7,871 matches
-
asigura fondurile necesare și modul în care intenționează să asigure compensări rapide și totale pentru fermierii ale căror animale ar putea fi supuse măsurilor de eradicare. UE s-a interesat dacă era posibilă, în România, implementarea politicii de nevaccinare împotriva pestei clasice porcine înaintea aderării la UE. Tot în acest domeniu au fost solicitate date despre: > măsurile care să asigure că prezența sau prezența suspectă a unei boli este notificată obligatoriu și imediat autorității competente; > programele naționale de supraveghere; > sistemul de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
stadiu diferit de sănătate în timpul transportului de la locul de origine la destinație; > procedurile pentru certificatele de sănătate; > măsuri care să asigure că centrele de colectare/adunare, transportatorii și "dealerii" îndeplinesc cerințele UE; > măsuri care să garanteze că porcii vaccinați împotriva pestei clasice porcine și carnea provenită din porcii vaccinați nu vor fi trimise pentru comerțul intracomunitar. Garanții adiționale privind anumite boli: S-a propus constituirea unui dosar și actualizarea, în mod regulat, din perspectiva dezvoltărilor epidemiologice, rezultatelor testelor, etc. Protecția sănătății
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
chemată/ De-aici, avînd drept pildă însuși Iadul./ Urmează-i Chemos, cea spurcata groază/ A fiilor lui Moab, din Aroar/ În Nebo și-n sălbaticul hotar/ Din miazăzi al țării Abarim;/ Din Hesebon pînă-n Horonaim,/ Moșia lui Seon și pînă peste/ Înfloritoare valea Sibma, plină/ de vii, domnind și în Elealé,/ Pînă în lacul Asphaltita. Peor/ Se mai chema, cînd pe izraeliți,/ În marșul Nilului, i-a ațițat,/ La desfrînate rituri în Sittim, Asupra lor năpasta atrăgînd./ Întins-a dezmățatele-i
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
, revistă teologică și literară, bilunară, editată la Pesta și Oradea între 1 ianuarie și 31 decembrie 1868, în 1871 (patru numere) și între 1 ianuarie și 15 aprilie 1881. Această „foaie bisericească pentru elaborate din sfera elocinței sacre” era scoasă de teologul, poetul și publicistul Justin Popfiu, pentru
AMVONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285328_a_286657]
-
democratică dintre statele europene, a luat decizia de a adera la proiect, ca un interes de contrapondere, amăgindu-se pas cu pas în postura de „partener izolat” și pus la colț prin: ”măcelărirea” măcelarilor (criza vacii nebune, mai apoi a pestei porcine), dând undă verde fermierilor francezi, care tot timpul au fost subvenționați din fondurile UEsubminând astfel comerțul cu carne și produse din carne a Marii Britanii, sau furturile legislative, de aliniere pentru subminarea autonomiei în zona pescuitului a Marii Britanii, spre ajutorul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
DRĂGESCU, Ioan (Ioachim) C. (8.IX.1844, Blăjel, j. Sibiu - 21.IV.1915, București), autor de versuri și prozator. Cu gimnaziul și liceul făcute la Blaj, înscris un timp la Facultatea de Drept din Pesta, urmând apoi medicina la Viena, D. își desăvârșește studiile în Italia și își ia, în 1872, doctoratul în medicină. A fost medic în Craiova, medic primar de județ la Tulcea și Constanța, medic șef al districtului Dolj. În timpul războiului din
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
al districtului Dolj. În timpul războiului din 1877, a plecat pe front. Preocupat de educația sanitară a populației, D. publică mai multe cărți în domeniu. Activitatea lui literară, restrânsă, discontinuă și mai cu seamă modestă ca valoare, debutează în timpul studiilor la Pesta (colaborări la „Concordia” și, mai intens, la „Familia” lui Iosif Vulcan) și continuă la Viena, unde D. lua parte la întrunirile literare ale societății „România”. În Italia, la Torino, i-au apărut culegerea de poezii Amor și Patria (1869), semnată
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
sentimentelor frumoase care le animă, poeziile sunt artificioase, prolixe, prozaice și stârnesc ironia lui Titu Maiorescu, criticul junimist considerându-le de-a dreptul rizibile. Dintr-o perioadă de junețe datează și romanul Nopțile carpatine sau Istoria martirilor libertății, tipărit la Pesta, în 1867. În încercarea de a-și mobiliza contemporanii, autorul evocă momente semnificative din istoria Transilvaniei, precum răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. De fapt, în „roman” sunt dispuse succesiv mai multe povestiri, rememorări înscenate romantic pe parcursul câtorva „nopți carpatine
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
și publiciști italieni, trece în limba italiană fragmente de poezie populară românească. A tradus un cânt din Infernul de Dante (în „Familia”, 1877) și a mai a publicat broșura Publiu Ovidiu Nasone (1887). SCRIERI: Nopțile carpatine sau Istoria martirilor libertății, Pesta, 1867; Amor și Patria, Torino, 1869; Doruri și speranțe, Torino, 1871; Martirii libertății, Râmnicu Sărat, 1884; Publiu Ovidiu Nasone, Constanța, 1887; Iluzii și dezamăgiri, Constanța, 1891; Dezmoșteniții, București, 1903; Pro Patria, Craiova, 1913. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 180-182, 185
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
Andrei III, avea loc congregația țării, cu participarea secuilor alături de nobilii unguri, sași și români. În anul următor, 1292, secuii figurează alături de marii dregători ai regatului, împreună cu nobilii, sașii și cumanii, la Buda, ca stare privilegiată, la fel și la Pesta, în 1298.44 Pe teritoriile amintite mai sus au existat în această vreme colectivități românești și grupuri de pecenegi-regele Andrei II, în diploma din 1224, vorbea despre "pădurea românilor și pecenegilor"-o atestare a conviețuirii secuilor cu românii și pecenegii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
catolici unguri, se constituie într-un corp privilegiat cu prerogative politice, în 1291, și participa alături de alte stări privilegiate la congregația ținută la Alba Iulia, în prezența regelui Andrei III. În 1298, are loc o nouă congregație a regatului, la Pesta, cu toți nobilii unguri, cu secuii, sașii și cumanii. Astfel, la sfârșitul secolului al XIII-lea, comunitatea săsească (universitas saxonum), cf. textului diplomei Andreanum și teritoriului propriu din sudul Transilvaniei, își fixase locul în sistemul de guvernare al Transilvaniei, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
oștile nu erau concentrate și, la 12 martie, garnizoanele ungare de la frontieră au fost nimicite, iar mongolii au năvălit în țară. Regele a cerut aristocraților laici și ecleziastici să urgenteze concentrarea trupelor, iar el și-a stabilit cartierul general la Pesta (pe Dunăre). Între timp, armatele lui Batu au înaintat adânc în regat, neîntâlnind o rezistență puternică. Cu o rapiditate uluitoare, în doar patru-cinci zile, trupele mongole de avangardă sub comanda lui Siban, fratele lui Batu, au ajuns în apropierea Pestei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Pesta (pe Dunăre). Între timp, armatele lui Batu au înaintat adânc în regat, neîntâlnind o rezistență puternică. Cu o rapiditate uluitoare, în doar patru-cinci zile, trupele mongole de avangardă sub comanda lui Siban, fratele lui Batu, au ajuns în apropierea Pestei, unde sunt semnalate la 15 martie. Aceste raiduri fulgerătoare în adâncul teritoriului ungar urmăreau să devasteze suprafețe cât mai întinse și să înspăimânte populația, întârziind cât mai mult concentrarea armatei regatului. O oaste ungară condusă de episcopul de Oradea, Benedict
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
întinse și să înspăimânte populația, întârziind cât mai mult concentrarea armatei regatului. O oaste ungară condusă de episcopul de Oradea, Benedict, a înfruntat un detașament mongol, dar a fost înfrântă. După ce principalele forțe militare ale regatului s-au grupat la Pesta, Bela IV a pornit în întâmpinarea mongolilor, care au simulat o retragere precipitată până la Mohi, localitate pe râul Sajo, afluent al Tisei. Aici s-a desfășurat, la 12 aprilie 1241, o aprigă bătălie, de mari proporții. Cavaleria mongolă, atacând pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prelați, ostași. Regele Bela, scăpat cu greu din încleștarea luptei, s-a refugiat în Austria, apoi în Croația, pe o insulă, urmărit de mongoli, dar continuând acțiunile de apărare. După victoria de la Mohi, mongolii au luat cu asalt capitala regatului, Pesta, iar în lunile următoare, ei au devastat și ocupat cea mai mare parte a teritoriului ungar din stânga Dunării. La sosirea iernii și odată cu înghețul Dunării, mongolii au reluat ofensiva: o parte a oastei lor, în frunte cu Batu, a cucerit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
inchisive 1848, apărut în 1865, presupune o primă redactare în chiar timpul peregrinării europene a transilvăneanului, fiind definitivat ceva mai târziu, prin 1861. Alte trei episoade, din corpul unui al doilea volum - anunțat, însă neapărut - sunt publicate în „Familia” din Pesta (două în 1869, al treilea în 1879). Călător pasionat, C.-D. descoperă lumea cu încântare și deseori cu voluptate. Ager și uimitor de receptiv, înclinat spre reflecția morală, el are totodată gustul observației sociale, făcând subtile disocieri de psihologie comparată
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
cele mai grăitoare pentru originea și semnificația lui. Elemente ale c. se regăsesc în creația poetică a lui St. O. Iosif, Ion Pillat, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Otilia Cazimir ș.a. Surse: At. M. Marienescu, Poezia poporală. Colinde culese și corese, Pesta, 1859; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal. Datine de Crăciun și credințe poporane, București, 1914; Sabin V. Drăgoi, 303 colinde cu text și melodie
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
CONCORDIA, gazetă politică și literară bisăptămânală, apărută la Pesta între 3 august 1861 și 25 decembrie 1870. Până la 3 ianuarie 1863, a fost redactată de Sigismund V. Pop, care, de la această dată, în calitate de proprietar al periodicului, îi transferă sarcina de „redactor răspunzător” lui Al. Roman, profesor de limba și
CONCORDIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286354_a_287683]
-
lui Al. Roman, care va edita din 1868 „Federațiunea”, C. își pierde treptat colaboratorii, mai ales pe cei literari, și cititorii. Politicește, gazeta lui Sigismund V. Pop încerca o mediere între interesele naționale ale românilor din Transilvania și autoritățile de la Pesta și Viena. Programul cultural și literar era mai vag. Notabilă este grija, statornic anunțată și în editoriale, pentru cultivarea limbii române. Gazeta a fost totuși criticată de T. Maiorescu, odată cu celelalte jurnale românești din Imperiul austro-ungar, pentru exagerări etimologiste și
CONCORDIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286354_a_287683]
-
Mai târziu, B.-I. va fi cancelar mitropolitan și sinodal (1884-1895), protopop la Cernăuți (1892) și, din 1895, arhipresbiter. Este redactor, între 1883 și 1895, al paginilor românești din publicația bilingvă „Candela”. A colaborat la „Albina” și la „Patria” din Pesta și, de asemenea, la o serie de publicații din Transilvania - „Gazeta de Transilvania”, „Telegraful român”, „Observatoriul”, „Deșteptarea” - și din Bucovina - „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Steluța”, „Revista politică”, „Gazeta Bucovinei”. În 1862, B.-I. participă la
BERARIU-IEREMIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285701_a_287030]
-
În 1862, B.-I. participă la fondarea „Reuniunii române de leptură din Cernăuți”, care va deveni Societatea pentru cultura și literatura română în Bucovina. Adept al cauzei românești și luptător pentru deșteptarea și formarea conștiinței naționale, publică, în 1870, la Pesta, Recugetările politice ale unui muntean. Preocupat de ridicarea morală și culturală a țăranilor, B.-I. scrie câteva istorioare morale, tipărite la Cernăuți, în care deplânge tare sociale din lumea satelor, aducând exemple pentru îndreptarea unor vicii: Terminul Sfântului Nicolai (1886
BERARIU-IEREMIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285701_a_287030]
-
lumea satelor, aducând exemple pentru îndreptarea unor vicii: Terminul Sfântului Nicolai (1886), Norocul unui satulmărean (1888) și Din cătănia mea (1892). Fără vreun merit literar deosebit, lucrările sale păstrează tonul și graiul popular bucovinean. SCRIERI: Recugetările politice ale unui muntean, Pesta, 1870; Terminul Sfântului Nicolai, Cernăuți, 1886; Norocul unui satulmărean, Cernăuți, 1888; Din cătănia mea, Cernăuți, 1892. Repere bibliografice: Loghin, Ist. lit. Bucov., 140-142; Predescu, Encicl., 96; Dicț. lit. 1900, 99. A.Sm.
BERARIU-IEREMIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285701_a_287030]
-
intoxicarea lor cu “argint viu” de către alte persoane. Anomalia extremă a acestor “opinii” constă în credința bolnavului că acțiunea nocivă a “toxicului” are loc chiar dacă pătrunderea lui în organism s-a făcut la distanță de bolnav, numai prin trecerea acestuia peste, argintul viu” presărat în calea sa de către o bătrână descântătoare. Bolnavul are certitudinea că „argintul viu se ia după el” și apoi pătrunde difuz în corp, cauzându-i ulterior simptome difuze, inexplicabile, însoțite constant de anxietate; e) atitudinea de valorificare
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
În anii 1980, Irakul a cercetat grâul acoperit cu tăciune și variola cămilei pentru a produce arme biologice.29 De asemenea, în anii 1980, Uniunea Sovietică a transformat în armă tăciunele grâului și al secarei, rugina grâului, Febra Porcină Africană, Pesta Bovină.30 Un atac biologic care țintește agricultura, așadar, trebuie să fie privit ca un eveniment cu probabilitate mare, și să primească atenția pe care o merită ca un risc grav pentru securitatea națională. În prezent, armele biologice care îmbolnăvesc
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
ia însă parte la alegeri, accentuând în Dietă atitudinea ardelenilor. În ajunul alegerilor (prin iunie) doi membri ai episcopatului român, mitropolitul gr[eco]- or[todox] al Ardealului și episcopul gr[eco]- cat[olic ] din Gherla fac - sub presiunea guvernului din Pesta se vede - circulare către preoți și credincioșii lor, îndemnîndu-i să ia parte la alegeri. Episcopul din Gherla le recomandă chiar pe candidații guvernamentali. În definitiv naționalitățile sânt bătute în alegeri, căci tocmai partidul guvernamental e cel care e ales în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]