1,114 matches
-
decodare/interpretare a mesajului în conformitate cu intenția comunicativă a vorbitorului. Repere importante în derularea activităților de educare a limbajului în grădiniță (și în alte contexte comunicative) devin, astfel: * crearea condițiilor optime de receptare a unui mesaj, prin eliminarea/diminuarea influențelor factorilor perturbatori; vezi, de exemplu, alegerea celui mai potrivit canal de transmitere a mesajului, astfel încât să fie facilitată receptarea acestuia de către copil, precum și motivarea implicării active a preșcolarilor în receptarea și decodarea mesajului; pot fi realizate, în acest sens, jocuri de alternare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
preșcolar în ipostaza de codificare a mesajului implică alegerea de către acesta a elementelor codului cunoscut, astfel încât acestea să poată fi decodate de către interlocutorul adult sau copil (de aici și situațiile în care copilul nu mai comunică atunci când, datorită unor factori perturbatori de exemplu, pronunțarea cu dificultate 277 a anumitor sunete, grupuri de sunete nu este înțeles de către cei din jur, precum și cazurile în care copilul așteaptă confirmarea înțelegerii a ceea ce a spus, eventual repetarea de către adult a formei corecte a cuvântului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
de comunicare, în general; * construirea replicilor (enunțiative, interogative, exclamative); * organizarea replicilor, succesiunea acestora (pe diferite scheme posibile: interogativ enunțiativ interogativ/enunțiativ...); * utilizarea codului corespunzător; * valorificarea verbalului, a nonverbalului și a paraverbalului; * raportarea la tema de discuție; * atitudinea față de eventualii factori perturbatori în desfășurarea comunicării etc. Activitățile de convorbire/convorbire după ilustrații/imagini, jocurile de rol, anumite jocuri didactice 285, secvențe ale activităților de observare, lectură după imagini 286 etc. se constituie, din această perspectivă, în pretexte ale creării de contexte dialogate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
semnelor." [trad. ns.]. 20 Accent pus pe dimensiunea interpersonală și interacțională a comunicării în Cerghit 2002: 47-49. 21 Mattelart 1996: 9. 22 Utilizăm aici sintagma ,,forme neliterare" prin raportare la normele limbii române literare actuale. 23 Din perspectiva eventualilor factori perturbatori, s-a realizat distincția între următoarele situații posibile în planul procesului comunicării: situația ideală caracterizată prin nici un factor perturbator, prin nici o pierdere de informație; situația optimă în care 60-90% reprezintă semnal, iar restul factor perturbator; situația de maximă nedeterminare în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
1996: 9. 22 Utilizăm aici sintagma ,,forme neliterare" prin raportare la normele limbii române literare actuale. 23 Din perspectiva eventualilor factori perturbatori, s-a realizat distincția între următoarele situații posibile în planul procesului comunicării: situația ideală caracterizată prin nici un factor perturbator, prin nici o pierdere de informație; situația optimă în care 60-90% reprezintă semnal, iar restul factor perturbator; situația de maximă nedeterminare în care raportul semnal factor perturbator este de 50% 50%; situația critică (de blocaj) în care domină zgomotul, factorii perturbatori
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
23 Din perspectiva eventualilor factori perturbatori, s-a realizat distincția între următoarele situații posibile în planul procesului comunicării: situația ideală caracterizată prin nici un factor perturbator, prin nici o pierdere de informație; situația optimă în care 60-90% reprezintă semnal, iar restul factor perturbator; situația de maximă nedeterminare în care raportul semnal factor perturbator este de 50% 50%; situația critică (de blocaj) în care domină zgomotul, factorii perturbatori (Golu 2002: 490-491). 24 Pentru valoarea limbajului ca mijloc de transmitere a informațiilor într-un sistem
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
între următoarele situații posibile în planul procesului comunicării: situația ideală caracterizată prin nici un factor perturbator, prin nici o pierdere de informație; situația optimă în care 60-90% reprezintă semnal, iar restul factor perturbator; situația de maximă nedeterminare în care raportul semnal factor perturbator este de 50% 50%; situația critică (de blocaj) în care domină zgomotul, factorii perturbatori (Golu 2002: 490-491). 24 Pentru valoarea limbajului ca mijloc de transmitere a informațiilor într-un sistem educațional logocentric pentru avantajele și dezavantajele acestui tip de sistem
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
perturbator, prin nici o pierdere de informație; situația optimă în care 60-90% reprezintă semnal, iar restul factor perturbator; situația de maximă nedeterminare în care raportul semnal factor perturbator este de 50% 50%; situația critică (de blocaj) în care domină zgomotul, factorii perturbatori (Golu 2002: 490-491). 24 Pentru valoarea limbajului ca mijloc de transmitere a informațiilor într-un sistem educațional logocentric pentru avantajele și dezavantajele acestui tip de sistem (comunicațional tradițional), vezi Cerghit 2002: 39. 25 Perspectivă subliniată, cu trimitere și către componenta
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Ce faci acasă?, Unde mergem în excursie? etc. (Alexandru-Filipescu 1983: 58-59). 277 Dificultățile în pronunție/exprimare se pot constitui în blocaje ale comunicării, alături de elemente precum: diferențe de ,,percepție", stereotipii, grad excesiv al emotivității manifeste, experiența negativă în comunicare, factori perturbatori existenți în mediu/context etc. Pâslaru 2003: 79-81. 278 Sugestii pentru gimnastica aparatului fono-articulator (jocul În oglindă, concursurile de strâmbături) în Dumitrana 1999: 67-58. 279 Vezi și principiile studierii (predării-învățării) limbajului ca perspectivă asupra elementelor care facilitează comunicarea, constituindu-se
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
grav decât plasarea unui afiș mai puțin reușit la locul potrivit). Așadar, această metodă nu poate prevedea dacă un indicator de pe dușumeaua unui magazin va fi citit sau va provoca reacții de vreun fel, având în vedere multitudinea de elemente perturbatoare. În momentul în care se știe cu exactitate dacă un afiș sau indicator este citit, se poate începe procesul de măsurare a influenței acestuia asupra comportamentului cumpărătorilor. Dar nu mai devreme. Așa că primul lucru pe care trebuie să-l faci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
aceste elemente. Proiectul educațional ,,Fii inteligent, nu violent!” în desfășurare pe parcursul anului 2011, inițiat de prof. Vacariu Claudia, urmărește exploatarea inteligenței emoționale a copiilor și a tinerilor ce sunt marcați de o societate în care violența a devenit o componentă perturbatoare pentru o educație solidă, ce trebuie să îi pregătească pe aceștia, mai mult decât orice, pentru viață. De un lucru suntem siguri, să îți cunoști limitele și să descoperi pe Dumnezeu în creație, în semenii tăi și mai ales în
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Claudia Vacariu , Mihaela Prisacaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1845]
-
și dorința de a câștiga mai mult nu sunt suficiente pentru a asigura progresul economic. Efectul favorabil pe care ar fi trebuit să-l genereze instituirea unei economii concurențiale asupra agriculturii, a fost practic anulat de o serie de factori perturbatori între care cei mai importanți sunt: decapitalizarea aproape totală a gospodăriilor individuale, țăranul devenind proprietar de terenuri agricole fără să dispună de capitalul necesar pentru exploatarea acestora; dimensiunile mici ale proprietăților și gradul ridicat de parcelare; incoerența politicii agrare, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
au fost absorbite în totalitate de către exploatațiile asociative de dimensiuni mari, chiar dacă membrii nu au intrat în asociație cu întreaga suprafață. În aceste condiții, trebuiesc găsite soluții pentru a urmări modul de acordare a acestor ajutoare și a elimina factorii perturbatori. Din considerentele mai sus amintite în majoritatea gospodăriilor agricole individuale se practică o agricultură de subzistență care nu favorizează progresul acestora și limitează posibilitățile de dezvoltare a agriculturii din țara noastră. 5. 1. 2. 5 Asociațiile de marketing Una dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
să prezentăm aici concepția lui Linhart privitoare la modelul general al conducerii învățării prin intermediul conexiunilor dintre intervențiile controlate ale cadrului didactic și perturbările aleatorii ale mediului: Legenda schemei ilustrează relațiile stabilite între E (elev), P (profesor), M(mediu), p (factori perturbatori). Graficul demonstrează că elevul este influențat, prin intermediul cadrului didactic, direct sau prin substituenți tehnologici, dar, în aceeași măsură, se supune și influenței elementelor necontrolate, perturbatoare (atât de ordin intern - boală, oboseală, tensiune nervoasă -, cât și extern - sociale, familiale). Este legitimată
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
mediului: Legenda schemei ilustrează relațiile stabilite între E (elev), P (profesor), M(mediu), p (factori perturbatori). Graficul demonstrează că elevul este influențat, prin intermediul cadrului didactic, direct sau prin substituenți tehnologici, dar, în aceeași măsură, se supune și influenței elementelor necontrolate, perturbatoare (atât de ordin intern - boală, oboseală, tensiune nervoasă -, cât și extern - sociale, familiale). Este legitimată astfel o intervenție fermă a profesorului pentru crearea circumstanțelor favorizante în scopul depășirii efectelor anticipate ale factorilor perturbatori ori pentru combaterea lor prin educație preventivă
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
măsură, se supune și influenței elementelor necontrolate, perturbatoare (atât de ordin intern - boală, oboseală, tensiune nervoasă -, cât și extern - sociale, familiale). Este legitimată astfel o intervenție fermă a profesorului pentru crearea circumstanțelor favorizante în scopul depășirii efectelor anticipate ale factorilor perturbatori ori pentru combaterea lor prin educație preventivă, astfel încât elevii să poată învăța chiar și atunci când condițiile nu sunt optimale. Extremă rămâne oportunitatea demersurilor planificate și organizate ale educatorului. Tot schema prezentată de Linhart (Psihologia învățării, S.P.N., Praga, 1967) ne ilustrează
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pentru combaterea acestora, forța, amenințarea, cearta etc. (identificate ca situații de criză educațională); în asemenea circumstanțe, cea mai indicată atitudine a profesorului este aceea de a realiza un control de comportament prin simplul fapt de a se poziționa lângă elevul perturbator și de a-și așeza palmele, ferm, dar prietenește, pe umerii acestuia; un asemenea tip de comunicare tacită este eficient și amplifică puterea de influență a profesorului. 4. Gradul de individualizare a strategiilor de intervenție ale cadrului didactic oferă acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
deci important faptul de a exersa să ne concentrăm pe ceea ce ne spune cu exactitate celălalt. Elementele definitorii ale ascultării active, propuse de Ferguson Jan (Autoritatea perfectă, Editura Național, 1998), sunt: 1. tăcerea; 2. calmul; 3. concentrarea; 4. îndepărtarea factorilor perturbatori (a acelora care favorizează distragerea atenției); 5. privirea îndreptată spre cel care vorbește; 6. focalizarea privirii în ochii vorbitorului; 7. evitarea situațiilor conflictuale (nici exterioare și nici în gând, interioare); 8. concentrarea studiului și pe personalitatea vorbitorului; 9. echilibru în
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
fi sursă de distracții. Nu este însă recomandabil să fie asimilate conflictele numai aspectelor și conotațiilor lor pozitive, cum nu e bine să fie asimilate nici numai celor negative. Cum însă, de cele mai multe ori, conflictul este un factor destructurant și perturbator al echilibrului colectivului, tehnicile și strategiile de depășire a acestuia pot fi considerate următoarele: - audierea fără aport emoțional - necesitatea obiectivitații față de tot ceea ce se prezintă (nonimplicarea); - audierea conținutului - concentratea pe ceea ce se spune, și nu asupra modului în care se
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
logic și în conflict logic; - Fișierele testate conțin indicații ce pot evalua efectul statusului psihologic, motivațional în decodificarea lexicală; - Fișierele testate conțin indicații ce pot evalua efectul modificării strategiei decodificării; - Testarea se poate realiza prin adăugarea unor factori sonori subsidiari perturbatori ai atenției. (74, 75, 76) I.4.10. AVANTAJELE INVENȚIEI Nu am găsit informații publice până la data depunerii cererii de brevet de invenție privind descriere orală, scrisă sau de folosire a specificațiilor tehnice ale unui dispozitiv de stimulare psiho-verbală prin
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
37, 343) Metodele de reducere a aferentației auditive și kinestezice Metodele de reducere a aferentației auditive și kinestezice se bazează pe îndepărtarea atenției de la articulare și pe întârzierea efectului feedback-ului auditiv, care se presupune că ar avea un efect perturbator în desincronizarea fluenței. Exersarea vorbirii în condiții de zgomot puternic cu intensitate cuprinsă între 30 - 90 db are scopul de a masca propria vorbire și de a reduce sau anula disfluențele de tipul repetițiilor. Procedeul dă rezultate doar în unele
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vorbirea șoptită, prelungită, continuitatea tonului vocal, coarticularea, metoda „stop-go', urmăresc în esență relaxarea sistemului fono-articulatoriu cu efecte în reducerea aferentației kinestezice și implicit a feedback-ului auditiv. Guitar î1975) a elaborat un procedeu de reducere a efectului de feedback kinestezic perturbator prin educarea reducerii potențialului electric din musculatura laringiană în timpul vorbirii, vizualizat cu ajutorul aparaturii electromiografice. (36, 362) Combinarea procedeelor Utilizarea excesivă a unor procedee face ca progresul recuperării în disfazie să se oprească la un stadiul intermediar, uneori apar recurențe, încât
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
De exemplu, planurile de producție agricolă se fac pe baza prețurilor pieței în toamnă, dar producția nu se va materializa decât un an mai târziu. Să presupunem o situație inițială de echilibru, p0 și Q0, dar sub incidența unor factori perturbatori oferta se reduce, devenind Q1, care este livrată cumpărătorilor la prețul p1 (figura 13). Desigur, la acest preț foarte stimulativ (pentru ofertanți), producătorii sunt interesați să ofere pieței cantitatea N1 (sau Q2). Formarea excesului de ofertă M1N1 face ca prețul
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
fabricație lung. În concluzie, când pe piață se produc modificări în condițiile cererii și ofertei (fie în ambele, fie sau doar în una dintre ele), vechiul echilibru este „rupt”. Dacă piața revine la echilibrul vechi (prin absorbția sau eliminarea factorului perturbator) sau își găsește altul nou, respectiva piață se numește piață cu echilibru stabil: aceasta înseamnă că dispune de forțe proprii de a se reechilibra<footnote Coralia Angelescu, Dumitru Ciucur, Niță Dobrotă, Ilie Gavrilă, Paul Tănase Ghiță, Constantin Popescu, Cornel Târhoacă
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
de echilibru, ea se numește piață cu echilibru instabil. O asemenea piață nu dispune de forțe proprii, care să îi permită să se autoechilibreze<footnote Ibidem. footnote>. Totodată, o piață se află în dezechilibru autoîntreținut când sub incidența unor factori perturbatori echilibrul inițial se rupe, iar dezechilibrul format, cu factorii care-l generează, se reproduce în limite relativ constante, starea de dezechilibru apărând ca normală<footnote Ibidem. footnote>. Deci, capacitatea pieței concurențiale de a se reechilibra sau nu depinde de relația
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]