819 matches
-
ea apare ca mijloc unic de expresie al adevărului supraconștient, creînd atît viziunea religioasă cît și pe cea poetică a erei mitice. Ca să poată deveni instrumentul preștiinței mitici relativ la intenții, ea trebuie să depășească stadiul proiecției animiste, care face din personificare o realitate magică. Tendința de a considera personificarea poetică, magică sau simbolică drept realitate constituie o trăsătură inerentă nu numi psihicului primitiv, ci și psihicului infantil sau celui bolnav.) Evoluția realismului formulei magice spre simbolismul imaginii mitice începe să se
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
adevărului supraconștient, creînd atît viziunea religioasă cît și pe cea poetică a erei mitice. Ca să poată deveni instrumentul preștiinței mitici relativ la intenții, ea trebuie să depășească stadiul proiecției animiste, care face din personificare o realitate magică. Tendința de a considera personificarea poetică, magică sau simbolică drept realitate constituie o trăsătură inerentă nu numi psihicului primitiv, ci și psihicului infantil sau celui bolnav.) Evoluția realismului formulei magice spre simbolismul imaginii mitice începe să se manifeste deja spre sfîrșitul epocii animiste. În perioadele
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cele mai banale ale mediului ambiant drept un mister. Pădurea și cîmpia sînt parcă animate de zgomote și de țipetele animalelor, care îi exaltă imaginația derutată. S-a subliniat faptul că omul primitiv iese treptat din apatia aceasta inițială grație personificării magice, în măsura în care ambianța devine o realitate cunoscută, imaginea începe să se purifice, debarasîndu-se de realismului ei personificator. Omul-vînător știe să interpreteze fiecare urmă și fiecare zgomot, legîndu-le de cauzele lor reale. Cu toate acestea, multe dintre forțele ostile de care
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a naturii umane: falsa motivație, al cărei principiu este vanitatea culpabilă. Pentru a fi capabil să reprezinte detaliile motivațiilor juste și false, limbajul simbolic va inventa ființe fabuloase inexistente în realitate, jumătate-animal, jumătate-om sau jumătate-om, jumătate-zeu. Dar pentru ca personificarea magică a animismului să devină personificarea simbolică a mitului, pentru ca atenția să se detașeze de exterior și să se îndrepte spre interior trebuie îndeplinite o serie de condiții complexe. Acesta este un fapt care merită să fie scos în evidență
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cărei principiu este vanitatea culpabilă. Pentru a fi capabil să reprezinte detaliile motivațiilor juste și false, limbajul simbolic va inventa ființe fabuloase inexistente în realitate, jumătate-animal, jumătate-om sau jumătate-om, jumătate-zeu. Dar pentru ca personificarea magică a animismului să devină personificarea simbolică a mitului, pentru ca atenția să se detașeze de exterior și să se îndrepte spre interior trebuie îndeplinite o serie de condiții complexe. Acesta este un fapt care merită să fie scos în evidență. În faza finală a animismului apare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și elemente mitice. Dar aeste povești sînt încă prea pătrunse de accidente pur subiective, legate de anumite locuri sau de anumite evenimente care nu au importanță decît pentru un trib sau pentru alt trib. Mitul nu va folosi simbolizarea și personificarea decît pentru a exprima adevărul obiectiv legat de sensul vieții. B) EPOCA MITICĂ I. POLITEISMUL a) De la animism la politeism În epoca mitică, depășindu-și forma magică, înțelegerea se scindează în simbol manifest și semnificație subiacentă. Semnificațiile înglobează toate motivațiile
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Din cauză că sensul ascuns al mitului vizează efortul etic, lupta împotriva spiritului rău din om intențiile fals motivante -, simbolistica devine aptă să compare slăbiciunea spiritului uman cu imaginea clarviziunii perfecte, deși acesta este pur idelism, pur simbol: divinitățile sub formă de personificări ale calităților pozitive imanente sufletului și spiritului omului. Prin confruntarea aceasta dintre starea nesănătoasă și starea ideal perfectă, mitul poate vorbi simbolic despre ceea ce este omul și despre ceea ce ar trebui el să fie. În intenția simbolisticii devenite descriere a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
formă nouă și imensă a necunoscutului este condiția existenței oricărei culturi elevate, superioare animismului: adorația religioasă, încîntarea estetică și uimirea științifică. Adorația, încîntarea și uimirea sînt formele sublimate ale spamei. Pentru fabulația veridică din punct de vedere metaforic a miturilor, personificarea și simbolizarea nu mai sînt decît instrumentul adecvat exprimării acestei spaime sublimate, transformtă în adorație. Fixarea atenției asupra ambianței cosmice este pregătită de schimbările periodice care se manifestă în mediul direct, datorat evoluțiilor aștrilor: anotimpurile anului. Fenomene tereste ars influențează
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
poate permite să le antropomorfizeze. Toate divinitățile acestea, proiectate într-un lăcaș îndepărtat, posedă trăsăturile de caracter ale omului, care sînt însă hiperbolizate, devenind supraomenești. Tocmai datorită faptului că rațiunea lor de a fi este simbolizarea conflictului dintre instanțele psihice personificarea calităților și a defectelor omului -, divinitățile sunt simbolic înzestrate cu un trup omenesc, în timp ce spiritele animiste erau forțe oculte ale naturii care aveau puterea de a se întrupa. Conform simbolizării mitologiilor păgîne, divinitățile care luau formă omenească puteau deja coborî
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
înalt nivel al intensificării, "Cuvîntul încarnat" în omul Iisus adevărul etern exemplificat de el va deveni idealul-călăuză al umanității, ideal evolutiv exclusiv director, dar înzestrat cu forță motivantă supraconștient activă: cea de a treia persoană a treimii este Cristos, Mesia, personificarea mesajului omului Iisus. Imaginea opusă dogmei treimii necesită o verificare mai amplă. Polemica nu este aici decît mijlocul indispensabil de a pune în valoare în ciuda predominanței dogmelor sensul simbolic emoționant și subtil motivant al textelor, ci alte cuvinte, mesajul de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sale o direcție și a da un sens rezultatelor ei, nu se servește ea de o formă de revelație: intuiția dirijată metodic? Știința nu mai este înclinată să-și exprime descoperirile în imagini simbolice, ci în formule exacte. Dar proiecția, personificarea și simbolizarea nu există tot în știința epocii noastre, în știința exactă care este fizica? Personificarea proiectivă (forța impersonală a fizicii, concepută vrînd-nevrînd în analogie cu forța motivantă din om) și simbolizarea (expresia matematică) nu mai sînt însă magic sau
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
formă de revelație: intuiția dirijată metodic? Știința nu mai este înclinată să-și exprime descoperirile în imagini simbolice, ci în formule exacte. Dar proiecția, personificarea și simbolizarea nu există tot în știința epocii noastre, în știința exactă care este fizica? Personificarea proiectivă (forța impersonală a fizicii, concepută vrînd-nevrînd în analogie cu forța motivantă din om) și simbolizarea (expresia matematică) nu mai sînt însă magic sau simbolic primitive, ci spiritualizate, obiectivate. Două fapte s-au dovedit a fi de o importanță primordială
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mai este deloc conformă viziunii mitice pe care și-o pot face ceilalți. Viziunea mitică accesibilă celorlalți oricît de veridică ar putea ea fi rămîne puri imagine, pură imaginație simbolic personificantă. Din contra, viziunea activ trăită nu mai este o personificare simbolică, ci o personalizare reală, înfăptuitorul poate spune că este într-adevăr Dumnezeu și Fiul lui Dumnezeu. Dar acestea nu sînt decît simboluri, ba chiar niște simboluri foarte vechi. Buddha [cuvînt sanscrit avînd sensul de "iluminatul" -N.t.], eroul mitului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
biogenezei funcționării deliberante și a țelului acesteia: libertatea. Dar din momentul în care psihologia abordează ansamblul problemelor sale, ea se vede constrînsă să constate că ele posedă toate un aspect metafizic: misterul existenței și al animării, mister metafizic a cărui personificare simbolică a mitologiilor a exercitat o imensă influență motivantă asupra istoriei gîndirii. Din prudență științifică, studiul motivelor trebuie să reexamineze soluțiile speculative ale metafizicii. Psihologia ar putea firește să țină cont de legile care guvernează viața, adică de pedeapsa înficoșătoare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
motivele evocate mai sus, marea are o valoare inițiatică și spirituală. Traversarea mării (Moise, Ulise), precum și înghițirea de către un pește uriaș (Iona, Pinocchio), teme legendare și universale, evocă trecerea de la profan la sacru, de la umbră la lumină și sunt o personificare a revelației celei de-a doua nașteri. Valurile simbolizează mișcarea perpetuă și ritmată. Ele arată capacitatea de adaptare, schimbarea («a fi pe val»), dar și instabilitatea. Mareea reia același simbolism, adăugând periculozitatea, prin rapiditatea sa uneori ucigașă. Spuma, la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
din istorie și devine o matrice, un pattern. Femeia pariziana da contur unei istorii naționale și unui spațiu spiritual, prin ea femeile franceze dobândesc o identitate originală. Rolul Parizienei este reprezentativ în cultura în măsura în care captează imaginea culturii franceze, fiind o personificare a unei sensibilități și trăiri specifice. Femeia pariziana este cea care face istoria femeii mai pertinenta, o valorifica și o schimbă. Acest personaj feminin ambiguu repune în discuție statutul identității feminine, identitate pe care o problematizează sub un unghi specific
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
tactile, gustative) (!!) rolul lor în conturarea unor impresii ale cititorului; (!!) sincretismul: îmbinarea elementelor picturale, muzicale, sculpturale etc. - momentul zilei (anului), durata, răstimpul în care este fixat, surprins tabloul; sau prezența omului în cadrul tabloului; relația om Ț natură;umanizarea naturii; rolul personificării; - rolul amănuntului (ne)semnificativ. Imaginea artistică realizată poate fi: a. statică; b. dinamică (nota de mișcare; cum se realizează). Perspectiva naratorului: a. implicare: scriitorul „se plasează” în interiorul tabloului (devine „personaj”); b. detașare: scriitorul privește de afară (devine „spectator”); - orientarea privirii
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
monolog; - constă în vorbirea între două / mai multe personaje (persoane); - este tipic pentru creația dramatică (!! dar apare și în creația epică, uneori Ț în mod excepțional Ț și în cea lirică); - în poezia lirică apare ca excepție, mai ales în cadrul personificării; natura apare ca partener de dialog Ț fie locutor, ori (inter)alocutor, sau interlocutor al poetului;în și prin dialog se exprimă succesiunea și coerența acțiunii dramatice; - este o formă deliberată de comunicare, în intenția cooperării. Participanții: 1. locutor (cel
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
se poate realiza, sau, cel puțin sugera un tablou diferit; (!!) tablourile astfel realizate, sau sugerate, au un element comun: naturalul; - cadrul este nelipsit; relațiile dintre om și natură par firești; (!!) ca într-un adevărat spațiu mitic; elementele naturii sunt personificate (personificarea pare firească, obișnuită, chiar necesară);multe imagini auditive și vizuale; - limpezimea contexturii lirice; - legătura om - natură (uneori, comuniunea om - natură); - uneori apar elemente ale fantasticului; - limbajul este simplu, popular; cuvintele provin din masa vocabularului; apar cuvinte din aceeași sferă lexicală
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
trăirilor etc.; - dativ etic;enumerări ample (uneori, un termen = un vers); - un efect deosebit al oralitățiiîl reprezintă repetiția; (!!) care dă impresia e a fi o trăsătură specifică și chiar obligatorie a doinei;comparații în care intervine un element al naturii;personificări, metafore, dar predominant este epitetul, etc. Excelente cristalizări formale: a. nu este divizată în strofe; b. de regulă, ritm trohaic; rima împerecheată (sau monorimă); c. versurile suple, fluide, scurte (de 7 -8 silabe); d. adeseori, topica inversă, subiectivă (pentru ca accentul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
-8 silabe); d. adeseori, topica inversă, subiectivă (pentru ca accentul să cadă pe un anumit cuvânt); - titlul este totdeauna sugestiv (reluat de obicei în primul vers ori pe parcursul poeziei); de regulă, titlul este alcătuit pe baza invocării naturii, pe baza unei personificări; sau sugerează sentimentul de bază despre care se va vorbi în doină; - deși eminamente lirică, doina trădează genul printr-o oarecare undă narativă; prin câteva verbe genial plasate, ni se conturează o minusculă „poveste”, o motivație a dorului care constituie
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
prezentul; întrucât ne implică în postura de spectator, acordându-ne privilegiul simultaneității; - predomină adjectivele și substantivele, îndeosebi denumiri faunistice (păsări, animale) și floristice (arbori, plante, flori);de regulă ritmul este trohaic, care dă tonalități majore; - enumerația, repetiția, epitetul, metafora, hiperbola, personificarea, etc. Alte obiective, de urmărit: 1. mijloace de realizare a imaginilor artistice; 2. acuitatea observației; 3. participarea eului poetic la spectacolul naturii. ODA - este o specie a genului liric; - se exprimă sentimente: a. de admirație 1. pentru fapte mărețe; 2
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
mai mare atenție; 9. evoluția liniară a narațiunii, se renunță la tot ce, secundar fiind, ar putea deveni balast; 10. multe balade poartă numele personajului principal. FABULA DEFINIȚIA: scurtă povestire alegorică, de obicei în versuri, în care autorul, folosind procedeul personificării animalelor, plantelor și lucrurilor, satirizează anumite moravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli, cu scopul de a le îndrepta. METAFORE: 1. Fabula este o micșorare a basmului. - este o specie a genului epic; - este în versuri sau, mai rar, în proză; - este
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
poetului reduce omul cariat la nivel faunistic sau floristic (adeseori - mineral); - transpunerea lumii reale în lumea animalelor (sau a plantelor) nu se face la întâmplare; de obicei, se face după regulile parabolei; - adevărul îmbracă haină metaforică (într-o lungă, amplă personificare); animalele sunt folosite ca măști; ele devin „caractere” în acțiune (sau niște prototipuri de caractere); - sunt individualizate, atribuindu-li-se tot ce este tipic; cuvintele și faptele personajelor se potrivesc cu tipul social pe care îl reprezintă; chiar și numele
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
noastră, Uniunea Sovietică, pentru învățătorul oamenilor muncii din întreaga lume, genialul corifeu al științei și culturii, Tovarășul Stalin" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952, p. 5). Oameni devotați patriei, dar iubitori nețărmuriți ai Patriei Sovietice, și mai ales a personificării umane a acesteia, Generalissimul Stalin. Se configurează, astfel, sub auspiciile unui cult externalizat al personalității lui Stalin, o a patra formă, paradoxală, de patriotism sovietic personal, ce poate primi numele de "patriotism stalinist". Superioritatea patriotismului sovietic este statuată ferm într-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]