2,737 matches
-
nevasta lui, care a Început să șchiopăteze la scurt timp (În realitate, se pare că Dichtlin spusese doar niște fraze ambigue). De asemenea, el o văzuse pe Anna stând În râu și Împroșcând apa cu picioarele. Ea Îi spusese că pescuiește, dar, imediat după aceasta, a avut loc o ploaie grea, neașteptată. Și un alt bărbat o suspecta pe Anna de provocarea furtunii. El a Întâlnit-o după ce Anna fusese la pescuit și ea i-a arătat niște nori negri, spunându
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
urmă la condamnarea celor două femei) dezvăluie mecanismul atribuirii etichetei de vrăjitorie și, prin aceasta, a vinovăției pentru cele mai diferite evenimente nefaste (de la moarte la furtună, de la boală la distrugerea unor bunuri): Un alt bărbat o văzuse pe Anna pescuind la râu. O furtună a izbucnit când el se Întorcea acasă și bănuia că Anna a conjurat-o. Iar un altul susținea că, ori de câte ori Anna și Dichtlin pescuiau Împreună, izbucnea câte o furtună. ș...ț Un alt bărbat a declarat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
boală la distrugerea unor bunuri): Un alt bărbat o văzuse pe Anna pescuind la râu. O furtună a izbucnit când el se Întorcea acasă și bănuia că Anna a conjurat-o. Iar un altul susținea că, ori de câte ori Anna și Dichtlin pescuiau Împreună, izbucnea câte o furtună. ș...ț Un alt bărbat a declarat că, atunci când soția lui a chemat o altă moașă, Dichtlin i-a spus că o să-i pară rău. S-a iscat o furtună cu fulgere și casa lui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
colective, tradiționale, despre lume: spre exemplu, deoarece se crede că vrăjitoria este sursa furtunilor neașteptate și că acest lucru se produce prin manipularea magică a apei din râuri și lacuri, ploile neașteptate au fost asociate cu imaginea celor două femei pescuind (asumându-și o activitate masculină?). Prin așezarea celor două seturi de fapte Într-o relație cauzală, ele au fost considerate sursă evenimentului nedorit („magia pare a fi o uriașă variațiune pe tema principiului cauzalității” - M. Mauss, H. Hubert, 1996, p.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dintre espadrilele Charlottei. Cerul îmbibat de ploaie s-a prăbușit peste stepă. Ne-am repezit să salvăm ceea ce mai putea fi salvat. Am reușit să-mi prind pantalonul, cămașa, care, plutind, se agățaseră, din fericire, de crengile sălciilor, și am pescuit la țanc espadrila Charlottei. Apoi foile - erau traducerile transcrise. Ploaia le-a transformat repede în ghemotoace pătate cu cerneală... Nu ne-am remarcat teama - gălăgia asurzitoare a tunetului a alungat orice gând cu violența. Trombele de apă ne-au izolat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cei dentîi ani ai domniei lui mănăstirea Cotmeana, căreia-i rândui mijloace de subsistență și de ce-i trebuia cu de prisos. În anul 1399 el iertă moșiei Polcăuții toate îndatoririle de bir și sarcini cătră domnie, precum și datoria de-a pescui trei zile pe an moruni pentru masa domnească, fiind această moșie a mănăstirii Strugalea cu hramul Maicei Domnului; și tot mănăstirii aceștia Vodă-i rândui 15 chible de grâu și două buți cu vin, să aibă a le lua în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se ducea...” etc. (18, pp. 489 și 223). în baladele și colindele „de pescari”, la un sobor de năvodari, în jurul unei „mese mândre și-ncărcate”, vătaful pescarilor - „Vioară ăl bătrân” - îi interzice (din precauție ?, de frică ?) fiului său Antofiță să pescuiască în Vidros și, implicit, să se înfrunte cu „duhul” acelor ape. Mai mult decât atât, celor „cinzăj’ de năvodari,/ Tot feciori de boieri mari”, le e frică să-l însoțească pe Antofiță în această expediție eroică. Spaima îi face să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de Iudă (Vidră) și apoi îl leagă („Cu trei ștreanguri de mătase/ Dă mi-l tăiase la oase”) și-l bate („Tot cu fieru plugului/ Pe fața obrazului/ Cu sfârcu zgârbaciului”), pentru a afla de la el unde și cum să pescuiască în Vidros, secret pe care îl deține doar demonul acvatic Iuda („îl bătea și-l chinuia/ Și dă pește-l suduia” ; cf. 43, p. 165 și 41, p. 105). De asemenea, în popor se crede că un om „tare de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
întunecă) Soarele de pe cer (7, pp. 12-13, 501, 1294). Folosirea unui descântec-blestem, cu efecte similare incantației infantile, se regăsește într-un scenariu mitic din spațiul sumero- -akkadian. Este vorba de mitul lui Adapa - mare preot al zeului Ea. În timp ce Adapa pescuia în apele mării, corabia sa este distrusă și scufundată de „Vântul de Sud” - tipică reprezentare locală a stihiei haotice. Tot „Vântul de Sud” este cel care aduce potopul devastator în legenda lui Utnapiștim (tăblița XI) și dezrădă- cinează arborele cosmic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
enclave. Le întâlnim, de pildă, la triburile de indieni din junglele sud-ame- ricane. Printre altele, acolo se folosește o plantă numită timbo, „ai cărei cârcei, odată zdrobiți, secretă un drog ce paralizează peștii fără a le contamina carnea”. „Știu să pescuiesc cu acest narcotic indigen - declară un explorator american. Atât indienii din bazinul Amazonului, cât și cei din Orinoco sunt instruiți să folosească multe varietăți ale acestor plante” (245, p. 182). 3. Fumigații de canabis și de alte plante halucinogene. De la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
printr-o dibăcie nespusă, în intrigi suterane, în manopere perfide, în comploturi și conspirațiuni de orice fel. Mijlocul lor cel mai mare, unealta cea mai puternică este d' a excita grija în spirite și d' a provoca agitațiunea generală. Numai pescuind în apă turbure pot deveni necesari și ajunge scopurile lor. Sunt câteva luni, au pus pe tapet eligibilitatea magistraturei, sistem imposibil și condemnat de toate spiritele serioase. După ce au văzut că nu pot pune mâna pe puterea judecătorească, agitatorii noștri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și i-l oferă lui sir John. - Ba nu, zice sir John, nu așa ne-a fost vorba. Numai costul mi-l plătești? D-apoi dreptul meu de-a ședea zece ani în ea, de-a lua lemne și a pescui, unde-l pui? Și acela trebuie plătit. - Apoi ori una, ori alta, sir John. Sau îți plătesc numai costul construcției, sau numai dreptul de-a te folosi zece ani de ea. Amândouă nu se poate, sir John, c-ar fi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cată, după a noastră părere, să fie amânat până în momentul în care poporul românesc însuși, ajuns la starea ce i-o pregătesc patrioții, nu va mai putea fi un obiect destul de estetic pentru romanțieri și aceștia ar fi siliți a pescui în promiscuitatea San - franciscului din America dunăreană. [28 martie 1882] ["CEEA CE DĂ GUVERNULUI"] Ceea ce dă guvernului roșu aproape caracterul unui guvern străin, tot atât de vitreg precum ar fi domnia muscalilor sau a turcilor, este atât lipsa de respect pentru tradiție și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Xtyn, cu calm. Așa aș afla și eu cine a fost tata. Mi-e clar însă ce ai vrut să spui și s-ar putea să ai dreptate. O să mă gândesc... Dar uite, te întreb altceva. De ce nu încercăm să pescuim viețuitoare din ocean și să le mâncăm pe acelea? Sunt convins că oamenii de pe alte lumi mănâncă tot felul de chestii și nu doar fructe negre. Arrus zâmbi, încălzit de un fior părintesc pe care încercă în zadar să și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vedere. Veți spune că sociologia există fiindcă există sociologi, dar veți fi de acord că ea nu are statut de știință. Iată un precedent rușinos. "Acest amestec de truisme, de aproximări, de logoree pe care-l parcurgem pentru că nu putem pescui decît pe alocuri o întîmplare instructivă, o idee ingenioasă sau o inspirație de moment" și aici l-am citat pe Paul Veyne se distribuie între monografiile empirice și descriptive, pe de o parte, și discursurile greu de verificat despre om
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
putea să estimăm media populației sau valoarea totală. Pentru alte variabile (ordinale sau nominale) suntem interesați de totaluri și proporții. În alte contexte, putem fi interesați să estimăm mărimea populației din care este ales eșantionul (numărul peștilor care pot fi pescuiți dintr-un lac, numărul celor care vând droguri în Baton Rouge). În alte cazuri, este posibil să dorim să folosim datele despre eșantion pentru a testa ipoteze despre populație. Deseori ipotezele testate sunt despre asocierea sau relația dintre mai multe
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cu datele științei moderne. Eu cred că nici Platon, nici Shakespeare, nici Kant, nici Goethe și nici unul dintre cei mai mari nu concordă cu aceste „date”; toată cultura mileniilor de până azi ar fi așadar depășită (sau se mai pot pescui câte unii, să zicem Heraclit, sau Empedocle, sau mai știu eu care, pe care știința de azi i-ar putea cine știe cum socoti precursori). Dar, de fapt, numai „datele” științei sunt mai curând sau mai târziu inevitabil depășite. Marile opere ale
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pot realiza când unul este constructiv, iar celălalt distructiv: „Cel netrebnic se pricepe să strice treaba altuia, nu s-o ducă la Îndeplinire. șoarecele are puterea de-a răsturna coșulețul cu mâncare, nu Însă de a-l ridica” (Panciatantra). A pescui În ape tulburi. (Oportuniștii nu numai că știu să se folosească de Împrejurările neclare apărute pentru a-și realiza unele interese, dar le și provoacă, cu abilitate.) „Suntem oameni și purtarea noastră trebuie să fie umană.” (Euripide) Cine slujește la
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Gilles de la Tourette la un adult tânăr. Succesul metodei ar fi un exemplu pentru susținerea utilizării acesteia în cadrul programelor de kinetoterapie/ kinetoprofilaxie. Metodele de cercetare și procedeele Dacă-mi dai un pește, voi mânca o zi. Dacă mă înveți să pescuiesc, nu-mi va mai fi foame toată viața. (Confucius). Studiu terapeutic longitudinal prospectiv intensiv al eficienței antrenamentului autogen la un caz rar, un adult tânăr cu sindrom Gilles de la Tourette. Pacientul G.I., 20 ani, militar în termen, provenea din mediul
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
mai mare parte dintre adulți și tineri se întorc în mare, unde ierneaza la adâncime în grupuri mici. Se hrănește cu moluște, crustacei și pești mici. Trăiește circa 45 de ani și chiar mai mult. Cu morunul dă hibrizi. Se pescuiește cu carmace și paragate, atât pe fluviu, dar mai ales la gurile lui. Nisetrul este un pește răpitor din familia sturionilor, cu corpul alungit și îndesat, fiind foarte prețuit pentru carnea și pentru icrele sale negre. Calul de mare este
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
apa mărilor și oceanelor se găsesc »108 t mercur. Ca și plumbul, mercurul se acumulează mai ales în rinichi, creier, sânge și păr. Intoxicația cu mercur se poate produce și datorită fenomenului de bioacumulare. De exemplu, datorită consumului de pește pescuit în apele golfului Minamata (Japonia), poluate prin deversări provenite de la o fabrică de fungicide organo mercurice, s-au produs intoxicații grave, între anii 1953-1960. · Apele oceanelor se încarcă anual cu aproximativ 25.000t Pb provenit din depunerile atmosferice. · Speciile de
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
baza a ceea ce știe. În al doilea rând, sărăcia sau statutul economic marginal al acestor cultivatori reprezintă, aș spune, un puternic impuls pentru observare atentă și experimentare. Să luăm cazul ipotetic a doi pescari, amândoi siliți să Își câștige traiul pescuind dintr-un râu. Primul locuiește pe malul unui curs de apă cu un stoc de pește stabil și bogat. Celălalt locuiește pe malul unui râu cu stoc variabil și dispersat, ceea nu-i permite decât o subzistență precară. Cel mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
decât corpul uniform al poemelor, o fantă autointerpretativă ce putea servi drept „prefață”: „Pentru prefăcuți poezia e un cub de gheață/ adică un obiect totuși solid/ (deși până la urmă incert)/ care dă fiori pe șira spinării// cu înnăscută știință o pescuiesc ei/ din paharul tulbure - exact ca un cleștișor - / apoi o așază simplă și unică/ pe farfurie în toată splendoarea// eu însă pentru ca s-o întâlnesc/ trebuie să umblu cu mâinile oarbe/ în cămara nădușită a sângelui/ neștiind dacă nu cumva
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
o metaforă foarte nimerită: „În fiecare vară”, spune autorul, „mă duc la pescuit pe lacul Maine. În ceea ce mă privește, sunt mort după fragi cu smântână. Dar am descoperit că, dintr-un motiv misterios, peștii preferă râmele. Prin urmare, când pescuiesc, nu mă gândesc la ceea ce îmi place mie. Mă gândesc la ceea ce le place peștilor. Nu pun în cârlig fragi cu smântână, ci aleg un vierme bun sau vreo lăcustă. De ce n-am folosi față de oameni aceeași tactică?” (Carnegie, 1991
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
spectacle à tout le monde” (capetele, înfipte în sulițe, fuseseră plimbate pe străzile Istanbulului) - aruncate în apă („on les jetta dans la mer”), n-au zăcut multă vreme pe fundul mării. Din inițiativa Patriarhiei Ecumenice, se pare, cadavrele au fost pescuite și „duse pe ascuns, la Halki, una din frumoasele insule Prinkips, peste drum de Anatolia, în marea de Marmara. Acolo își găsiră acele torturate trupuri veșnica odihnă, în vechea mănăstire bizantină zidită de împăratul Ion Paleologul în veacul al 15
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]