1,057 matches
-
c], în adâncul s]u, orice om este egoist. Dar, în ciuda numeroaselor dovezi ce demasc] acest tip de comportament (și cu care ne-au obișnuit Marx și Freud), a crede c] argumentele egoiste sunt la fel de profunde, ins] mai complete, măi persuasive și deci mai satisf]c]toare decât cele lipsite de egoism - așadar a considera c] explicațiile egoiste sunt mai plauzibile - ar însemna practic a accepta că adev]r gratuit ceva ce trebuie demonstrat. Dac] egoismul psihologic pornește de la aceast] ipotez
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu ar trebui s] renunț]m prea ușor. Este util], de exemplu, în a explica de ce egoismul, rasismul și sexismul sunt condamnabile din punct de vedere moral, iar dac] abandon]m aceast] concepție ne pierdem mijloacele cele mai naturale și persuasive de combatere a acestor doctrine” (Rachels, 1988, p. 48). Mai mult decât atât, chiar dac] este atractiv s] poți acordă atenție celor de care îți pas], aceast] atenție pare cel puțin de o calitate îndoielnic] și probabil foarte nedreapt] de vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
concret. Dac] morală se bazeaz] pe biologie, atunci trebuie s] formul]m un set de cerințe pe baza naturii umane. Acestea trebuie s] fie (i) suficient de specifice; (îi) conving]toare din punct de vedere rațional sau cel puțin foarte persuasive; și (iii) credibile din punct de vedere moral. Pan] acum, nu au fost formulate astfel de cerințe. Inc] sper]m. (Michael Ruse analizeaz] relația dintre biologie și etic] în capitolul 44, „Semnificația evoluției”.) Aici se încheie prezentarea principalelor curente naturaliste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru modul predominant de productie; rezult] de aici c] acestea sunt propriet]țile tranzacțiilor la care se refer] acești termeni - chiar dac] înțelegerea drept]ții și nedrept]ții în acest fel are efectul de a priva acești termeni de forță persuasiv] pe care o au de obicei. În percepția lui Marx, numai ideologia moral] ne face s] privim propriet]țile morale, precum dreptatea, dezirabile în mod inerent sau necesar. (Odat] ce ajungem s] înțelegem ce înseamn] dreptatea cu adev]rât, vom
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și învățării, de variabilitatea și adecvarea situațiilor didactice create etc.Însă, dincolo de acești factori contextuali externi, determinante sunt caracteristicile personale ale cadrului didactic, maniera în care diferitele abordări didactice la care apelează se potrivesc personalității sale, pentru a fi autentic, persuasiv, un model, un referențial de încredere. Printre caracteristicile profesorului eficient, așa cum au fost ele evidențiate de cursanții chestionați, se numără: simțul umorului, entuziasmul, buna pregătire, încurajarea studenților pentru a pune întrebări și a formula opinii, a fi reflexivi, crearea unui
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și învățării, de variabilitatea și adecvarea situațiilor didactice create etc.Însă, dincolo de acești factori contextuali externi, determinante sunt caracteristicile personale ale cadrului didactic, maniera în care diferitele abordări didactice la care apelează se potrivesc personalității sale, pentru a fi autentic, persuasiv, un model, un referențial de încredere. Printre caracteristicile profesorului eficient, așa cum au fost ele evidențiate de cursanții chestionați, se numără: simțul umorului, entuziasmul, buna pregătire, încurajarea studenților pentru a pune întrebări și a formula opinii, a fi reflexivi, crearea unui
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ideii ei despre reprezentativ.*12 Trebuie să facem distincție între concepțiile potrivit cărora arta constă în descoperirea sau intuiția adevărului și concepția că arte - și în mod special literatura - este propagandă, adică ideea că scriitorul nu este descoperitorul, ci propagatorul persuasiv al adevărului. Termenul "propagandă" este foarte labil și are nevoie de o examinare mai atentă, în S. U.A., în limbaj comun, acest termen nu e folosit decât în legătură cu teorii considerate primejdioase și răspândite de oameni în care nu avem încredere. Cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
concepții și convenții critice diferite, s-a tras concluzia că fiecare epocă este o unitate independentă, exprimată prin propriul ei tip de poezie, care nu are nimic comun cu vreun alt tip. 70 Această concepție a fost expusă direct și persuasiv de Frederick A. Pottle în Idiom of Poetry (Limbajul poeziei).*8 El numește această poziție (relativism critic) și vorbește de profunde "schimbări de sensibilitate", de o "totală discontinuitate" în istoria poeziei. Argumentarea lui este cu atât mai interesantă cu cât
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
efecte psihosociale noi cum ar fi shoppingul - aspecte terapeutice și patologice, antinomiile individului - Între a fi unic sau exemplar de serie, gestionarea crizelor În comportamentul consumatorului, strategii creative de adaptare pentru manageri, Între care fidelizarea clienților apelează puternic, direct sau persuasiv emoționalitatea individului. Am fost interesați să cunoaștem cum este perceput consumatorul, studiind În acest sens reprezentarea socială și domeniile acoperite de acest concept. Datele ne-au indicat dinamica relațiilor ce apar Între consumator și producători, angajați, companii și rolul comportamentului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Trebuie să facem deosebire între demagogie și democrație". (E. Boc - TV Antena 3, 3.IV.2006). Clar poate fi întărit prin coordonarea cu elemente contextual sinonime (cinstit, ferm, deslușit, explicit, limpede, fără echivoc, răspicat etc.), strategie discursivă folosită cu rol persuasiv, dar și cu scopul de a conferi mai multă autoritate discursului: Nu cred că e o opțiune asocierea cu PLD. Exclus! O spun clar și fără echivoc. (C. Popescu Tăriceanu - TVR 1, 20.VIII.2007) Atestarea sintagmei foarte clar în
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
ori să fii cuminte! În numeroase cazuri capacitatea copiilor de a înțelege conținutul îndemnului la cumințenie este redusă, iar conștientizarea lui este palidă, vagă. Se impune însoțirea acestei cerințe de explicații și exemple pentru a-i spori forța imperativă sau persuasivă. Părinții care confundă manifestările infantile normale ale copiilor cu obrăznicia uită înțelepciunea zicalei: E greu să afli babă frumoasă și copil cuminte. Un om fericit Mijloc de primăvară cu un aprilie capricios care ne oferă, după bunul plac, când zile
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
implicită a reuniunii, locul și rolul bibliotecarilor din C.C.D. -uri în documentarea și formarea continuă a cadrelor didactice, s-a cristalizat gradual, timp de două zile și jumătate , în maniera expuneri dezbateri-vizite-schimburi de experiență , cu un tâlc final incontestabil și persuasiv. Criza multilaterală a societății românești - generată de factori obiectivi și subiectivi - impune o regândire a condiției bibliotecarului astăzi, în strictă corelație cu ingrata condiție a școlii, a administrației publice centrale și locale, a comunităților, a elevilor, a părinților, a educatorilor
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
o întreagă serie de forme argumentative, cuprinse între demonstrația științifică și discursul vânzătorului sau avocatului” (apud Romedea, 1999:165). Argumentarea se ferește atât “de demersurile strict raționale, poate prea deductive ale demonstrației, dar și de iraționalitatea unei vorbiri de dragul efectului persuasiv”. (Sălăvăstru, 1996:292). Prin urmare, demersul argumentativ poate lua două forme: convingerea și persuadarea, în funcție de natura argumentelor și operațiilor sau mecanismelor predominante în secvența discursivă. 4.3.2. A convinge și a persuada Se pare că distincția convingere-persuadare ce ține
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
naturală. Având în vedere că ideile, “convingerile ne călăuzesc dorințele și ne modelează acțiunile.” (Peirce, 1990:115 ). Având, așadar, ca prim scop asumarea unei idei de către interlocutor, locutorul argumentează în favoarea acelei idei, teze iar argumentarea lui poate fi “convingătoare” sau “persuasivă”, altfel spus argumentarea ca și convingere și argumentarea ca persuadare. Această distincție o regăsim la Perelman și Olbrechts Tyteca, care afirmau: “ne propunem a numi persuasivă o argumentare care nu pretinde a avea valoare decât pentru un auditoriu particular și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
interlocutor, locutorul argumentează în favoarea acelei idei, teze iar argumentarea lui poate fi “convingătoare” sau “persuasivă”, altfel spus argumentarea ca și convingere și argumentarea ca persuadare. Această distincție o regăsim la Perelman și Olbrechts Tyteca, care afirmau: “ne propunem a numi persuasivă o argumentare care nu pretinde a avea valoare decât pentru un auditoriu particular și de a numi convingătoare aceea care este gândită să obțină adeziunea oricărei ființe raționale.” (apud Sălăvăstru, 1996:206). Convingerea este valabilă pentru toți, persuadarea ține doar
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
persuadarea este mai puțin un act argumentativ și mai mult un act asertiv, fiind, mai curând, o asertare sugestivă. Argumentarea, totuși, poate fi văzută și ca o conjugare de aserțiuni. “Problema delicată” este că “orice intervenție discursivă performativă este și persuasivă și convingătoare în același timp. Numai această întrepătrundere poate asigura creșterea performanței unei intervenții discursive”, dar “cine poate spune cu exactitate unde se termină mecanismele ce țin de raționalitate în obținerea unui rezultat discursiv și unde încep acelea care trec
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
funcții: o funcție retorică și o funcție poetică”, prima urmând „să-i convingă pe oameni, oferind discursului podoabe care plac”, cealaltă urmărind „să redescrie realitatea pe calea ocolită a ficțiunii euristice”. (P. Ricoeur, 1984:25,380). Funcția retorică sau rolul persuasiv al metaforei îi pune în evidență calitatea de „ornament estetic” al acesteia, care deși este mai întâi prelucrată, decodată cognitiv de către receptor, adevărata ei țintă este nivelul emoțional afectiv, care odată atins face să vibreze întreaga ființă a acestuia. Limbajul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Principala critică adresată pacifismului democratic se referă însă la eșecul liberalilor de a identifica o relație cauzală suficient de dezvoltată din punct de vedere conceptual: dincolo de veridicitatea corespondenței, aparenta corelație dintre democrație și pace nu se constituie într-o demonstrație persuasivă a existenței unei caracteristici inerente regimurilor democratice, trăsătură ce ar diminua apetitul pentru război. Astfel, compus dintr-o serie de relații cauzale, pacifismul democratic nu este numai departe de a răspunde cerinței parcimoniei. Am văzut cum, pentru Doyle, pacifismul democratic
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
se manifestă cu precădere fiecare dintre acestea și scopul comunicării, pe cine/ce se pune accentul. * O, ce-mi place să mă plimb printre flori, vara! (funcția emotivă) ........................................ * -Ar trebui să fii și tu mai vesel! Prea ești posomorât! (funcția persuasivă) ........................................ * Vara este anotimpul preferat al copiilor. (funcția referențială/ denotativă) ...................................... * Cât de frumoasa te-ai gatit, / Naturo, tu! Ca o virgină/ Cu umblet drag, cu chip iubit!/ Aș vrea sa plâng de fericit, / Ca simt suflarea ta divină,/ Că pot să
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
seria de sinonime aflată la dispoziția vorbitorului. *O întâlnim în poezie, dar și în eseu, publicistică, memorialistică confesiuni, comentarii, interpretări critice etc. *Ex: Ah, când eram tânăr, toată lumea era a mea! Hai mai bine despre copilărie să povestim! 2. FUNCȚIA PERSUASIVĂ/ CONATIVĂ/ RETORICA/ DE APEL/ INSTRUMENTALĂ (axată pe RECEPTOR) *Orientează enunțul către receptor *Scop : servește la incitarea acestuia la acțiune /respectiv la încetarea acțiunii prin ordine, îndemnuri, rugăminți, interdicții; se urmărește un anumit răspuns de la receptor, persuadarea lui. Se exprimă gramatical
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
probe ce vor fi aduse ca argument într-o problemă) * Dialogul de negociere (se practică în cazul unor conflicte de interese) * Dalogul de informare (schimb de informații între mai multe persoane) * Dialogul deliberativ (implică o dilemă ce trebuie rezolvată) * Dialogul persuasiv (se bazează pe opinii conflictuale, fiecare încercând persuadarea interlocutorului) * Dialogul în trei (locutor, interlocutor, public) EXERCIȚII DIALOGUL 4. Într-un ziar citești următorul anunț: “În data de 21 mai 2006 a fost lansată suita de lecții interactive “Învață cu noi
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
jocul de convenții și constrângeri. Trăim într-o societate cu multe oglinzi mincinoase bine plasate și în care idiosincrasiile au umplut funcții în cultură. Libertatea unei reviste finanțate prin managerialul unei puteri va fi mereu în legătură directă cu imixtiunea persuasivă a acesteia. Revista aceea, oricare ar fi ea va plăti (prin cenzură sau prin intelectualii care își vând 104 serviciile) tariful de la adăpostul instituției gazdă. Presa literară va fi atunci o convenție a momentului, iar puterea va folosi cultura ca
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
jocul de convenții și constrângeri. Trăim într-o societate cu multe oglinzi mincinoase bine plasate și în care idiosincrasiile au umplut funcții în cultură. Libertatea unei reviste finanțate prin managerialul unei puteri va fi mereu în legătură directă cu imixtiunea persuasivă a acesteia. Revista aceea, oricare ar fi ea va plăti (prin cenzură sau prin intelectualii care își vând 104 serviciile) tariful de la adăpostul instituției gazdă. Presa literară va fi atunci o convenție a momentului, iar puterea va folosi cultura ca
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
autoritate coercitivă, bazată pe convingerea părinților că vârsta mai înaintată implică o mai mare competență etc.;se pune accent pe precizia indicațiilor date copilului și pe forță, pe necesitatea de a asigura supunerea imediată și necondiționată a acestuia; 2.autoritatea persuasivă sau negociatoare utilizează fermitatea parentală ca “ultimă redută”; accentual cade pe necesitatea de a oferi copilului explicații privind motivația deciziei parentale și chiar de a-i lăsa o anumită “marjă de manevră” în raport cu aceasta; 3.autoritatea structurantă sau “parteneriatul” lasă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
rhétorique (textul transcrie un seminar susținut de către Roland Barthes la École Pratique des Hautes Études în 1964/1965) impune termenul în domeniul criticii literare. Desprins din retorică, termenul ekphrasis se definește drept acea parte declamatio a unui discurs fără scop persuasiv (non-persuasiv) care se constituie într-un fragment flexibil, oricând detașabil și transferabil într-un alt discurs, fragment ale cărui teme constau în locuri și personaje 5. Definiția lui Roland Barthes din L'ancienne rhétorique discută ekphrasis-ul în contexul unei poetici
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]