1,034 matches
-
au strânsu Ștefan vodă trupurile morților, movilă de cei morți au făcatu și pre urmă ș-au ziditu deasupra oasilor o bisérică, unde trăiește și astăzi întru pomenirea sufletelor."" Pe peretele sudic al pridvorului, în dreapta ușii gotice, se află o pisanie lungă scrisă în limba slavonă, care reprezintă o cronică murală de o sinceritate impresionantă din istoria Moldovei. Nici cronica lui Grigore Ureche și nici pisania nu precizează cât a durat construcția bisericii. Luând în considerarea proporțiile reduse ale bisericii, istoricul
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
astăzi întru pomenirea sufletelor."" Pe peretele sudic al pridvorului, în dreapta ușii gotice, se află o pisanie lungă scrisă în limba slavonă, care reprezintă o cronică murală de o sinceritate impresionantă din istoria Moldovei. Nici cronica lui Grigore Ureche și nici pisania nu precizează cât a durat construcția bisericii. Luând în considerarea proporțiile reduse ale bisericii, istoricul Constantin Turcu (1903-1980) a presupus că s-ar fi început construcția bisericii la 26 iulie 1496, când s-au aniversat 20 de ani de la lupta
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
că ""orașul Cotnari și orașul Baia sunt cu totul deșarte"". Conform tradiției locale, Biserica "Sf. Gheorghe" - Albă din Baia a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) după lupta de la Baia (1467). Anul construcției bisericii nu este cunoscut în lipsa pisaniei și a altor referiri în letopisețele medievale. Legendele leagă Biserica Albă din Baia de Bătălia de la Baia din 14-15 decembrie 1467. Conform letopisețului lui Grigore Ureche, regele Matia Corvin a intrat în Moldova cu oastea sa ungurească ca să supună Moldova
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
său, cu o firească încărcătură istorică."" După finalizarea lucrărilor, lăcașul de cult a fost resfințit la 26 aprilie 1915 de către mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei și Sucevei. Pe peretele vestic, în dreapta intrării, se află o placă de piatră cu următoarea pisanie: Această sfântă și dumnezeească biserică cu hramul marelui mucenic Gheorghie zidită de fericitul întru pomenire Io Ștefan Voevod cel Mare domn al Țerii Moldovei stricându-se în cursul vremilor s'au prenoit în glorioasa și binecuvântata domnie a Maiestății sale
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
între timp cele două episcopii își împărțiseră patrimoniul. 1802 Octombrie 14 - cutremurul cel mare doboară biserica rectitorită de Râmniceni 1804 August 28 - un incendiu izbucnit în Târg avariază biserica, încât este necesară reconstruirea ei din temelii. Fără a da detalii, pisania actuală, precizează că la data redactării (1852), biserica "„stătea pe aceste temelii de 45 ani”, "deci din 1807 C "Documentar fotografic. Pisania". 1807 - începe reconstruirea bisericii Sf. Dimitrie, la inițiativa Episcopului Buzăului, Costandie Filitti. Lucrările durează și sub Gherasim Episcopul
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
un incendiu izbucnit în Târg avariază biserica, încât este necesară reconstruirea ei din temelii. Fără a da detalii, pisania actuală, precizează că la data redactării (1852), biserica "„stătea pe aceste temelii de 45 ani”, "deci din 1807 C "Documentar fotografic. Pisania". 1807 - începe reconstruirea bisericii Sf. Dimitrie, la inițiativa Episcopului Buzăului, Costandie Filitti. Lucrările durează și sub Gherasim Episcopul Rătescu, urmașul lui Costandie. Se adoptă stilul neoclasic, de ambianță germană (austriacă) - țările germanice se aflau sub influența lui Winckelmann, teoreticianul neoclasicismului
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
denotă pierderea limbii și neamului de căte o însemnată parte a populației românești îl constituie mențiunea că, după religie, existau 6 ortodocși și 36 greco-catolici (confesiuni tradiționale românești). Potrivit izvoarelor istorice (inscripția de pe talpa bisericii, inscripția latină de pe tavanul pronaosului, pisania de pe spatele crucii Răstignirii de la fruntariu), în Valea a existat o biserică încă din secolul XVII, care, în anul 1754, a fost refăcută din temelie, la renovările ulterioare folosindu-se și materiale provenite de la o biserică adusă din satul Hodoșa
Biserica de lemn din Valea () [Corola-website/Science/313830_a_315159]
-
modificări s-au făcut în anii 1926-1927, în timpul păstoriei preotului paroh Gheorghe Nandiu. Atunci a fost demolat peretele despărțitor dintre naos și altar și s-a amplasat o catapeteasmă, sculptată în stejar. Deasupra intrării în pronaos a fost amplasată o pisanie cu următorul cuprins: ""Ziditu-sa această biserică inaintea anului 1481 de tatăl hatmanului Șandru. Turnul s'a adăugat la 1854 contribuind sătenii; s'a acoperit cu tablă și reparat pe dinafară in anul 1912 cu cheltueala dascălului V. Irimescu. Acum
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
imens "covor românesc". Practic, nu este loc pe perete unde să nu se fi fost pictată o scenă biblică ori un sfânt. Iar dacă vrei să afli cui aparține acest "tril în culori", cum îl numea cineva, atunci poți citi pisania de la intrare: "Această catedrală, construită cu har dumnezeiesc, a fost împodobită în haină sărbătoare cum se vede spre închinare Domnului și veșniciei neamului" în "tehnică tradițională românească", fresca fiind realizată de mâna "pictorului profesor universitar Petre Achițenie din București", iar
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia () [Corola-website/Science/309679_a_311008]
-
avea să fie prefăcut mai apoi după arhitectură stilului gotic. Așa cum era obiceiul, în anul 1811, el a ridicat în spatele palatului și o biserică de conac, pe locul unde a fost anterior o biserică de lemn. Acest lucru rezultă din pisania ce a fost așezată la intrare și care a fost distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial. Pe clopotul mare, ce a servit biserică din 1817 și care este astăzi piesă de muzeu, se află o inscripție cu caractere
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
de lemn a ars în Săptămâna Mare a Paștelui din anul 1939. În locul ei s-a hotărât ridicarea alteia de zid. Slujba s-a ținut în căminul cultural al satului până la sfințirea celei noi. Istoricul noii biserici este surprins în pisania de la intrarea în navă: ""Ziditu-sa acest sfânt lăcaș cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril cu ajutorul lui Dumnezeu între anii 1947-1954, cu contribuția bunilor credincioși. Sfințirea s-a făcut la data de 25 septembrie 1966 de către P.S.Sa episcop
Biserica Sf. Arhangheli din Mal () [Corola-website/Science/312565_a_313894]
-
Biserica de lemn din Mesteacăn, din satul omonim, comuna Văleni-Dâmbovița, județul Dâmbovița, poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este (ante)datată de o pisanie din anul 1751. Modestă în aparență, biserica de lemn din Mesteacăn păstrează în mod excepțional forma arhaică a celor mai vechi biserici de lemn din România, ceea ce-i acordă o valoare de unicat în Muntenia. Portalul sculptat și brâul în
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
anul 1751. Modestă în aparență, biserica de lemn din Mesteacăn păstrează în mod excepțional forma arhaică a celor mai vechi biserici de lemn din România, ceea ce-i acordă o valoare de unicat în Muntenia. Portalul sculptat și brâul în relief, pisania și crucea de piatră din fața intrării întăresc valoarea artistică și documentară a acestei biserici de cimitir. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Un moment important din trecutul bisericii este redat de pisania cioplită în peretele
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
brâul în relief, pisania și crucea de piatră din fața intrării întăresc valoarea artistică și documentară a acestei biserici de cimitir. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Un moment important din trecutul bisericii este redat de pisania cioplită în peretele de apus, în dreapta intrării. Textul în limba română cu litere chirilice reține următoarele: "„Să să știe căndu sau tărnosit această sântă biserică în zilile pre înălțatului d[o]mn Ion Grigore Ghica voivod m[eseț] febr[uarie
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
intrării. Textul în limba română cu litere chirilice reține următoarele: "„Să să știe căndu sau tărnosit această sântă biserică în zilile pre înălțatului d[o]mn Ion Grigore Ghica voivod m[eseț] febr[uarie] 2[4], 7259”". După cum reiese din pisanie, biserica a fost „târnosită” în anul 1751, în timpul domniei lui Grigore II Ghica. Ea a fost sfințită și nu făcută atunci, observație făcută și de cercetătoarea Ioana Cristache-Panait, care indică o vechime mult mai mare pentru acest lăcaș. Trebuie remarcată
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
strămoș[ii] enoriașilor. Hramul Adormirea Maicii Domnului. Enoriași de frunte 5, de mijloc 8, coadă 14, ertați 2, văduve 9; peste tot 38.”" Așadar, cunoștințele localnicilor despre biserică din acea vreme, transmise prin diaconul Ion, verifică și complectează datele din pisanie și de pe crucea bisericii. Data exactă a târnosirii este desigur cea din pisania existentă. Aflăm de asemenea că Ion Mestecăneanu, cel întâi semnat pe crucea de piatră, avea rolul de vătaf, probabil al plaiului Dâmbovița, și era ctitorul bisericii. Biserica
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
8, coadă 14, ertați 2, văduve 9; peste tot 38.”" Așadar, cunoștințele localnicilor despre biserică din acea vreme, transmise prin diaconul Ion, verifică și complectează datele din pisanie și de pe crucea bisericii. Data exactă a târnosirii este desigur cea din pisania existentă. Aflăm de asemenea că Ion Mestecăneanu, cel întâi semnat pe crucea de piatră, avea rolul de vătaf, probabil al plaiului Dâmbovița, și era ctitorul bisericii. Biserica păstra la 1840 încă o pisanie, probabil pictată, în care se putea citi
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
exactă a târnosirii este desigur cea din pisania existentă. Aflăm de asemenea că Ion Mestecăneanu, cel întâi semnat pe crucea de piatră, avea rolul de vătaf, probabil al plaiului Dâmbovița, și era ctitorul bisericii. Biserica păstra la 1840 încă o pisanie, probabil pictată, în care se putea citi atât numele ctitorului principal cât și acela a lui Cernat. Funcția de biserică parohială a acestei bisericuțe a fost preluată de o altă biserică de zid, ridicată mai la vale, între anii 1868-1871
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
Crimca a zidit o biserică mică, din piatră, în cadrul schitului mai vechi, din lemn. Biserica avea hramul Sfinții Enoh, Ilie și Ioan Evanghelistul și a fost sfințită în anul 1602. Deasupra ușii de intrare în naosul bisericii se află următoarea pisanie în limba slavonă: ""În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh care se cinstește în Sfânta Treime, unui Dumnezeu și Preacuratei Sale maici și Sfântului și dreptului Enoh și sfântului prooroc Ilie și sfântului Ioan Teologul au zidit această
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
lemn, Anastasie Crimca a zidit biserica mare a Mănăstirii Dragomirna, cu hramul "Pogorârea Sfântului Duh", una dintre cele mai de seama creații arhitectonice ale Evului Mediu românesc. Aceasta a fost finalizată și sfințită în anul 1609. Biserica mare nu are pisanie, ia datarea construcției se face pe baza unei însemnări dintr-un Tetraevanghel din 1609. În calitate de ctitor, mitropolitul a dăruit Mănăstirii Dragomirna satul Dragomirești, precum și numeroase odoare: două epitafuri lucrate cu fir de aur și argint (unul care reprezintă "Adormirea Maicii
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
a înconjurat Biserica "Pogorârea Sf. Duh" cu ziduri de apărare masive și înalte. Mănăstirea a căpătat astfel aspectul unei fortărețe, având la colțuri patru turnuri de apărare, iar la mijlocul laturii sudice un turn-clopotniță înalt, pe care s-a amplasat o pisanie. Împrejmuirea mănăstirii s-a făcut cu binecuvântarea mitropolitului Anastasie Crimca. De asemenea, a fost construită și trapeza. Contribuția domnitorului Miron Barnovschi-Movilă a fost menționată și de cronicarul Miron Costin în letopisețul său. Vorbind despre ctitoriile domnitorului sus-menționat, cronicarul scrie următoarele
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
perioada anterioară construirii Dragomirnei. În patrimoniul Mănăstirii Dragomirna se află mai multe obiecte cu valoare documentară și artistică, printre care sunt de menționat următoarele: Biserica "Sf. Enoh, Ilie și Ioan Teologul” a fost construită în anul 1602, după cum scrie în pisania în limba slavonă aflată deasupra ușii de intrare. Inițial, aceat mic locaș de cult era biserica schitului de lemn, fiind înconjurată cu chilii modeste. După construirea bisericii mari, terenul din jurul micului lăcaș de cult a fost transformat în cimitir. Ca
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
de apărare masive și înalte. Mănăstirea a căpătat astfel aspectul unei fortărețe, având la colțuri patru turnuri de apărare (numite astfel: Barnovschi, al arhimandritului, Gherontie și Silvestru), iar la mijlocul laturii sudice un turn-clopotniță înalt, pe care s-a amplasat o pisanie. Împrejmuirea mănăstirii s-a făcut cu binecuvântarea mitropolitului Anastasie Crimca. Pe peretele sudic al turnului clopotniță a fost amplasată o pisanie în limba slavonă cu stema Moldovei și cu următorul text: ""Din mila lui Dumnezeu Io Miron Barnovschi Movilă Voievod
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
Barnovschi, al arhimandritului, Gherontie și Silvestru), iar la mijlocul laturii sudice un turn-clopotniță înalt, pe care s-a amplasat o pisanie. Împrejmuirea mănăstirii s-a făcut cu binecuvântarea mitropolitului Anastasie Crimca. Pe peretele sudic al turnului clopotniță a fost amplasată o pisanie în limba slavonă cu stema Moldovei și cu următorul text: ""Din mila lui Dumnezeu Io Miron Barnovschi Movilă Voievod, Domnul Țării Moldovei, a făcut portalul acesta cu cinci pârguri și îngrăditura de zid în jurul sfintei mănăstiri Dragomirna unde este hramul
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
Prooroc Ilie”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub . Biserica este monument istoric cu elemente deosebite, prin inscripție și pictură, atât cât s-a conservat. Însemnările de pe unele tipărituri vechi, ce înșirau cu migală mulțimea sătenilor donatori, pisania din absida din biserică conține numele tuturor capilor de familie, uneori și al soțiilor, părtași la ctitorie, ca și pe cel al meșterilor, ușor identificați între cei 27 de ctitori, capi de familie, plus preotul și cei 17 meșteri, dintre
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]