1,558 matches
-
150 pași = cca 345 m). Prin așezarea ei între ziduri naturale de piatră, a fost un loc de refugiu la nevoie. Vechea mănăstire era așezată pe drumul care ducea de la „Piatra Potcoavă” spre sud la 180 m, într-un loc pietros, cu un pâlc de arbori, sub forma unui berc. Din piatra de calcar, primii călugări au zidit o mănăstire-fortăreață în formă de pară. Mănăstirea era apărată din trei părți de pereții naturali ai muntelui. Lipsesc date exacte asupra modului de
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
Pe lângă acestea, călugării mai dispuneau de o grădină de legume și de o plantație de arbuști (trandafiri, agriși, strugurași) și de pomi fructiferi altoiți (meri, peri, pruni). Pământul fertil, adus de călugări din alte părți, a fost așezat peste terenul pietros al poienei. Se ocupau și cu stupăritul. Pentru udarea terenurilor fructifere călugării au dispus de un sistem propriu de irigare, apa de ploaie fiind captată în cisterne. Mănăstirea a fost distrusă în timpul revoluției din 1848-49. Pe locul devastat, sătenii din
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
unde apa atinge o viteză de 45-60 m/sec, rar până la 90 cm/s. Preferă apele puțin adânci, limpezi și bine oxigenate din cursul mijlociu al râurilor cu fund nisipos sau cele cu prundiș și nisip, prundiș cu argilă sau pietros. În cursul superior al râurilor este mai rar și se întâlnesc aproape numai peștii adulți. Niciodată nu intra în regiunile mocirloase ale râului. Porcușorul de nisip trăiește în cârduri mari de câteva sute de exemplare, stă nemișcat pe fundul apei
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
a lungul litoralului, la sud de gurile Dunării, anume : Razim (altădată Razelm, și mai înainte Iancina, iar în antichitate Argamos), Golovița (altădată Lupilor), Zmeica (altădată Șerpilor), Sinoe (altădată Galazu, iar în antichitate Halmyris, ca golf), Gargalîc (altădată Bulboaca), Tașaul (altădată Pietroasa), Siutghiol (altădată Canara), Agigea, Tuzla, Techirghiol, Mangea (altădată Bivolu), Schitu, Tatlageac (altădată Glica), Comorova și Mangalia, formate prin închiderea parțială a unui fost golf maritim printr-un cordon (grind) litoral (perisip) și comunicând cu marea printr-o ""portiță"" sau printr-
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
comună funcționau două biserici și o școală cu 36 de elevi (dintre care 4 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, era organizată și comuna Fundu-Crăsani, formată din satele Crăsanii de Sus, Fundu-Crăsani și Vadu Pietros, comună ce avea 1484 de locuitori, 3 biserici și 3 școli rurale mixte. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Căzănești a aceluiași județ, având 1841 de locuitori în satele Balaciu de Sus, Balaciu de Jos și Sfântu Gheorghe
Comuna Balaciu, Ialomița () [Corola-website/Science/301230_a_302559]
-
Biserică de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Ieud Deal (numită astfel datorită amplasării sale pe un versant pietros) a fost construită de familia nobilă locală Bâlea la începutul secolului al XVII-lea. Biserică datata din a doua decadă a secolului al XVII-lea, fiind cu un secol mai veche decât biserică de lemn din șes, a doua biserică
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
Biserica de lemn din Poieni, comuna Pietroasa, județul Timiș a fost construită în anul 1759 și a fost pictată în 1812. Are hramul „Cuvioasa Paraschiva” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Satul Poieni este situat la aproximativ 30 de km NE
Biserica de lemn din Poieni, Timiș () [Corola-website/Science/316846_a_318175]
-
anul 1759 și a fost pictată în 1812. Are hramul „Cuvioasa Paraschiva” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Satul Poieni este situat la aproximativ 30 de km NE de Făget și aparține de comuna Pietroasa, pe cursul râului Bega, în vecinătatea județului Hunedoara. După tradiție satul a fost situat în locul numit în prezent Trifești, locuitorii trăind în ținuturi muntoase cu poieni întinse, de unde și numele de Poieni, dat ulterior. Locuitorii se ocupau cu agricultura, creșterea
Biserica de lemn din Poieni, Timiș () [Corola-website/Science/316846_a_318175]
-
Boul de mare (Uranoscopus scaber) este un pește marin, din familia uranoscopidelor, care trăiește pe funduri nisipoase sau pietroase, din Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea Marmara și Marea Neagră. Lungimea până la 40 cm. Are corpul foarte lat și comprimat dorso-ventral în partea anterioară și îngustat spre coadă, astfel încât are aspectul unui con. Capul este mare, larg, cu gura mare verticală și prevăzută
Bou de mare () [Corola-website/Science/331064_a_332393]
-
o parte din cele cunoscute, care au rămas până astăzi în toponimia locală și unele au la bază conformația terenului, existența unor specii de plante și de animale, iar altele se referă la trecutul istoric al satului. Solurile nisipoase și pietroase dădeau struguri bogați în zaharină, iar cele clisoase, struguri apoși cu o coacere târzie. În luna martie începe munca: tăiatul, osăcitul (arăcitul) și apoi legarea viei. Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei Prundeni se află în cadrul Podișului Getic, în
Comuna Prundeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302040_a_303369]
-
Tisău. În incinta muzeului funcționează "Teatrul „George Ciprian”". Patrimoniul muzeal conține artefacte din Epoca Pietrei (neo-eneolitic), Epoca Bronzului (Cultura Monteoru), Epoca Fierului și Mileniul I, perioada evului mediu și în epoca premodernă. Există aici și o replică a Tezaurului de la Pietroasele. Departamentul are un sector ce conține exponate din Epoca modernă și contemporană, unul dedicat culturii buzoiene, unul dedicat personalităților din județ (oameni de cultură, sportivi, politicieni). Patrimoniului muzeistic i se asociază o Colecție de telefoane de epocă, ce cuprinde peste
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
și în cel al grupei de nord a Munților Giurgeului - Munții Borsecului . împreună cu derivatele sale A (în principal) și B conectează secundar DN17B cu DN15 Drumul leagă Vatra Dornei de Broșteni pe traseul care împarte Munții Bistriței în 2 masive, Pietrosul Bistriței și Budacul. Merge inițial pe valea Negrei Șarului și suie ulterior pe afluentul acesteia Călimănel, trece apoi prin Pasul Păltiniș la 1355 m și ulterior coboară pe valea Râului Neagră spre Broșteni . Se desfășoară pe suprafața Județului Suceava . Parcurge
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
stabilit cu oile prin aceste părți, dar în lucrarea „Ruginoasa”, Boris Crăciun menționează că „și astăzi în diferite locuri ale comunei se poate vedea, în special după ploaie, un strat subțire brun - roșcat care acoperă pământul, mai ales în locurile pietroase”, numele provenind de la acest fenomen. Numele unui iaz existent în localitate - „Rugina” apare și în documentele moldovenești din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, amintind și de o familie de mari boieri. Primele așezări s-au construit în partea de
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
situată în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bihor (în ramura nordică a Munților Bihorului, grupă montană a Apusenilor ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor), pe teritoriul administrativ estic al comunei Pietroasa și este străbătută de drumul județean DJ763. Rezervația naturală cu o suprafață de 39 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a
Platoul carstic Padiș () [Corola-website/Science/323920_a_325249]
-
învăluit, înălțat, pătruns de lumină. Până și pietrele... Dacă ași încerca să proiectez în memorie traiectoria acestui original și plin de demnitate talent, l-ași vedea asemeni unui râu solar, vărsându-se furtunos printre ziduri vechi și noi, prin fluorescența pietroasă a reliefului, străbătând cu iuțeală verdele șesurilor și apropiindu-se tot mai domol de sufletele noastre, le luminează, le înnobilează și le cheamă blând spre Universul Luminii.”" Leonida LARI, poetă, publicistă, scriitoare, 2004 <nowiki>***</nowiki> "„(...)Rămânând liric și poetic la
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
sau peisagistică, dintre care: Avenul din Hoanca Urzicarului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Izbucul Mătișești, Izbucul Tăuzului, Peștera Coiba Mare, Peștera Ghețarul de la Vârtop și Peștera Scărișoara (pe teritoriul județului Alba); Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapa de la Bârsa, Groapa Ruginoasa, Peștera Cetatea Rădesei, Pietrele Boghii, Pietrele Galbenei, Poiana Florilor, Platoul Carstic Padiș, Valea Sighiștelului, Valea Galbenei, Platoul Carstic Lumea Pierdută, Peștera Ghețarul de la Focul Viu, Peștera lui Micula, Peștera Ciur Izbuc, Peștera Smeilor de la Onceasa
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Vârf. Comuna se află pe versantul sudic al dealului Istrița, în vestul județului. Ea este deservită de șoseaua județeană DJ205, care o leagă spre sud de șoseaua națională DN1B, care leagă Buzăul de Ploiești, și spre est de comunele Breaza, Pietroasele, Merei și Vernești. La Fințești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ104N, care duce spre vest în județul Prahova la Jugureni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Năeni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
a fost descoperită în 1975, cu ocazia unei dinamitări executate la cariera de marmură din zonă. Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munților Apuseni, ea aflându-se în județul Bihor, în imediata apropiere a localității Chișcău, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m. Interiorul se distinge prin diversitatea formațiunilor de stalactite și stalagmite existente, ca și prin cantitatea impresionantă de urme și fosile ale ursului de cavernă - "Ursus spelaeus" - care a dispărut în urmă cu 15.000
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
Deva + DJ 763 Chișcău (14 km). Linia ferată Oradea - Holod - Vașcău este funcțională și este operată de un operator privat. Accesul se face și auto. Se poate ajunge la Sudrigiu pe DN 76 Oradea - Deva. De la Oradea sunt autobuze până la Pietroasa. Se coboară la intersecția de după comuna Buntești și se urmează drumul din dreapta. Imagini
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
Văii Mureșului, cunoscând alternanța zonelor de câmpie din Lunca Mureșului cu cele deluroase de pe poalele Munților Zărandului. Altitudinea comunei este de 461 m, iar cele mai înalte cote existente pe teritoriul său sunt: 800 m - Vârful Codrului; 767 m - Vârful Pietrosul; 740 - Vârful Omeag. Prezența unor dealuri - Pietroasa, Piatra Mâții, Fântâna Ursului și Hănuleasca - situate pe dreapta și pe stânga Văii Roșiei, obligă satele să se înșire pe mai mulți kilometri de-a lungul acestei depresiuni cu deschidere spre râul Mureș
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
din Lunca Mureșului cu cele deluroase de pe poalele Munților Zărandului. Altitudinea comunei este de 461 m, iar cele mai înalte cote existente pe teritoriul său sunt: 800 m - Vârful Codrului; 767 m - Vârful Pietrosul; 740 - Vârful Omeag. Prezența unor dealuri - Pietroasa, Piatra Mâții, Fântâna Ursului și Hănuleasca - situate pe dreapta și pe stânga Văii Roșiei, obligă satele să se înșire pe mai mulți kilometri de-a lungul acestei depresiuni cu deschidere spre râul Mureș. Învelișul de soluri al comunei Petriș este
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
intens de agricultură. Având o suprafață arabilă de 377 ha, în mare parte realizată prin defrișări, cu pământ dușmănos, opunându-se realizării unor producții spectaculoase, plugarii din Sebeș, prin inteligență, meștesug și mare trudă au reușit să transforme ogoarele lor pietroase,lutoase și reci într-un paradis vegetal. La ora actuală cultura de baza o reprezintă cartoful, sătenii obținând din vinderea cartofilor sume importante. Ca urmare, au sporit enorm investițiile în mașini agricole, în Sebeș fiind astăzi circa 70 de tractoare
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
Grecescu Grigore, căpitanul activ Zaman Traian, locotenentul activ (viitorul general, comandant al Comandamentului Militar al Capitalei la 23 august 1944). Regimentului 70 Infanterie au luptat cu aceeași vitejie și pe frontul din Moldova, străbătând și luptând în localități precum Voinești, Pietroși, Șipotul, Vulcana de Sus, Pucioasa, Bucov, Dolceasca, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Vitănești, Muncelul, Ivești, Mărăști, Măgura Cașinului, Valea Doftanei. Ca o răsplată a eroismului și spiritului de sacrificiu dovedite pe câmpul de luptă de cadrele și ostașii regimentului, drapelului acestuia
Iosif Teodorescu () [Corola-website/Science/311954_a_313283]
-
Numeroase sate se află în văile adânci și în preajma podgoriilor de-a lungul râurilor. Fiecare sat are cel puțin o cavă de vin. Tot în est se află și « Mica Elveție », caracterizată prin văi strâmte împădurite și ravene cu formațiuni pietroase neobișnuite. Luxemburg are câteva râuri minore, ca Eisch, Alzette, și Petrusse, dar râul principal este Mosela cu afluenții săi - Sûre și Our. Împreună, cursurile lor servesc ca graniță între Luxemburg și Germania. De-a lungul malurilor se află multe din
Geografia Luxemburgului () [Corola-website/Science/302921_a_304250]
-
Almanah Anticipația". Piesa a fost radiodifuzată în regia lui Cr. Munteanu în 1988. Patru călători pornesc să studieze o civilizație despre care se vorbește în mesajul unui călător astral. La sosire li se înfățișază o planetă pustie, cu un relief pietros, pe care roboții trimiși în explorare nu descoperă nimic. Părăsind rând pe rând nava, trei dintre membrii echipajului au senzația că se prăbușesc în fântâni fără fund în care iau legătura cu o altă lume. Dar pentru a se putea
Lista povestirilor lui Romulus Bărbulescu și George Anania () [Corola-website/Science/327012_a_328341]