3,492 matches
-
către organele de urmărire penală. Atunci când procurorul va emite o ordonanță prin care clasează cauza, aceasta va putea ajunge, de asemenea, în fața unui judecător de cameră preliminară în condițiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, petentul și intimații putând formula cereri și ridica excepții și cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale, conform art. 341 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală. În sfârșit, atunci când procurorul va emite o
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
persoanei nemulțumite în ipoteza în care procurorul ierarhic superior celui care a emis soluția de clasare a admis-o, a infirmat soluția procurorului de caz și a dat o nouă soluție de clasare, pentru alte motive decât cele invocate de petent, este procurorul ierarhic superior. În argumentarea punctului de vedere s-a susținut că în urma examinării coroborate a dispozițiilor art. 339 alin. (1), (2) și (5) și ale art. 340 din Codul de procedură penală a rezultat că principiile avute
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
drept, soluția infirmată de procurorul ierarhic superior nu mai are nicio putere, astfel că, prin adoptarea de către acesta din urmă a unei noi soluții de netrimitere în judecată - diferită sau identică în conținut, întemeiată pe motivele invocate în plângerea petentului sau pe alte motive -, ne vom afla din nou în prima etapă a procedurii ce presupune, cu necesitate, verificarea acestei soluții pe cale ierarhică. În aceste condiții, atacarea direct la judecătorul de cameră preliminară a soluției de netrimitere în judecată
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
plângerea persoanei nemulțumite în ipoteza în care procurorul ierarhic superior celui care a emis soluția de clasare a admis-o, a infirmat soluția procurorului de caz și a dat o nouă soluție de clasare, pentru alte motive decât cele invocate de petent, este judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, conform dispozițiilor art. 340 și 341 din Codul de procedură penală. Sub un prim aspect s-a arătat că
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
Codul de procedură penală se referă la ordonanța procurorului ierarhic superior prin care acesta se pronunță cu privire la plângerea împotriva soluției, în ansamblul său, deci și la acele dispoziții care nu au în vedere strict temeinicia criticilor formulate de petent, o eventuală completare a soluției, o schimbare a acesteia sau a temeiului său neputând face obiectul controlului ierarhic, ci al judecătorului de cameră preliminară. Prin introducerea dispozițiilor art. 339 alin. (5), intenția legiuitorului a fost aceea ca persoana care face
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
plângerea continuă să se manifeste și după admiterea plângerii de procurorul ierarhic superior celui care a dat soluția de clasare, de infirmare a acesteia și de dispunere a unei noi soluții de clasare pentru alte motive decât cele invocate de petent, din moment ce soluția de admitere nu înlătură vătămarea inițială, ci doar îi modifică regimul juridic sub care se manifestă. În raport cu considerentele expuse s-a concluzionat că în situația în care plângerea a avut ca efect infirmarea soluției
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
s-a concluzionat că în situația în care plângerea a avut ca efect infirmarea soluției procurorului de caz urmată de dispunerea de către procurorul ierarhic superior tot a unei soluții de clasare, dar pentru alte motive decât cele invocate de petent, persoana nemulțumită de soluția dată se poate adresa cu plângere judecătorului de cameră preliminară, fără a mai fi necesară parcurgerea unei alte etape prealabile de control ierarhic. ... 5. Opinia specialiștilor consultați În considerarea art. 473 alin. (5) din Codul de
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
persoanei nemulțumite în ipoteza în care procurorul ierarhic superior celui care a emis soluția de clasare a admis-o, a infirmat soluția procurorului de caz și a dat o nouă situație de clasare, pentru alte motive decât cele invocate de petent, este judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, în condițiile art. 340 și 341 din Codul de procedură penală. Legitimarea procesuală necesară formulării plângerii la judecător în
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
acest context, soluția infirmată de procurorul ierarhic superior nu mai are nicio putere, astfel că prin adoptarea de către acesta din urmă a unei soluții de netrimitere în judecată - diferită sau identică în conținut, întemeiată pe motivele invocate în plângerea petentului sau pe alte motive - ne vom afla din nou în prima etapă a procedurii ce presupune, cu necesitate, verificarea acestei soluții pe cale ierarhică. ... ... 6. Raportul asupra recursului în interesul legii Judecătorul-raportor, prin raportul întocmit în cauza privind recursul în
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
rezoluției sau ordonanței prim-procurorului, prin care s-a infirmat rezoluția sau ordonanța procurorului de netrimitere în judecată și s-a dat aceeași ori altă soluție de netrimitere în judecată, pentru alte motive sau pentru unele dintre motivele invocate de petent, este procurorul ierarhic superior. Numai în situația în care, la rândul său, procurorul ierarhic superior, astfel sesizat, a respins plângerea și a menținut soluția prim-procurorului sau nu a soluționat plângerea în termenul legal prevăzut la art. 277 din Codul
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
funcționale, în cascadă, a următorilor procurori-șefi, până la emiterea unei soluții exprese de respingere a plângerii. Textul supus interpretării nu distinge, însă, după cum soluția este de respingere, de admitere în parte ori pentru alte motive decât cele invocate de petent, iar ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus (unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să o facă). Ignorarea acestei reguli de interpretare ar genera o rezolvare contrară voinței legiuitorului, echivalând cu legiferarea. A limita aplicabilitatea textului la
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
translatată pe verticală, ajungându-se ca organe judiciare (procurori) ce în mod obiectiv nu ar soluționa acele cauze să poată fi învestiți. Interpretarea semantică a normei conduce la aceeași rezolvare potrivit căreia, indiferent de soluția adoptată de procurorul ierarhic superior, petentul nu va fi ținut a formula o nouă plângere pe cale ierarhică. Formula imperativă din text nu mai pot fi atacate exclude dezlegarea potrivit căreia plângerea va fi reiterată până la emiterea unei soluții exprese de respingere. Aceeași rezolvare a
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
contencios constituțional, se constată că o astfel de restrângere a dreptului constituțional prevăzut de art. 21 din Constituție, accesul liber la justiție, ar interveni în cazul unei soluții de admitere pentru alte motive, argumente ori temeiuri decât cele evocate de petent, atât timp cât accesul la justiție ar fi condiționat de o soluție expresă de respingere. Din analiza semantică și sistematică a prevederilor art. 339 alin. (5) și art. 340 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală rezultă că
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
se transpune judiciar în: nerezolvarea plângerii în termenul legal; dispunerea unei soluții exprese de respingere a plângerii împotriva soluției procurorului de caz; dispunerea unei soluții de admitere întemeiate pe alte motive, de fapt ori de drept, decât cele invocate de petent. Legitimarea procesuală necesară formulării plângerii la judecător, în această ultimă situație, rezidă din aceea că valorificarea altor elemente de fapt sau de drept în soluționarea plângerii, de către procurorul ierarhic superior, poate reprezenta o lipsă de valorizare a interesului legitim
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
necesară formulării plângerii la judecător, în această ultimă situație, rezidă din aceea că valorificarea altor elemente de fapt sau de drept în soluționarea plângerii, de către procurorul ierarhic superior, poate reprezenta o lipsă de valorizare a interesului legitim urmărit de petent și echivalează cu respingerea solicitării sale, dând posibilitatea sesizării imediate și directe a judecătorului de cameră preliminară. Ca urmare, organul judiciar competent să soluționeze plângerea persoanei nemulțumite în ipoteza în care procurorul ierarhic superior celui care a emis soluția de
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
persoanei nemulțumite în ipoteza în care procurorul ierarhic superior celui care a emis soluția de clasare a admis-o, a infirmat soluția procurorului de caz și a dat o nouă soluție de clasare, pentru alte motive decât cele invocate de petent, în raport cu dispozițiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală, este judecătorul de cameră preliminară. ... ... Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 473 și al art. 474 din Codul de procedură penală, ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
persoanei nemulțumite în ipoteza în care procurorul ierarhic superior celui care a emis soluția de clasare a admis-o, a infirmat soluția procurorului de caz și a dat o nouă soluție de clasare, pentru alte motive decât cele invocate de petent, în raport cu dispozițiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală, este judecătorul de cameră preliminară. Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 martie 2022. PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE CORINA-ALINA CORBU Magistrat-asistent, Adina Andreea Ciuhan Teodoru
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
procedură civilă nu pot fi invocate de pârâtul care este de acord cu admiterea acțiunii cel târziu la primul termen de judecată. ... 25. În toate cazurile indicate anterior, chiar dacă intimatul este de acord cu admiterea contestației, achiesând la susținerile petentului, actul contestat nu poate fi anulat de instanță prin simplul fapt al recunoașterii, ci doar ca urmare a constatării nelegalității acestuia. La fel, în situația acțiunilor privind filiația, prevăzute de art. 421-434 din Codul civil, hotărârea judecătorească nu se poate
DECIZIA nr. 21 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261329]
-
în instanță, există și instituția revizuirii prevăzută de art. 107 din lege, în situația în care se constată existența unor erori, care pot fi corectate de casa de pensii, din oficiu sau la cererea asiguratului. S-a apreciat că pensionarul (petentul) poate solicita mai întâi casei teritoriale de pensii emiterea unei decizii de revizuire în conformitate cu acest text de lege, cererea astfel formulată având valoarea unei puneri în întârziere. Ca urmare, chiar dacă s-a constatat culpa procesuală a pârâtei
DECIZIA nr. 21 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261329]
-
din Codul de procedură penală, în referire la art. 55^1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată de petentul condamnat V.M. În motivare, prima instanță a reținut următoarele: Petentul condamnat V.M., încarcerat în Penitenciarul Galați, a formulat cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați, prin care a solicitat aplicarea prevederilor art. 55^1 din Legea nr. 254/2013 raportat la perioada pe
DECIZIA nr. 51 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261234]
-
254/2013 raportat la perioada pe care ar fi executat-o în sistemul penitenciar în perioada ianuarie 2018-august 2018. Analizând și coroborând materialul probator existent la dosarul cauzei, prima instanță a constatat ca fiind neîntemeiată contestația la executare formulată de către petent și, în consecință, a respins-o pentru următoarele considerente: Potrivit art. III din Legea nr. 240/2019 - Prevederile art. 55^1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
DECIZIA nr. 51 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261234]
-
cuprinsă între 24 iulie 2012 și data intrării în vigoare a prezentei legi. Așadar, prevederile art. 55^1 din Legea nr. 254/2013 au aplicabilitate doar pentru perioada cuprinsă între 24 iulie 2012 și 23 decembrie 2019. Or, în condițiile în care petentul solicită aplicarea prevederilor art. 551 și după data de 23 decembrie 2019, prima instanță a constatat că cererea contestatorului este nefondată și a respins-o ca atare. Împotriva acestei sentințe penale, petentul condamnat V.M. a formulat contestație. Contestația nu a
DECIZIA nr. 51 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261234]
-
23 decembrie 2019. Or, în condițiile în care petentul solicită aplicarea prevederilor art. 551 și după data de 23 decembrie 2019, prima instanță a constatat că cererea contestatorului este nefondată și a respins-o ca atare. Împotriva acestei sentințe penale, petentul condamnat V.M. a formulat contestație. Contestația nu a fost motivată în fapt și în drept. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Galați la data de 6 decembrie 2021. La termenul de judecată din data de 21 ianuarie 2022, contestatorul
DECIZIA nr. 51 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261234]
-
învestit cu soluționarea unei cauze în ultimă instanță, și anume a contestației formulate de contestatorul V.M. împotriva Sentinței penale nr. 1.733 din 22 noiembrie 2021 a Judecătoriei Galați, prin care s-a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată de petent privind aplicarea dispozițiilor art. 55^1 din Legea nr. 254/2013, raportat la perioada executată în sistem penitenciar în perioada ianuarie 2018-august 2018. Totodată, chestiunea ce formează obiectul întrebării cu care a fost sesizată instanța supremă nu a primit o rezolvare printr-
DECIZIA nr. 51 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261234]
-
orală și atestare scrisă, a susținut autenticitatea celor revendicate. Copilul s-a născut la Ipotești și a fost botezat de Henrieta. Mihai Eminescu s-a interesat de el când era elev la Pomârla, vizitându-l. Iată câteva rânduri din depoziția petentului: „ tatăl reclamantului stătea în căsuța boierească Ichim; iar peste drum stătea boierul Eminovici. Bătrânul Lăzăreanu era paznicul acestei păduri. Între noi se amesteca adesea și juca cu plăcere mingea-țic Mihai Eminescu, sau cum îi ziceam noi copiii satului: Cuconașul Mihai
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347293_a_348622]