742 matches
-
de securitate, inițierea unor măsuri menite să asigure în permanență concordanța dintre conținutul, stilul și metodele activității aparatului de securitate și noile cerințe impuse de stadiul actual al dezvoltării societății noastre, precum și înlăturarea din practica muncii a tot ce este perimat, infirmat de viață. Toate acestea sunt condiționate într-o măsură hotărâtoare de structura organizatorică a aparatului de securitate. După cum se știe, plenara C.C. al P.C.R. din iunie 1967 a dat directive importante cu privire la reorganizarea aparatului Ministerului Afacerilor Interne și constituirea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
despre problemele cele mai importante, care fac obiectul dezbaterilor în știință, în creația artistică și literară. Conducerea partidului a trasat sarcina tuturor organelor și organizațiilor de partid să promoveze cu consecvență critică și autocritică, atitudinea combativă față de tot ceea ce e perimat și depășit în stilul și metodele de muncă ale aparatului Securității, să dezvăluie cu curaj manifestările de formalism, birocratism, mobilizând întregul efectiv pentru continua perfecționare a pregătirii militare și de specialitate. În același timp conducerea partidului a subliniat necesitatea cultivării
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de lucruri nesatisfăcătoare, să semnaleze organelor de partid superioare lipsurile existente, să facă propuneri pentru înlăturarea lor și pentru îmbunătățirea activității. Organele și organizațiile de partid trebuie să promoveze cu consecvență critica și autocritica, atitudinea combativă față de tot ceea ce este perimat și depășit în stilul și metodele lor de lucru și să militeze pentru adaptarea acestora la cerințele mereu noi ale activității de securitate și de miliție. Combătând cu intransigență manifestările de formalism și birocratism, ele trebuie să mobilizeze întregul efectiv
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
i al? îi. Na? ioalismul romantic ? i?a f? cut apari? ia �n Europa central? r? s?ritean? �n prima jum? țațe a secolului al nou? sprezecelea ? i s? a impus cu autoritate �n a doua jum? țațe a acelui secol, dup? ce se perimase �n Occident. El va duce la apari? ia unui sentiment na? ional extraordinar, care va deveni o tr? s?tur? net fundamental? a vie? îi de aici fă?? de Europa occidental? , dovedindu? se, gra? ie geopoliticii (? i a intrigilor Marilor Puteri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Ninja, Honda, încălecate, vor reintra în regimul lor descreierat. Consolare: doar la o sută de metri statuia lui Descartes restabilește, de pe soclu, ordinea: Cogito, ergo sum! Și aici, da, cerșetori. Dar nu cu prunc într-o mînă și cu ziarul perimat în cealaltă. Exemplarele, deloc famelice, au la picioare superbe exemplare husky, cîte două, trei, cerșitul consumîndu-se în notă colocvială, radioasă, reciproc profitabilă. Vizită la École Supérieure des Beaux Arts. Local generos-modern. Sîntem conduși în cîteva... clase, iar nerăbdarea-mi, tot
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1% dintre negrii, În creștere față de 22,7% În 2001, trăiesc sub limita sărăciei 19. La aproape 400 de ani de la sosirea primilor sclavi În America, chestiunea rasială domină Încă psihologia americană. Orice vizitator simte, foarte repede, tensiunea rasială care perimează atmosfera. și, ca să fim onești, mulți americani de rasă albă cred că cei de culoare sunt leneși, În cel mai bun caz, iar În cel mai rău caz incapabili din punct de vedere genetic să se ridice deasupra propriilor circumstanțe
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
aceasta Își Îmbunătățește situația și totul este făcut pentru gloria lui Dumnezeu. A fi din ce În ce mai eficient devine astfel o modalitate de a ne autoconvinge că am fost aleși pentru mântuire. Chiar și după ce conceptul de a fi ales s-a perimat În cadrul Bisericii Protestante la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul celui de-al XX-lea, a fi din ce În ce mai eficient și astfel mai productiv, avea o tentă de izbăvire, care lipsea atunci când standardele moderne de eficiență au fost introduse În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al unui alt echilibru ce va fi într-un raport fidel cu exteriorul și interiorul nostru. Iar cînd criza de evoluție, de creștere se va fi copt, adică atunci cînd mijloacele de interpretare și rezolvare a vieții se vor fi perimat iar cele care ne-ar trebui nu există încă, fostul echilibru își va reclama agresiunea, dezechilibrul de care are nevoie. Ingerința, intruziunea este o agresiune aplicată omului de către om. Insidioasă și disimulată, traumatizează și desființează. Dar aceasta se întîmplă numai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
sau discursivă, teoretizată, discontinuă sau sistematică, fragmentară sau organizată.” Ideea de literatură poate fi însă descompusă într-o serie de unități de bază, sensuri originare, simultane, date de la început, în continuitate neîntreruptă. Unele sensuri mor pentru a reînvia, altele par perimate în anumite perioade pentru ca în altele să se dovedească mai puternice. Nu există valori și respectiv definiții ale literaturii generale, universal valabile, stabile (ideea unei definiții „statice” a fost respinsă încă din perioada formaliștilor ruși), ci doar istorice, întrucât fiecare
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
era considerat un important factor de segregare, care aducea atingere rațiunii de a fi a orașului. "Orașul încetează să fie un loc de întâlnire, pentru a deveni o suită de segregări"189. Separarea între muncă și habitat devine un principiu perimat din momentul în care munca nu mai privește exclusiv activități industriale poluante. "Zoning-ul absurd ale cărui victime suntem și-a dat ca scop să separe ceea ce ar fi trebuit să apropie. El se explică din punct de vedere istoric prin
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dincolo de fruntariile literaturii franceze (J.-J. Rousseau, E.T.A. Hoffmann, E.A. Poe, Nathaniel Hawthorne, H. Melville, Baudelaire, Eminescu, Creangă, Macedonski, Rimbaud, Mallarmé, Valéry, Kafka, V. Voiculescu, Jean Ricardou, Michel Butor ș.a.). Demersul teoretic-critic al lui C., deși „textualist”, nu se perimează, pentru că implică o rezervă ironică (față de doctrină) și prezintă o excelență a „realizării” care transcende orice mode culturale. În Mari corespondențe (1981), eseistul se ocupă de „corespondența” dintre, pe de o parte, opera destinată publicării și, pe de alta, corespondența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
ca și în alte rânduri, eseistul ține parcă să ilustreze opinii pe care le formulează și teoretic: „O prea strictă determinare teoretică a criticii sfârșește, după un moment de mic imperialism intelectual, prin a produce efectul Taine. Deoarece teoria se perimează inevitabil, schelăria ei rămasă prea la vedere face să nu se mai întrezărească de la o vreme nici ce se află, trainic, dincolo de ea. Absorbită, însă, teoria nu-l respinge pe cititor”; „Ideal ar fi, poate, să cunoști toată teoria și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
modalitate de a împiedica atrofierea spiritului creator. Evoluției artistice normale îi sunt inerente discontinuitățile, rupturile, recurgerile la „șocul contrasensului”, la „procedeul sâcâitor al antifrazei”, la toate variantele sarcasmului, în sfârșit, la tot ce e de natură a discredita ceea ce este perimat. Demolarea, dinamitarea nu sunt scop în sine, ci acțiuni menite să deblocheze drumul creației. Doar astfel se asigură un climat propice creativității și implicit se menține „tradiția”. Tradiția reală (opusă tradiției șablon) e o „continuă inovație”; inovația reală este însăși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
Lenz, Gustav Schmoller, Dietrich Schaffer, Hans Delbruck și alții. Națioalismul romantic și-a făcut apariția în Europa central-răsăriteană în prima jumătate a secolului al nouăsprezecelea și s-a impus cu autoritate în a doua jumătate a acelui secol, după ce se perimase în Occident. El va duce la apariția unui sentiment național extraordinar, care va deveni o trăsătură net fundamentală a vieții de aici față de Europa occidentală, dovedindu-se, grație geopoliticii (și a intrigilor Marilor Puteri), o substanță extrem de inflamabilă. Acest naționalism
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din Marea Britanie, derivau dintr-o mai veche tradiție socialistă, dar majoritatea Își aveau originea În reformismul liberal dinainte de 1914. Argumentul era că „statul gardian” din secolul al XIX-lea, mărginit la rolul de menținere a ordinii și siguranței, era acum perimat. Măcar din prudență - pentru a preveni agitația politică -, era necesar să se intervină În economie pentru a regla dezechilibrele, pentru a elimina ineficiența și pentru a compensa inechitatea pieței. Înainte de 1914, astfel de proiecte reformiste insistau pe apelul la impozitul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de mâna a doua și indivizi obscuri de pe tot continentul interpretau piese insipide, Întorcându-se apoi, aproape invariabil, În anonimatul din care ieșiseră pentru o clipă - era atât de banal În concepție și execuție, Încât sfida parodia. Ar fi fost perimat și cu 15 ani mai devreme. Tocmai de aceea prevestea ceva nou. Entuziasmul cu care concursul Eurovision glorifica un format iremediabil Învechit și o pleiadă de soliști jalnici reflecta o cultură a nostalgiei, melancolică și lucidă În același timp. Punk-ul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din natura ei : fiecare obiect sau clasă de obiecte se poate folosi în modul cel mai eficace și mai rațional doar potrivit naturii lui sau principalei lui însușiri. El capătă o utilizare secundară numai când funcția lui primară s-a perimat; vechea vârtelniță devine un ornament sau o piesă de muzeu; clavicordul, oare nu mai poate servi pentru muzică, este transformat într-o masă de scris utilă. De asemenea, natura unui obiect reiese din utilizarea lui ; el este ceea ce face. Un
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]