1,380 matches
-
persoanelor inutile 23. A doua vină a fratelui Elia a fost că a admis în Ordin multe persoane inutile. Am locuit în conventul din Siena timp de doi ani și erau acolo douăzeci și cinci de frați laici; am stat și la Pisa patru ani, iar acolo erau nu mai puțin de treizeci de frați. Dar poate Domnul a voit acest lucru din mai multe motive. Înainte de toate, fiindcă, atunci când se construiesc palate, biserici sau alte locuințe, se pun la temelii pietre neșlefuite
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în Ordin, deoarece nu știuseră să înțeleagă cinstea ce le fusese atribuită și pentru că Ordinul Fraților Minori nu are nevoie de așa de mulți frați laici!... De fapt, unelteau mereu împotriva noastră (a clericilor). Îmi amintesc că în conventul din Pisa voiau să prezinte în capitul propunerea ca atunci când se primea un cleric, să fie primit și un frate laic. Dar nu le-a fost aprobată cererea și nici măcar ascultată, fiindcă era un lucru foarte nepotrivit. Trebuie să spun că în timpul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
datoria să participe, conform Regulii, cu însoțitori adecvați și prudenți, și a anulat toate obediențele trimise laicilor de fratele Elia. Însuși papa a intervenit în capitul și a ascultat părerile fraților cu privire la demiterea lui Elia și alegerea fratelui Albert din Pisa ca succesor în slujirea de ministru general. În acel capitul, s-au stipulat mai multe constituțiuni, dar într-un mod haotic. Mai târziu, a făcut ordine fratele Bonaventura, ministrul general, și a adăugat ceva și el, stabilind pocăințele pentru anumite
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
un mare ioachimit și avea toate operele abatelui Ioachim scrise cu litere mari. Eu însumi eram interesat de această doctrină și îl ascultam pe fratele Ugo. Într-adevăr, înainte de aceasta, aflasem deja și ascultasem expunerea acestei doctrine pe când locuiam la Pisa, despre un anumit abate al Ordinului din Fiore, de la un om în vârstă și sfânt care pusese la loc sigur în conventul din Pisa toate scrierile redactate de către Ioachim, de teamă că împăratul Frederic ar putea distruge mănăstirea sa, situat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fratele Ugo. Într-adevăr, înainte de aceasta, aflasem deja și ascultasem expunerea acestei doctrine pe când locuiam la Pisa, despre un anumit abate al Ordinului din Fiore, de la un om în vârstă și sfânt care pusese la loc sigur în conventul din Pisa toate scrierile redactate de către Ioachim, de teamă că împăratul Frederic ar putea distruge mănăstirea sa, situat între Lucca și Pisa, pe drumul către orașul Luni. Considera, într-adevăr, că în persoana lui Frederic, chiar în acele timpuri, s-ar fi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
abate al Ordinului din Fiore, de la un om în vârstă și sfânt care pusese la loc sigur în conventul din Pisa toate scrierile redactate de către Ioachim, de teamă că împăratul Frederic ar putea distruge mănăstirea sa, situat între Lucca și Pisa, pe drumul către orașul Luni. Considera, într-adevăr, că în persoana lui Frederic, chiar în acele timpuri, s-ar fi împlinit toate misterele, fiindcă pe atunci se afla într-un conflict deschis cu Biserica (p. 339). Sfântul Ludovic al Franței
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a fost fratele Benedict, numit și fratele din Cornetta, un om simplu și fără cultură, dar cu o adevărată inocență și onestitate. Eu l-am văzut și am vorbit cu el în mod familiar la Parma, iar mai apoi la Pisa. De fapt, era originar din Valea Spoletană, sau din părțile Romei. Nu aparținea niciunui ordin, sau vreunei congregații religioase, ci trăia singur, angajându-se să-i placă doar lui Dumnezeu; era foarte prieten cu frații minori... De la înălțimea zidului palatului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acest oficiu, și l-ar fi ocupat pentru toată viața dacă Ordinul nu s-ar fi ridicat cu fermitate împotriva lui, demițându-l din slujire, cu ajutorul papei Grigore al IX-lea. Cel de-al cincilea a fost fratele Albert din Pisa, un om bun și sfânt, care a ocupat funcția doar pentru șase luni, iar apoi s-a întors la Domnul. Cel de-al șaselea a fost fratele englez Aymon, doctor în teologie, care a fost primul ce a mers în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
locuri separate boabele de porumb, grâu, orz, ovăz, cânepă, nici neghina n-o aruncam. Boabele de porumb, dacă erau mai puține și n-ajungeau de-o mămăligă, mama le fiebea și le mâncam așa, cu puțină sare. Celelalte cereale erau pisate într-o piuă de alamă și din ce ieșea, mama făcea un fel de terci de culoare gri, aspru și rău la gust. Dar îl mâncam pentru că eram flămânzi și trebuia să punem ceva în stomac. Fratele meu Didi, ofițer
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de bunuri, de la covrigi, rahat și bere și până la ouă de prepeliță, gumari, și scutere. Aici, tot sub un pom bătrân, un salcâm, erau trei moșnegi, foști ceapiști, acum pensionari. Stăteau față în față, așezați pe câte un taburet și pisau scuipatul ce se tot aduna în țărâna din fața lor cu niște toiege cu măciuliile lustruite de atâta purtat în mâinile lor aspre și bătătorite de muncă. Din când în când, iar lansau câte un scuipat țâșnit printre dinți, în direcția
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
s-a alăturat societății anatomice fondată de un cunoscut anatomist, Bartolomeo Massari, căruia i-a devenit ginere, și a participat la disecțiile pe animale ale acestuia. În 1653, Malpighi și-a luat doctoratul în medicină și filozofie. La Universitatea din Pisa, unde Malpighi a fost numit profesor de anatomie teoretică în 1656, el s-a împrietenit cu Giovanni Alfonso Borelli. Acest mathematician, care a încercat să descrie funcțiile organismului folosind legile fizicii, a devenit faimos prin demonstrarea modului în care zboară
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
diferență între timpii de cădere ai corpurilor lăsate libere de la aceeași înălțime, această diferență se datorează rezistenței aerului. Galilei a stabilit legea conform căreia în vid toate corpurile cad de la aceeași înălțime în timpi egali. Din vârful turnului înclinat din Pisa savantul florentin a lăsat să cadă diverse corpuri: bile de aur, plumb, cupru, marmură, ceară, de același volum. El a observat că toate aceste corpuri soseau la pământ sensibil în același moment; numai bila de ceară a avut o mică
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
întârziere. Totuși diferența de timp era mică și departe de a fi în raport cu greutatea bilelor. El a conchis că ideile lui Aristotel erau false și a îndrăznit să o spună în public, ceea ce a ridicat împotriva lui doctorii Universității din Pisa. Ostilitatea lor a fost atât de mare încât Galilei a trebuit să părăsească orașul. Galilei a pus inegalitățile timpilor de cădere pe seama aerului, confirmarea acestei ipoteze fiind făcută prin experiențele comparative făcute în aer și în apă, experiențe din care
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
lui Galilei, fizicianul care avea să dea un impuls atât de puternic fizicii experimentale, s-a manifestat cu multe alte prilejuri. Se povestește că într-o zi din anul 1582, abia în vârstă de 18 ani, student la medicină la Pisa, prefața descoperirile sale viitoare printro observație deosebită: în timpul unei slujbe religioase la catedrală atenția i a fost atrasă de candelabrul de bronz, capodoperă a lui Benvenuto Cellini, care, suspendat de un fir lung, oscila lent în fața altarului. Atent la oscilațiile
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
priveau și așteptau. Vin era din belșug, mâncare destulă, voia bună în toi. Aburii alcoolului au început să-și cam facă efectul. Târziu în noapte, vântul sufla tot mai puternic. La un moment dat zic: - Când mergeți acasă puneți și pisați o jumătate de kilogram de usturoi, îl amestecați cu lapte fiert, după care îl puneți în troaca porcului. Dar atenție. Înainte de a-i da să soarbă ce v- am prescris, să nu primească nimic de mâncare o zi și o
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
universitate din secolul al XIII-lea (și, În unele cazuri, chiar din perioada anterioară): Bologna, Paris, Oxford, Cambridge, Padova, Montpellier, Toulouse, Salamanca, Napoli, Siena, Lisabona. În secolul al XIV-lea se adaugă: Avignon, Roma, Perugia, Coimbra (prin transferare de la Lisabona), Pisa, Pavia, Viena, Cra covia, Erfurt, Heidelberg, Köln. În secolul al XV-lea: Leipzig, Rostock, Louvain, Catania, Glasgow, Trier, Freiburg, Praga, Saragozza, Copenhaga, Tübingen, Uppsala. Înflorirea centrelor universitare răspundea unor schimbări pe care, mai departe, le adînceau chiar mediile universitare. Ducerea
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
fi dați în judecată. Pe de altă parte, dacă reclama are un caracter fantezist, susținînd de exemplu că un pahar de bere poate genera destulă putere încît cel care l-a băut să fie în stare să îndrepte turnul din Pisa, toată lumea știe că e doar o exagerare. Deoarece reclama e de natură fantastică, nu se poate spune că intenționează să păcălească. În strînsă legătură cu fenomenul fanteziei este și conceptul de alegorie. În literatura engleză veche putem vorbi de "alegoria
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
au loc după înmormântări, așa cum Carnavalul este chiar înainte de Postul Mare. Da, imaginea se cufundă în tragic, dar acesta are legătură mai degrabă cu Dionyssos decât cu Saturn. În fresca, oricât de macabră ar fi ea, de la Campo Santo din Pisa din perioada cea mai întunecată a secolului al XIV-lea -, Grădina iubirii stă față în față cu Triumful Morții. Suferința magică Să ne amintim că, până mai ieri, societățile erau cu adevărat compuse mai mult din morți decât din vii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
o meserie prin natură servilă, nedemnă de un om liber. Plasticianul este un sclav. Un cetățean poate, la rigoare, să aprecieze lucrarea, dar niciodată să-l invidieze pe lucrător. Spune Plutarh: Niciun tânăr de viță nobilă, văzând pe Zeus din Pisa [adică statuia criselefantină a lui Fidias din Olimpia], n-a dorit să ajungă Fidias, și nici după ce a văzut pe Hera din Argos n-a dorit să ajungă Policleitos, și nici n-a dorit să devină Anacreon sau Philetas sau
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ei, au așezat aritmetica noastră pe primul loc al invențiilor utile. PIERRE-SIMON LAPLACE Creștinismul l-a respins pe zero la început, însă comerțul avea să-l revendice în curând. Omul care l-a reintrodus în Europa a fost Leonardo din Pisa. Fiu al unui negustor italian, el a călătorit prin nordul Africii. Acolo, tânărul - cunoscut mai bine sub numele de Fibonacci - a învățat matematică de la musulmani, și, în curând, a devenit, la rândul lui, un bun matematician. Fibonacci este renumit pentru
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
azi, în araba comună). Sub influența cuvântului sanscrit sûnya, care avea în limba comună sensul de „gol“, dar în limba matematicienilor indieni și sensul de „zero“, ar. ðifr a căpătat și sensul „zero“. În secolul 12, matematicianul italian Leonardo din Pisa, numit Fibonacci, a latinizat cuvântul, dându-i forma zephirum, care a evoluat în italiană la zefiro, zefro și zero (1491). Din italiană provin sp. cero și fr. zéro (pe care l-am luat și noi). O adaptare a aceluiași cuvânt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
INSTRUIRE A VIITORILOR PĂRINȚI 1 Curs obligatoriu pentru elevii de liceu. 2 Curs obligatoriu pentru tinerii căsătoriți. 3 Atașat certificatului de naștere al copilului, un ghid pentru educația copilului până la 18 ani. 4 Activitatea fundațiilor și a psihologilor. Povestea pisicuței Pisa A fost odată, undeva, cândva, nu demult timp, o bunicuță Elena, care avea o casă moștenire la țară, unde stătea toată vara și toamna până se făcea frig. Era atât de frumos acolo și atât de bine, mai ales vara
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
care era obișnuită, în două culori, alb și portocaliu, dar care era foarte drăguță. Mai era și simpatică, pentru că avea pe ochi ca o cortină portocaliu și pe botic iar asta o făcea foarte simpatică și nostimă. Îi pusese numele Pisa. I-a adus acasă în curte, îi hrănea, i-a dus la doctorul veterinar ca să le facă tratamentele obișnuite. Erau tare jucăuși și veseli, toată curtea și casa era a lor, începând să vâneze pentru că a început să simtă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
la tine atent, apleca capul spre stânga, spre dreapta ca și cum te-ar fi studiat sau te-ar fi întrebat ceva. Toamna se făcea frig și bunicuța Ileana venea și stătea la oraș cu fata ei unde o aduceau și pe Pisa. Prea multe nu putea să facă la bloc. Fugea dintr-o cameră în alta, se mai juca cu câte ceva ce găsea pe jos, se suia la geam, sărea peste tot. Ce-i drept pe masă nu se urca. Doar când
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
încăpere în alta stătea pe piciorușele din spate ,cu codița dată pe picioarele din față, analiza și studia bine apoi după câteva minute se hotăra să intre. Plecarea la țară primăvara era adevărata viață. Bunicuța simțea că prinde putere iar Pisa simțea adevărata libertate: iarbă, curte, copaci, grădină, jucăușii fluturi fugăriți de ea, dar mai ales provocarea cea mare era vânatul șoriceilor. Ce se mai juca cu ei!... Îi alerga. Îi arunca în sus. Apoi dintr-o lăbuță în alta, până
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]