1,200 matches
-
de zăpadă. După obiceiul roman, pusesem la fereastră pergament de asin atât de subțire, încât nu numai că reușea să oprească vântul rece, dar îngăduia luminii să pătrundă. Eu leneveam lângă vatră și mă uitam la striațiile și la petele pergamentului, creând din ele figuri fabuloase. Privirea îmi era dincolo de Vibana și, trezindu-mă din visare, mi-a alunecat pe chipul ei. Am rămas uluit. Era fin și delicat și, absorbită cum era de lucru, își reliefa grațios în afară brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a plâns ore-n șir, sfârșind prin a-mi cere ceva. - Pot să te rog din tot sufletul să-l iei pe Ansoald sub ocrotirea ta? Am mângâiat-o pe obraz și i-am promis: - Va fi, așa cum scrie în pergament, fiul meu, dar și al inimii mele. Cam la zece zile după aceea a avut loc prima mare hemoragie, și Rachti a folosit vipera. Avea una în casă, într-o cușcă, și o hrănea cu șoareci și alte animale mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pe jos și m-a rugat să iau una pentru mine. Am luat Evanghelia lui Toma, drept care mi-a spus cu răutate: - Sunt sigur că știi că evanghelia aceea este considerată eretică și mincinoasă. Am strâns la piept sulul de pergament, atât de tare, că mă durea de la betele de care era prins. - Da, am răspuns, dar există oameni care gândesc altfel. Am observat pe chipul lui satisfacția că, deși alesesem o carte secretă, era lipsită de orice podoabă sau ferecătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Stile, unde se aflau și o frumoasă biserică și o rezidență a exarhului. Am debarcat la Torcello pe la apusul soarelui. M-am îndreptat spre pretoriu, unde am rămas surprins să văd că toate ferestrele erau de sticlă și nu din pergament sau din plăci subțiri de alabastru sau selenit, pe care doar bazilicile, regii și ducii și le pot permite la noi, și nu pentru toate ochiurile de geam. Era o sticlă groasă făcută din bucăți mici care se tăiau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de un portic cu coloane având, în mijlocul unei grădini, o fântână cu trei jeturi înalte. Peste tot erau flori și arbuști de toate speciile și culorile. Giuliano stătea pe o laviță de piatră lângă fântână și citea un sul de pergament. Avea pe el doar o tunică simplă de bumbac alb. Ne-a primit politicos și a voit să știe cine eram. I-am întins scrisoarea de la Gundeperga și i-am rezumat motivul călătoriei mele. M-a ascultat răbdător și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în fața mea fără să-i pese că eram gol pușcă. Bărbatul s-a uitat la mine temător, în vreme ce eu mă înfășuram într-o pânză de in. L-am liniștit vorbindu-i în limba lui, după care am scos din geantă pergamentul eliberat la Brescia și pe care îl folosisem și la Antiohia. Era redactat în ebraică și-mi garanta un credit mare. L-a citit atent, a scos din buzunar un ciudat obiect de aramă, care mie nu mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a scos din buzunar un ciudat obiect de aramă, care mie nu mi s-a părut a fi decât un mic disc plin de găuri, l-a rotit de mai multe ori la dreapta și la stânga deasupra desenului de la sfârșitul pergamentului și a părut mulțumit. A trebuit să negociez îndelung dobânda pe care o pretindea, mai mare ca de obicei; mi-a spus că Bizanțul nu era Pavia sau Antiohia, nici măcar Ravenna. Am căzut la înțelegere pentru cincisprezece la sută, ținând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
spus că Heraclion voia să mă vadă în cancelarie. Era în veșmintele sale pentru audiențe și, Dumnezeu să mă ierte, părea un zeu pogorât pe pământ. - Asta e pentru tine, Stiliano, și norocul să te călăuzească. Mi-a întins un pergament de care atârna o bilă de plumb cu pecetea sa. Am citit-o rapid și am aflat că eram din acel moment demnitar de Sfânta Sofia, sub ocrotirea sa și a patriarhului de Bizanț. - Nu știu dacă o să-ți fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o să-ți fie de folos! Poate da, poate nu. Însă în exarhatul Ravennei documentul ăsta înseamnă imunitate absolută. Iar eu n-am nicio obligație față de cineva care, din păcate, îmi este vrăjmaș. Astfel, cu acea bucată de cruce și cu pergamentul puse la brâu pe sub tunică, m-am îmbarcat pentru a mă-ntoarce în Italia. XIII Anafesto, în schimbul unei zecimi din ceea ce socotea că avea să câștige din vânzarea mărfii aduse, mi-a vărsat anticipat partea mea. Ea acoperea toate cheltuielile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
l dau pe cel mai înțelept. Nu mai era mult până la mănăstire, când fiul meu a scotocit ceva în geanta pe care o ținea agățată la brâu și, aplecându-se spre mine, mi-a întins precaut un sul mic de pergament spunând: - Tată, tu știi cel mai bine de cât timp e nevoie ca să faci o copie frumoasă a unui act cu toate acele litere mari. Am văzut printre documentele pe care mi le-ai încredințat și unele compilate de evrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
strădui și noi să scriem ca ei, folosind cursivele mici și prescurtările, timpul s-ar reduce la jumătate. Am studiat literele, le-am modificat oleacă. Uită-te, nu-ți pare totuși frumos? Am oprit calul și am desfăcut sulul de pergament. Era vorba despre o ordonanță a regelui privind locurile unde se puteau tăia mieii la Pavia. Era într-adevăr frumos, ordonat și clar, și se putea citi repede în ciuda scrisului mărunt. - Mi se pare o idee bună, Ansoald. Ai mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
salva. Nesuportând ca viața mea să fi depins de acel om nelegiuit, am scos înscrisul cu care m-a privilegiat Heraclion. L-am aruncat la picioarele exarhului, spunând: - Nu am nevoie de protecția nici unuia din voi. Un soldat a ridicat pergamentul și i l-a înmânat lui Isacco Platone, care l-a parcurs la iuțeală și fără interes. Din întuneric, Andras a șoptit: - Știam și lucrul ăsta, numai că Heraclion nu este aici să te ocrotescă. În zori ne-au escortat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
aflată pe stâncile abrupte ale Alpilor. Am pus să fie aduse în cancelarie câteva dintre lucrurile ei, mai ales scrisori și cărți, și douăzeci și doi de romani și longobarzi ale căror nume erau scrise pe un sul mic de pergament, ascuns într-un vas de sticlă albastru mat, din cele folosite de femei pentru creme, au fost înjunghiați mortal în propriile paturi. Singurul care va fi regretat și deplâns toate acestea a fost Adeodato, care suferea pentru pedepsele tuturor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mai ales pentru cei căzuți pradă sărăciei odată cu terminarea prăzilor de război. În lipsa mea, Adeodato a pus într-o ordine logică legile. Ansoald s-a sfătuit cu el în această privință. După ce-am terminat de citit marele volum de pergamente, nu mi-a rămas decât sarcina de a traduce unii termeni longobarzi mult prea obscuri și vechi. În ziua în care Ansoald a fost numit notar regal, Rotari mi-a cerut să redactez eu premisa cu genealogia sa, care urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și totuși blânzi. Mi-am spus și eu numele, la care a holbat ochii la mine, năucit pur și simplu. - Cărui fapt se datorează această uimire, părinte abate? Atunci și-a dus mâna la scapular, a scos afară un mic pergament de proastă calitate, tare și scârțâitor, și mi l-a întins. Iată ce-am citit: „Va veni la voi, frații mei întru Hristos, un om pe nume Stiliano; are nevoie de o îndrumare nesmintită pentru a se pregăti să dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Sfântul Mormânt, care ne-a fost trimis de cineva care semna „Garibaldo, nedemn slujitor al lui Dumnezeu la Bizanț“. Dar un lucru ce ține de mister este că astăzi, înainte de slujba de dimineață, ceva m-a făcut să iau acest pergament și să mi-l pun la piept. Și-a acoperit fața cu mâinile și l-a slăvit pe Domnul pentru a se fi coborât să vorbească tainic inimii sale. Două zile mai târziu, Astolfo s-a întors la Pavia, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ce mai, n-am priceput nici măcar dacă era tânăr sau bătrân. M-am întors la cancelarie, cugetând la aceste misterioase întâmplări. Aveam la mine acel Akathistos, și i-am cerut secretarului Basilio să facă o copie pe cel mai bun pergament, cu scrisul cel mai îngrijit, și să-l decoreze cu măiestria lui de pictor. I-am explicat că era vorba despre un dar pentru regină, drept care s-a angajat să-l dea gata în trei zile. S-a străduit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
căsca subit și fără să dea semne. Eu și Rotari am ajuns la o înțelegere, și unul dintre noi stătea mereu la căpătâiul Gailei. Rotari l-a obligat pe Amos să locuiască la palat, unde trei copiști îi așterneau pe pergament învățătura și rețetele sale, de față fiind doi medici tineri care încercau să învețe de la el arta vindecării. Într-o zi a venit un rabin supărat foc că Amos era ținut ostatic, dar a plecat precum un câine cu coada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Am convocat consiliul și am renunțat la toate funcțiile și însemnele. După care am părăsit Pavia spre a mă întoarce la Cividale, și lacrimi sau durere pentru moartea prietenilor mei nu mi-au mai rămas ca să le-aștern pe acest pergament. Chinul meu zace alături de ei în cripta de la San Giovanni. Mai mult n-am să stărui. Când am ajuns la Cividale, am aflat că a fost ales rege Rodoald, fiul lui Rotari, iar Ansoald mi-a luat locul definitiv la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
meritul său, longobard prin voința sorții, demnitar al palatului din dorința regelui Rotari cel mare și acum neînsemnat preot al bisericii ariene din pricina preoților catolici. Amin. Jeluire Prea grabnic încheiasem această carte. A trebuit să descos din sul foile de pergament ca să pot să adaug și altele. Căci planurile lui Dumnezeu m-au smuls din tihna căpătată prin renunțare la propria persoană și la lucrarea în fapt, implicându-mă în noi și îngrozitoare întâmplări pe care trebuie neapărat să le povestesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
orice loc, căci „de cer este coperit cel care nu-și are mormântul său“. Binecuvântați să fie și veșnic slăviți Domnul nostru Atotputernic și fiul său Iisus Mântuitorul. Amin. [Cronica se sfârșește aici. Între sfârșitul textului și prima foaie de pergament cu Istoria longobarzilor, aproape deloc lizibilă, deoarece pergamentele au putrezit, există un spațiu alb, unde se poate citi următoarea însemnare:] „În numele Mântuitorului, eu, Liutprando, preot din Concordia, am găsit acestă carte într-o desagă, aflată alături de cadavrul unui bătrân. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
care nu-și are mormântul său“. Binecuvântați să fie și veșnic slăviți Domnul nostru Atotputernic și fiul său Iisus Mântuitorul. Amin. [Cronica se sfârșește aici. Între sfârșitul textului și prima foaie de pergament cu Istoria longobarzilor, aproape deloc lizibilă, deoarece pergamentele au putrezit, există un spațiu alb, unde se poate citi următoarea însemnare:] „În numele Mântuitorului, eu, Liutprando, preot din Concordia, am găsit acestă carte într-o desagă, aflată alături de cadavrul unui bătrân. Am fost invitat la domeniul neamului Ariberti de către episcopul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în Imperiul Bizantin pentru a desemna un guvernator al unor teritorii dincolo de mare; deși aparține de biserica catolică de rit oriental, exarhul nu trebuie să fie neapărat episcop, rang obligatoriu pentru conducerea unei eparhii catolice de rit roman. Sul de pergament cu versete din Vechiul Testament Exponent al gnosticului, din Alexandria, celebru mai ales între anii 120-140 d.Hr. 1 Termen medieval pentru a denumi populații scandinave 2 Populație mitică citată de cronicile medievale 1 Erezie a patriarhului Sergiu de Constantinopol (610-619
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o statuie de un alb strălucitor, e a unui artist, îmi șoptește Ana, dar pe mine nu mă preocupă atât statuia cât cilindrul de sticlă de la picioarele ei, ridic cilindrul în dreptul ochilor și mă străduiesc să văd ce scrie pe pergamentul dinlăuntru, mi-e imposibil fiindcă nu cunosc alfabetul ciudat, nici măcar nu-mi dau seama dacă țin cum trebuie clindrul, oricum l-aș întoarce am impresia că semnele acelea ar putea fi citite dacă aș cunoaște înțelesul lor, neputința mea mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Sigur. Ai ceva de lucru pentru mine? — Diseară vin musafiri. — Iarăși? — Cum adică, „iarăși“? — Cine vine? — Un cercetător al artelor marțiale care a călătorit prin toată țara. — Cât de numeros e grupul? Întrebă Hiyoshi, coborând de pe acoperiș. Nohachiro scoase un pergament. Îl așteptăm pe nepotul Seniorului Kamiizumi din Ogo, Hitta Shohaku. Călătorește cu doisprezece Însoțitori. Va mai veni un călăreț, trei cai de samar și Îngrijitorii lor. — E un grup măricel. Oamenii aceștia și-au dedicat viața studiului artelor marțiale. Vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]