4,422 matches
-
Am ales să fac o lucrare pe care le-am dat-o colegilor s-o ia cu ei, fiindcă ei aveau o expozitie, iar eu nu puteam fi acolo. Am facut o serie de fotografii în care făceam autostopul la periferia Nantes-ului cu o pancartă pe care scria „Heaven”. Mi-am zis: „A, Heaven, America, the Big Dream...” Dă-i shit, ca n-ajung în Heaven. Și-am zis atunci, hai să fac cu „Hell”, știi? Dar devenea prea literar, așa că
Ce mai are Mircea Cantor de demonstrat? [Corola-blog/BlogPost/93329_a_94621]
-
autorități aplecate spre înțelegere și cunoaștere. La începutul anilor’40, săracii Bucureștiului numărau zeci de mii de suflete, cea mai mare parte a lor dispărând noaptea în spații care nu au fost cartografiate niciodată. O parte dintre ei trăiau la periferiile mahalalelor din ce dădea Dumnezeu. Marginalizați de semenii lor și forțați să trăiască într-o lume pe care și-o doreau schimbată, majoritatea acestor suferinzi sociali vor căuta răzbunare în timpul regimului puterii populare. Această sărăcime socială mai înseamnă pe lângă puținătate
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
a programelor instituționale privind asanarea socială, igienizarea și culturalizarea întregului angrenaj al nocturnului social. Prăbușirea din istorie a unei societăți în particular și a unui popor în general este cauzată pe de o parte de ignorarea voită și agresivă față de periferiile sociale, de la săraci la infirmi, iar pe de altă parte, de indiferența față de creșterea demografică a pauperizării sociale, lucru care determină popularea până la refuz al subteranului social. Rezultatul va fi un nou cataclism social, a cărui forță poate mătura fără
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
la vestimentație, maniere și limbaj social. Această adaptare în mare măsură imparțială și superficial înțeleasă a dat naștere - la nivel individual și colectiv - a unui permanent conflict, între vechi și nou, între cum e bine și ce este rău etc. Periferiile sociale trebuiesc umanizate și spiritualizate prin trecerea lor de la supraviețuire și parazitism social la valorizarea fiecărui potențial uman prin accesul liber la alimentație, educație și igienă. A ignora spațiile suferințelor sociale înseamnă a condamna următoarele generații la „moarte cotidiană” pe când
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
viconții, ducii, cerșetorii, mateloții fără vreun membru, pierdut în luptele cu turcii, chiorii, hoții de buzunare și pictorii la minut. în jurul prânzului apărea însăși maiestuoasa gondolă a Dogelui care mergea pe canal în zig-zag, stârnind admirația mulțimii. Pe canaletele de la periferie, în gondole mai mici, copiii se jucau „de-a Lepanto”, repetând cu voioșia vârstei lor schemele strategice ale succesului fraților întru credință - spaniolii. După-amiază, gondolele se umpleau din nou de lumea care se întorcea acasă, iar seara de lumea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să rămână mai mult de trei luni într-un loc, fără ca vreunul din nenumărații ei dușmani să nu afle că sunt acolo. Reușiră să trăiască în pace timp de aproape doi ani; renunțând la mediul lor natural, se stabiliră la periferia unui oraș populat, unde aglomerația le permitea să treacă neobservați, dar după un timp își dăsură seama că nici locul nu era așa de sigur cum sperau, nici nu merita să trăiești o astfel de viață. — Mai bine să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
parcă pe undeva trișează chiar și cu povestea asta prea lasă impresia că pozează În victimă sau În erou tot ce spune sună ostentativ vrea cu orice chip să nu semene cu ceilalți să ne disprețuiască se plasează deliberat la periferie stă În expectativă și clevetește critică totul de cîte ori revine la dizidența lui caută să ne convingă că a optat de bunăvoie și că Își asumă statutul de minoritar e ceva care mă reține să-l cred am senzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
un pistol cu un singur cartuș. Iar el, oricât de incredibil ar fi, l-a găsit din întâmplare pe cel de-al șaptelea Ulrich. Trăiește în capitală, a încărunțit și el și dă reprezentații în fiecare seară prin cafenelele de la periferie. Din vestitele scamatorii Ulrich de pe vremuri n-a mai rămas decât o pereche de porumbei și un țilindru. Magdikăi nu i-a suflat o vorbă despre toate astea. Ar fi în stare să se suie în tren și să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
peste el. Se văzu cu Tua pe banca din parc, plină de mâzgălituri. Apoi retrăi senzația ciudată când el își pierduse controlul asupra propriului corp. O delicvență avusese loc: sufletul lui fusese parcă împins de un suflet mai bătrân la periferia ființei, ca un adaos neesențial, absorbit într-o fericire inexplicabilă. Auzea cântându-se în aer: „Inima mea e pregătită, Doamne, Inima mea e pregătită de drum!“. Simțise în coșul pieptului cum inima se forța să-i ajungă în gât și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
construiască palate sau morminte, să picteze portretele noilor stăpâni ai lumii, să le conducă armatele. în jurul acestei „inimi” se află un anumit mediu, format din vechi și viitori rivali în declin sau în expansiune. Restul lumii, regatele și imperiile, formează periferia, parțial guvernată de rânduielile anterioare, vânzându-și materiile prime și mâna de lucru, oferind-o de regulă în scopul subjugării „inimii” și a „mediului”. O formă economică durează atâta vreme cât „inima” poate aduna destulă bogăție pentru a stăpâni „mediul” și „periferia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
periferia, parțial guvernată de rânduielile anterioare, vânzându-și materiile prime și mâna de lucru, oferind-o de regulă în scopul subjugării „inimii” și a „mediului”. O formă economică durează atâta vreme cât „inima” poate aduna destulă bogăție pentru a stăpâni „mediul” și „periferia”; ea obosește atunci când „inima” trebuie să consacre prea multe resurse pentru a menține pacea interioară sau pentru a se apăra de unul sau de mai mulți dușmani din afară. Trecând de la o formă la alta, fiecare „inimă”, ruinată de cheltuieli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
unui filosof reprezentativ pentru „inimă”. Esențialul istoriei economice, tehnice, culturale, politice și militare din ultimele șapte secole se explică prin strategiile la care au recurs puterile pentru a deveni „inimi”, pentru a rămâne în această ipostază, pentru a scăpa de „periferie” sau pentru a ieși din Ordinea economică. Această istorie ne revelează nu atât legile trecutului, cât, mai ales, pe cele ale viitorului. Bruges, 1200-1350: premisele Ordinii economice La sfârșitul secolului al XII-lea, câteva porturi din Flandra și din Toscana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
a noii ordini: capitalismul. O „inimă” modestă: în 1340, la apogeul dezvoltării sale, orașul nu numără mai mult de 35 000 de locuitori. în „mediul” acestei forme se află târgurile hanseatice, cele din Germania, din Franța și din Italia. La „periferie”, cele din restul Europei dominate de mari proprietari funciari. „Inima” și „mediul” trimit „periferiei” și imperiilor vin, pânzeturi, argint, sticlă și bijuterii; primesc în schimb grâu, lemn, blănuri și secară. în marile regate, nimeni nu acordă nici cea mai mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
nu numără mai mult de 35 000 de locuitori. în „mediul” acestei forme se află târgurile hanseatice, cele din Germania, din Franța și din Italia. La „periferie”, cele din restul Europei dominate de mari proprietari funciari. „Inima” și „mediul” trimit „periferiei” și imperiilor vin, pânzeturi, argint, sticlă și bijuterii; primesc în schimb grâu, lemn, blănuri și secară. în marile regate, nimeni nu acordă nici cea mai mică importanță agitației din aceste orașe. în Asia, unde se află în continuare partea cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pentru prima dată navele prin societăți de navigație pe acțiuni, finanțate de un mare număr de mici depunători. Lumea devine un spațiu al aventurilor pentru marinarii, descoperitorii și exploratorii aflați în slujba venețienilor, civilizatori cu sabia. Restul Europei formează „mediul”. „Periferia” se întinde în toată Europa de Est, până în Africa de Nord, până la coastele africane și până la Imperiul Bizantin. Apoi, pe la 1450, Serenisima intră în criză de bani, la fel ca, de altfel, întreaga Europă. Pentru a face rost de ei, caută, ca toată lumea, mijloace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
de locuitor în Amsterdam este de patru ori mai mare decât cel al parizienilor, iar decalajul se adâncește și mai mult odată cu plecarea protestanților din Franța. Lumea se schimbă: Bruges nu mai e decât un oraș secundar; Anvers este o periferie a Amsterdamului; Genova continuă să decadă, la fel ca, de altfel, întreaga Lombardie, exclusă încet-încet din principalele circuite comerciale. Veneția nu mai este decât o etapă magnifică a comerțului cu Orientul; Spania este izolată dincolo de Pirinei. China începe totuși să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
importator mondial de lemn tropical, este responsabilă de o treime dintre aceste distrugeri. în plus, gazele industriale, oxizii de sulf și de azot distrug copacii de la un capăt la celălalt al globului și mai ales fragilele păduri de foioase ale „periferiei”. în sfârșit, dezvoltarea economiei imaterialului nu va reduce prea curând cererea de hârtie pentru produsele imprimate. în ritmul actual, peste patruzeci de ani nu vor mai exista păduri decât în locurile unde ele vor fi menținute în mod special, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
nu va ști cum să atragă destule talente din străinătate. în afară de asta, în condițiile absenței unor tratate de reconciliere cu China și Coreea, Japonia nu va fi nici pe viitor în stare să-și asume rolul de protector politic al periferiei și al hinterlandului, și cu atât mai puțin va fi în stare să-și asume rolul militar planetar aferent în mod firesc „inimii”. Alte două orașe asiatice, Shanghai și Bombay, vor deține prin 2030 cele mai mari două economii ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
se întrebau cum și din ce aveau să trăiască de acum încolo, dacă nu era permis să se iasă și nici să se intre nu se putea. Poate că vor elibera permise de liberă trecere pentru cei care lucrează în afara periferiei, spuse un bătrân pensionat de atâția ani, că încă folosea limbajul din vremea războaielor franco-prusace sau altele petrecute la fel de demult. Totuși, nu era complet în afara realității bătrânul înțelept, dovadă că imediat în ziua următoare asociațiile de întreprinzători se grăbiră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
o parte și de alta. Cei trei bărbați au trecut deja, în față merge șeful, care e cel mai înalt și, în șir indian, traversează cu toții pajiștea a cărei umiditate picură și geme sub pantofi. Pe o șosea secundară de la periferie, la vreo cinci sute de metri de acolo, așteaptă automobilul care-i va duce, în tăcerea nopții, la destinația lor din capitală, o firmă falsă de asigurări&reasigurări pe care lipsa de clienți, atât locali cât și din afară, încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
vreun ghepard ori nu se auzise de existența lui. Limbajul e conservator, umblă mereu cu arhivele în spate și detestă actualizările. Comisarul parcase mașina la întâmplare, acum avea harta orașului desfăcută pe volan și, nerăbdător, căuta locul postului șase-nord la periferia septentrională a capitalei. Ar fi relativ ușor să-l localizeze dacă orașul, exceptând cazul în care avea formă de romb, ar fi înscris într-un paralelogram, așa cum, în vorbirea rece a albatrosului, e circumscris spațiul de încredere de care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de trei metri au șters totul, Lacul s-a unit cu Marea, Techirghiolul nu mai avea ghiol, obeliscul din Costinești s-a prăbușit, îl întinseseră apele la pământ, au fost morți, case făcute praf. Și în București plouase la nesfârșit, periferiile erau pline de apă, canalizarea orașului nu făcea față, lacurile de pe lângă Capitală ieșiseră din maluri, Floreasca, Tei și Mogoșoaia erau revărsate și pe punctul de a se uni dacă barajul Ciurel s-ar fi rupt, tot Bucureștiul ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
proastă reputație. Acest trup șubrezit interacționează cu o epocă și ea bolnavă. Carnea nu e nimic fără înscrierea ei într-o epocă. Epicur îi aparține integral: născut în insula Samos, neatenian deci, el debutează cu handicapul de a proveni din periferia culturală; tatăl său, învățător, cunoaște, bineînțeles, cultura dominantă, dar funcția lui trădează o poziție dominată, întrucât profesia lui revenea în mod obișnuit unor sclavi specializați; mama sa recită rugăciunile rituale și merge din casă în casă, dintr-un loc sfânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
fie greacă și devine romană. Epicur își creează școala, își constituie doctrina și o predă în acest context: fragil din punct de vedere fizic, declasat din punct de vedere social, evoluând într-un moment politic decadent, el cumpără Grădina, la periferia Atenei îde vreme ce tot evoluează la periferia filosofiilor oficiale) și o transformă într-o enclavă de rezistență. Să te schimbi pe tine mai curând decât să schimbi ordinea lumii, ideea va deveni formulă sub pana lui Descartes: ea triumfă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
școala, își constituie doctrina și o predă în acest context: fragil din punct de vedere fizic, declasat din punct de vedere social, evoluând într-un moment politic decadent, el cumpără Grădina, la periferia Atenei îde vreme ce tot evoluează la periferia filosofiilor oficiale) și o transformă într-o enclavă de rezistență. Să te schimbi pe tine mai curând decât să schimbi ordinea lumii, ideea va deveni formulă sub pana lui Descartes: ea triumfă deja în proiectul epicurian. Când lumea se prăbușește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]