2,409 matches
-
mult spre lumea feniciană. Regiunea Iudeii în sens strict pare însă mai izolată din punct de vedere cultural și probabil tocmai datorită acestei „izolări” accentuate, se va maturiza cu timpul o religiozitate cu puternice trăsături ereditare. Prima parte a perioadei persane a fost doar începutul deplinei și maturei religii yahwiste monoteiste și aniconice care ne este familiară prin cărțile biblice și prin punctul său de sosire va trebui plasat la mult timp după limitele cronologice, despre care și-a propus să
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în Persia, cu 6.000 de ani înaintea lui Platon și cu 5.000 înaintea războiului troian: „Toată lumea a fost uimită, văzându-l că râde la naștere“ (Nat. Hist., VII, 72). Zarathustra este numele din vechea limbă avestică al profetului persan, fondator al zoroastrismului. Apelativul are și variantele parsi: „Zartosht“, pahlavi: „Zerdusht“ și greacă: „Zoroastru“. Atât Strabon, cât și Diogene Laertios scriu despre Zoroastru ca despre un profet conducător al magilor, notând că au trecut 600 de ani între moartea lui
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
cu simbolul înaripat al credinței în Ahura Mazda sau pandantive de argint cu această emblemă, transgresând limitele unei reprezentări religioase, în favoarea etimologiei sale simbolice (în farsi, fara înseamnă „înainte“, iar vahar - puterea de a ține calea dreaptă. În cultura antică persană, aceste două atribute făceau parte din entitatea infinită a lui Ahura Mazda). Toate celelalte elemente din , care țin de Iranul contemporan, pe care l-am cunoscut - cazul Shahlei Jahed, al lui Nooshin Ahmadi sau al avocatei Ghazal -, au la bază
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
fiicelor învinsului Darius, în fața lui Alexandru cel Mare. În Iran nu-l iubeau pe macedonul nebun care, într-un avânt de beție, le incendiase Persepolisul, dar, atunci, în încăierările nesfârșite cu armatele lui Saddam, orice gest de glorificare a nobleței persane de altădată era bine-venit. El privise tabloul din toate unghiurile și fusese singurul dintr-o curte plină de gură- cască, ce i se adunaseră în jur, care cunoștea cine îl pictase și pe cine înfățișează. Dar ce conta, câtă vreme
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
pentru carnaval: în tunică roșie, cu paftale de aur, dar cu tălpile goale printre șireturile unor sandale de războinic roman. La stânga și la dreapta lui sunt soldați uimiți pentru o clipă, ca și împăratul, de demnitatea și de splendorile ostaticelor persane, care mătură praful cu marginile brocarturilor pe sub care au îngenuncheat. Pentru Omar, era doar o scenă de fast, pe care mulțimea a strivit-o sub tălpi. Între îngâmfarea macedoneanului și încăpățânarea speriată a reginei abandonate, învingătoare e turma de mercenari
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
de pe el hanoracul, șosetele, blugii, pe când o alta venea cu costumul. Pentru o clipă, se văzu în chiloți, cu burta bombată, cu pieptul scobit, plin de fire încărunțite și se rușină. Ce-i venise cu Alexandru cel Mare? El era persan și putea să-și ia rolul unei căpetenii de oști din armata lui Darius, doar că asta nu exista în tablou. Una dintre fete se aplecă și-i legă sandalele, iar el căută îndelung cu ochii în deschizătura decolteului ei
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
și de- aceea nici nu puse întrebări. Artimon îi vorbi dintr-odată de comunitatea iraniană și de doi fabricanți de ciment, care erau kurzi și cu care avea un contract. Promisese să-l ducă în capitală și să îl prezinte persanilor care emigraseră imediat după revoluțiile din Est. Omar păstra gândul ca pe o variantă de fugă din fața a tot ce îl chinuia. Pe măsură ce dădeau muguri în tufele de pe marginea curții, se dumirea că înghețul și frigul îi sunt dușmani. Începuse
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
călcase pe urme. Nu visa decât glorie și conturi serioase cu care să-și cumpere libertatea. Dar avea o problemă: era prea frumoasă, mai frumoasă decât se gândeau c-o să iasă o progenitură dintr-o slăbănoagă ochelaristă și un tată persan, cu nume francez. Se chema că se măritase și, în țara lui, ar fi fost de râs cu acest împrumut pe viață: numele european al nevestei, căruia el îi dăduse din iluzoria celebritate gazetărească. La Paris, era cunoscut cel puțin
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
mult și, de obicei, către destinații care nu ofereau chiar vacanțe. Dar, cu Teheranul, fusese fiică-sa cea care aprinsese chibritul. Îi scrisese din Byblos, unde își cumpărase o casă, din banii maică-sii: „Daddy, dacă tot sunt pe jumătate persană, zic c-ar fi cazul să-mi știu originile. Nu crezi? Ia-ți o acreditare la Teheran. Simt că asta mă interesează“. Abia studiase doi ani din designul cu care le împuia mintea, că se și plictisise. Își suspendase anul
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
-se prin ușa întredeschisă, dar când o întrebă pe câți bani le dă pe-amândouă, femeia îi spuse că sunt de dar. Începu micul joc de „ba da“ și „ba nu“, de „așa nu se poate“, care semăna cu taruf-ul persan, în care doi oameni se încură în politețuri și nu-și spun niciodată cu adevărat ce gândesc. Omar rămăsese cu două bancnote în palma întinsă, pentru că femeia o luase pe scări, prefăcându-se că n- aude. Veterinara apucă pâinea și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
erau vorbăreți și femeile foarte islamice. Comercianți, dar și pelerini, care se îndreptau spre Kerbala și spre Nadjaf, rămâneau în port câte o noapte, înainte de a trece pe apă în Irak, la Bassora. Arabistanii fideli lui Saddam își găsiseră neveste persane și rămăseseră în piața de pește și de uleiuri, de unde turbanele lor se vedeau ca albușul de ou. Mai erau negustorii de pepeni și aceia de porumbei, care nu părăseau niciodată spațiile deschise ale radei. Omar ajunsese de Chaharshanbek, chiar
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
lui, care le părea tuturor atât de arabizat, pornise cândva de la numele lui Omar Khayyam. Cât trăise, maică-sa, credincioasă osti din Yazd, le spusese celor ce puteau s-o asculte că fiul ei ducea numele celui mai mare poet persan, care va învinge mereu, orice s-ar întâmpla, furtunile sau războaiele lumii. Doar că, în persană, Khayyam însemna „foaie de cort“, așa că, în clipa nașterii lui, Omar matematicianul, poetul și înțeleptul nu le sunase mai mult decât „fiul celui care
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
cu inflexiuni orientale, râvnită și prețioasă în orice colecție. Doar pretenția Soniei de a inaugura un design între chador și pantalonii pataf era considerată capriciu: înstăriții își făceau cumpărături din Dubai ori procurau fake- uri capitaliste. Bumbacul, mătasea și inul persan îi opriseră răsuflarea din prima. Un rai al textilelor era orice bazar, iar vinerea, în Joomeh, târguia broderii, cașmir indian și dantele Qajar, care, în tăieturi, deveneau marca ei. Puse flori într-un vas, apoi își desfăcu părul și se
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
din surse corupte, pentru a finanța o campanie scumpă“. Era o aluzie la Rafsandjani și la cei care achitaseră nota pentru conferințe, pentru afișe și chiar pentru ramele ochelarilor noi, cu care voise să se filmeze. „Așadar, ăsta era paradisul persan, țara de diamant despre care îi vorbise taică-său, când o adormea?“ Cei doi candidați se-mbrânceau școlărește, ca doi băieței care își îndesau pumni. Moussavi dădea proba de gheyrat, fiindcă Ahmadin îi jignise nevasta, pe când favoritul ieșit „din popor
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
o întrebare: Nu vreți să votați? E mai simplu de-aici... — Ba da, votez pentru Pegasus, îi spuse Omar și se scrise pe lista pentru Godun, dar se scrise în farsi, era prima oară, după mult timp, când folosea literele persane și le admiră îndelung, până Eleonor dădu semne de plictiseală. — Aaa, păi sunteți străin? Atunci, îmi pare rău, nu puteți alege. — Cum adică nu pot? Omul ăsta e prietenul meu, m-a ținut în casă și am învățat limba lui
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
case vechi de pe o colină, iar corolele majestuoase ale platanilor, cârciumioarele ascunse din loc în loc în foste conace de pe la 1800, restaurate aproape ca în vremea lor, îi calmară inima. Orașul avea și o moschee turcească suficient de încăpătoare, dar comunitatea persană era recentă și prea restrânsă pentru a fi avut locașuri de cult somptuoase și la vedere. În schimb, exista un cimitir evreiesc în acel cartier secular în care ajunsese, iar Omar se aciuă pentru câteva clipe la umbră în acel
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Ghazal regreta nespus că își dăduse drumul la gură în prezența lui, exprimându-și revoltele de femeie, atunci când o mustrase pe deținută. Orice s-ar fi crezut Sharoudi și oricât ar fi fost de partea dreptății, era, înainte de toate, bărbat persan. Se întrebă pentru a suta oară, în ultimul an, ce ar fi spus Omar despre tot, dacă ar fi îmbătrânit împreună, dar ce ar fi spus și Leclerc, care, în pofida înstrăinărilor lui, se născuse și crescuse la Teheran. Nu demult
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
șanse ca, după o detenție de mai mult de opt ani, să se-ndure de sufletul ei - era de părere Ghazal. — Eu sunt sceptic, încheie Sharoudi, dar se hotărâseră să încerce. La sfârșitul lui 2008, Zanan, cea mai cunoscută revistă persană care, de șaptesprezece ani, pleda pentru drepturile femeilor, a fost interzisă. Iranul încheia anul pe locul doi, după Arabia Saudită, într-un clasament mondial al ratei de execuții pe cap de locuitor. Și Ghazal, și Seyed Sharoudi nutriseră speranțe deșarte față de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ornamentală care În engleză se numește „nu-mă-atinge“ Minuni Mustafa Kemal Atatürk (1881-1938ă - soldat și politician turc, fondatorul și primul președinte al Republicii Turce. Elemterefiș kem gözlere șiș. Göz edenin gözünekizgin șiș Iona Rumi, Jalal al-Din (1207 - 1273ă - mistic și poet persan, ale cărui versuri sunt influențate de Sufism. În 1244 a acceptat prietenia și Îndrumarea religioasă a lui Shams al-Din, un derviș din Iran, devotat Sufismului. Dad - tată, daddy - tătic Poveste indo-europeană repovestită din „Un frate vrea să se căsătorească cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mai Întâi limuzina, apoi biletele de avion, acum discuția despre magie. — Am Întâlnit un iranian care chiar Îmi plăcea. Se numea Ramin. De fapt, era jumătate iranian, jumătate suedez, născut aici. Mă tot bătea la cap să citesc un poet persan, Rumi, dar nu mă interesa. Pe vremea aceea, singurul persan de care auzisem era Omar Khayyam. Un decadent, un fel de Baudelaire al persanilor. David o asculta mulțumit. După 11 septembrie, multe newyorkeze refuzau să mai iasă cu musulmani. Faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
acord, veselă. Kitty o sună pe Desert Rose de pe telefonul lui Diane, să o Întrebe dacă voia să meargă cu ele. Nu pot, zise Desert Rose, am planuri cu Charlie! — Ce planuri? — I-am invitat pe toți la un restaurant persan În seara asta, fac eu cinste! — Adică o să plătești tu tot? — Da, zise Desert Rose veselă. — Draga mea, ai Înnebunit? murmură Kitty neîncrezătoare. — I-am zis lui Charlie acum câteva zile că o să-i invit pe toți la un restaurant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
În seara asta, fac eu cinste! — Adică o să plătești tu tot? — Da, zise Desert Rose veselă. — Draga mea, ai Înnebunit? murmură Kitty neîncrezătoare. — I-am zis lui Charlie acum câteva zile că o să-i invit pe toți la un restaurant persan și că o să fac eu cinste, șopti ea cu o voce copilăroasă. Asta era Înainte să fiu jefuită, dar nu mai pot da Înapoi acum. De ce nu-i spui lui Charlie că ai fost jefuită? O să Înțeleagă, zise Kitty. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
cu târgul de artă și vreau să fiu cu el. — Bine, zise Kitty, dar Desert Rose Închisese deja. Îi Întinse telefonul lui Diane și oftă. — Nu vine. I-a invitat pe Charlie și pe cei din grup la un restaurant persan. În orele următoare Diane și Kitty se plimbară prin Hollywood și West Hollywood În căutarea hotelului Standard. După ce Îl găsiră, mai pierdură o oră Încercând să găsească un loc de parcare. Imposibil. — N-aș vrea să plătesc parcarea, zise Diane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
și Paul au trecut să vadă expoziția, erau și ei acolo când am dansat. Charlie m-a Întrebat dacă n-aș vrea să ies cu ei. Știi, Charlie și cu mine aveam planuri, Îl invitasem Împreună cu tot grupul la restaurantul persan. M-a durut când mi-a zis să ies cu ceilalți, era atât de ridicol de gelos. — Mă Îndoiesc. Nu pot să cred că cei doi l-ar fi putut face pe Charlie gelos, zise Kitty. Arată prea ciudat... cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
s-a Întors și Charlie și și-a cerut scuze. — Măcar și-a cerut scuze. — Nu, stai, e și mai rău. — Mai rău? Ce-a făcut? — După ce și-a cerut scuze, a zis că nu vrea să vină la restaurantul persan și că dorește să rămână singur. Intenționa să meargă la o petrecere simandicoasă la Bianca Jagger și nu voia să mă ia cu el. L-am Întrebat ce crede c-aș putea să fac singură, sâmbătă noaptea, Într-o rulotă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]