1,034 matches
-
bisericii până în preajma anilor 1661-1665. Turnul robust, lipsit de foișor, și-a făcut apariția, în forma actuală, abia după un secol, în cadrul unei ample renovări; acel șantier, desfăsurat prin 1765, a fost urmat de pictura întregii suprafețe interioare a bârnelor. Pisania păstrată în dulapul-proscomidiar consemnează: „Pomenește Doamne pe robii tăi acești erei popa Petru Popovici, neunit, zugrav erei Ioan, Măte, Ioan Cătană, Solomon, Ursă, Urs.” Autorul acestui valoros ansamblu pictural, grav deteriorat din pricina infiltrațiilor de apă și a fumului, a fost
Biserica de lemn din Târnava () [Corola-website/Science/316270_a_317599]
-
tradițional românească, dar mai ales prin semnificațiile sale sacre constituie un punct de reper luminos pentru miile de credincioși din această parte a orașului. Istoria sa este mult mai veche decât pare la prima vedere. Această afirmație este atestată de pisania aflată în pridvorul bisericii, care datează din anul 1819, dar și de informațiile cuprinse în lucrarea "Lăcașuri sfinte din județul Prahova", publicată de Petre Pavlov Monahul, în anul 1930, conform cărora, pe locul actualului lăcaș a existat o biserică din
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
încât enoriașii au hotărât să clădească un nou lăcaș de închinare. Lucrările s-au încheiat în anul 1819, noua biserică fiind construită din cărămidă și primind, po lângă hramul „Sfânta Troiță" și pe acela al Sfântului Pantelimon, păstrat până astăzi. Pisania veche, scrisă cu caractere chirilice, aflată în prezent pe peretele pridvorului, în stânga ușii de intrare în pronaos, a fost transcrisă de istoricul Nicolae Iorga, în 1910, având următorul conținut: Această sfântă și dumnezeiască biserică s-a zidit din temelie în
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
Pe baza unui proiect din 1946, s-au executat, din beton armat, stâlpii și centurile de susținere a turlei, care a fost rezidită, s-au refăcut zidăria naosului, acoperișul, tencuiala interioară și exterioară etc. Aceste lucrări sunt consemnate într-o pisanie scrisă pe placă de marmură albă, amplasată sub fereastra din camera dreaptă a pridvorului, pe care o publicăm pentru prima dată: „După cutremurul din 1940 și bombardamentele de război din 1944, avariată grav, această biserică cu hramul Sf. Pantelimon și
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
Zemlika Victor au executat pictura în pridvor, naos, parte din pronaos și altar și, totodată, au restaurat pictura veche. Și aceste masive și importante intervenții, care au dat o nouă înfățișare interiorului bisericii, au fost evidențiate într-o a doua pisanie înscrisă în placă de marmură albă și fixată pe peretele de răsărit al camerei din dreapta a pridvorului. Aceasta reține și restaurările mai vechi, de la începutul secolului XX. O publicăm, de asemenea, pentru prima oară: „Acest sfânt locaș cu hramul Sf.
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
și ctitori ai acestui sfânt lăcaș Teodor Zoplan, Mihail Șărban Luxandra : cu cea dintâi începere de cheltuială a răposatului Hagi Nicolae Cazan și s-au săvârșit leat 1833 octombrie 24 în zilele înălțatului Domn Alexandru Ghica - Anton - Preot Matei Trifonos. ” Pisania de deasupra ușii de la intrare ne dezvăluie că actuala Biserică cu hramul „Buna-vestire” a fost ridicată în anul 1833 ,octombrie,24 în vremea domnitorului Alexandru Ghica Voevod, iar numele ctitorilor au fost Teodor Zaplan, Șărban Luxandra, Hagi Nicolae Cazan. Din
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
mai probabil în anul 1622, stând astăzi în rândul celor mai vechi păstrate în Maramureș și în Transilvania. Anul 1626 reținut de documentele bisericești a fost asociat cu datarea picturii murale și nu este exclus ca să se fi datorat unei pisanii pictate, astăzi pierdute. Tot dintr-o astfel de pisanie sau dintr-un alt izvor scris trebuie să se fi perpetuat tradiția înlocuirii unei alte biserici mai vechi, ridicate „înainte de 1531”, în Copăciș, unul dintre cele trei cătune ale vechiului sat
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
celor mai vechi păstrate în Maramureș și în Transilvania. Anul 1626 reținut de documentele bisericești a fost asociat cu datarea picturii murale și nu este exclus ca să se fi datorat unei pisanii pictate, astăzi pierdute. Tot dintr-o astfel de pisanie sau dintr-un alt izvor scris trebuie să se fi perpetuat tradiția înlocuirii unei alte biserici mai vechi, ridicate „înainte de 1531”, în Copăciș, unul dintre cele trei cătune ale vechiului sat. Acest fapt este întărit de datarea unor piese din
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
localitatea de origine a bisericii. Decorul pictat al bisericii, așa cum poate fi văzut în zilele noastre este rezultatul muncii a mai multor zugravi. Pictată inițial în secolul al XVIII-lea, biserica a primit un nou veșmânt pictat pe la anul 1838. Pisania care amintește acest moment este următoarea: ""Zugrăvitu-s-a această sfăntă biserică în zilele prea înălțatului împărat Ferdinand și preasfințitului domn Vasile Moga și era protopop Zaharia Matei de la Nadășa și preot satului...prin îndemnul și toată sârguința a peacinstitului
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
recepționarea finală a acestora a fost făcută la 7 octombrie 1982 de către preotul Mandache Ciobotar, protoiereul Sucevei. Astfel, la 30 octombrie 1983 a avut loc resfințirea bisericii de către episcopul-vicar Pimen Suceveanul al Arhiepiscopiei Iașilor, acest fapt fiind atestat și de pisania amplasată pe peretele din interiorul pridvorului. În imediata apropiere a bisericii, înspre vest, se află un turn clopotniță construit tot din lemn. El a fost refăcut din temelie în perioada 1980-1982 tot din lemn, fiind căptușit în exterior cu șindrilă
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
menționează că din vechea biserică s-ar mai păstra încastrat deasupra golului de trecere în pronaos un fragment decorativ policrom, în basorelief, ornamentat cu denticuli, elemente florale și zoomorfe, înlănțuite ritmic. Anul construirii bisericii este greu de aflat, în lipsa unei pisanii. Specialiștii acreditează ipoteza că biserica actuală ar fi fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. "„Anuarul Arhidiecezei Bucovinei”" din 1909 indică anii 1760-1762 ca ani de construcție a bisericii. În patrimoniul lăcașului de cult se află
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
Este vorba de o delniță de pământ, în locul numit „Fântâni”, lungime de 80 de stânjeni, în ogașul Bahahăului în sus, lățime 50 de stânjeni din drum spre răsărit și 60 spre apus, pentru a face biserica (zapis 1832, oct.2).” Pisania bisericii: „Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au zidit această sfântă și Dumnezeiască biserică, unde se prăznuiește hramul Sf.Voievozi Mihail și Gavril. S-au început din temelie în anul 1862 și au luat sfârșit în anul 1863 cu toate cele trebuincioase
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
anii 1926 și 1967-1968. Stabilirea începuturilor acestui lăcaș comportă serioase dificultăți. Cercetătoarea Ioana Cristache-Panait fixează ca repere constructive anii 1805 (transmis de inscripția clopotului mic: ,Laudă pe D-zeu la biserica din Sus, în Tomnatec, 1805”) și 1807 (transmis de pisania picturii peretelui despărțitor dintre naos și pronaos: , Această sfântă biserică s-au zugrăvit de Vig Andrei din Abrud, 1807” și de „Sabo Mihai, Câmpeni, anno 1807”), neexcluzând nici posibilitatea unei reconstrucții. Diferit, într-o monografie recentă a comunei Bulzeștii de
Biserica de lemn din Tomnatecu de Sus () [Corola-website/Science/321096_a_322425]
-
neexcluzând nici posibilitatea unei reconstrucții. Diferit, într-o monografie recentă a comunei Bulzeștii de Sus, se precizează că biserica a fost ctitorită între anii 1846 și 1848, fiind apoi împodobită iconografic în două etape distincte: 1848 și 1867 (din pricina degradării pisaniei, anul 1867 s-ar fi citit eronat 1807). Punând în balanță ambele ipoteze, considerăm că acest edificiu, cel dintâi al obștii din Tomnatecu de Sus (nici conscripțiile secolului al XVIII-lea și nici harta iosefină a Transilvaniei nu înregistrează prezența
Biserica de lemn din Tomnatecu de Sus () [Corola-website/Science/321096_a_322425]
-
prea înălțatului împărat Ferdinand întâiu și fiind episcope în Ardeal pre partea noastră a neuniților, D. Vasile Moga și prototop Iosif Bașa în comitatul Zarandului și preaot Niculae Toma [urmează lunga listă a cititorilor și sumele donate n.n.]“. În completare, pisania de pe peretele sudic al altarului. „episcop al Ardealului de lege răsăriteană Vasile Moga și protopop eparhiei aceștia Iosif Bașa, paroh locului Nicolae Toma, și un binefăcător de la Vidra de Sus [jud. Alba n.n.], Gligorie Costan, care au agiutat cu 100
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
păstrat, mai ales într-o zonă unde numărul vechilor biserici de lemn rămase este redus. Se află în curs de restaurare. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Momente importante din trecutul bisericii sunt redate de pisania pictată de peste intrare. Textul ei, în limba română cu litere chirilice reține următoarele: "„Aceast[ă] sfănt[ă] și Dumnezeiască biserică ce să prăznuește hramu Duminica Tutuloror Sfinților i S[fântul] Nicolae, S[fântul] Ioan B[o]t[ezătorul] sau făcut
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
de au prefă[cu]t cu toate podoabele dupre cum să vede, ajutor priotul Sandu, Marin Parniia, Dumitru Parniia, Nicolae Rudianu, Nicolae ...anu, Grigore Rănja, făcăndusă în zilele d[umnealui] d[omnul] Nifon mitropolit, caimacan Alexandru Ghica”". După cum reiese din pisanie, biserica a fost ridicată în anul 1814. Urme de pictură sub actuala pictură murală indică o pictare interioară din prima etapă. În 1857, în timpul domniei lui Alexandru Ghica, "„ajungăndu în prostă stare”", a fost renovată de un nou rând de
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
Movilă nu a plătit birul din acel an. El a fost însoțit spre scaunul domnesc de hoardele de tătari ale lui Cantemir-bei. Tot cronicarul descrie prima domnie a lui Tomșa că a fost plină de vărsări de sânge. Neexistând nicio pisanie, nu se cunoaște anul în care s-a început construirea Mănăstirii Solca. Unele lucrări acreditează anul 1612 ca an al începerii construcției, dar nu există date precise care să sprijine această ipoteză. Cert este că biserica era gata la 18
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
Biserica de lemn din Mesteacăn, din satul omonim, comuna Văleni-Dâmbovița, județul Dâmbovița, poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este (ante)datată de o pisanie din anul 1751. Modestă în aparență, biserica de lemn din Mesteacăn păstrează în mod excepțional forma arhaică a celor mai vechi biserici de lemn din România, ceea ce-i acordă o valoare de unicat în Muntenia. Portalul sculptat și brâul în
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
anul 1751. Modestă în aparență, biserica de lemn din Mesteacăn păstrează în mod excepțional forma arhaică a celor mai vechi biserici de lemn din România, ceea ce-i acordă o valoare de unicat în Muntenia. Portalul sculptat și brâul în relief, pisania și crucea de piatră din fața intrării întăresc valoarea artistică și documentară a acestei biserici de cimitir. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Un moment important din trecutul bisericii este redat de pisania cioplită în peretele
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
brâul în relief, pisania și crucea de piatră din fața intrării întăresc valoarea artistică și documentară a acestei biserici de cimitir. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Un moment important din trecutul bisericii este redat de pisania cioplită în peretele de apus, în dreapta intrării. Textul în limba română cu litere chirilice reține următoarele: "„Să să știe căndu sau tărnosit această sântă biserică în zilile pre înălțatului d[o]mn Ion Grigore Ghica voivod m[eseț] febr[uarie
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
intrării. Textul în limba română cu litere chirilice reține următoarele: "„Să să știe căndu sau tărnosit această sântă biserică în zilile pre înălțatului d[o]mn Ion Grigore Ghica voivod m[eseț] febr[uarie] 2[4], 7259”". După cum reiese din pisanie, biserica a fost „târnosită” în anul 1751, în timpul domniei lui Grigore II Ghica. Ea a fost sfințită și nu făcută atunci, observație făcută și de cercetătoarea Ioana Cristache-Panait, care indică o vechime mult mai mare pentru acest lăcaș. Trebuie remarcată
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
strămoș[ii] enoriașilor. Hramul Adormirea Maicii Domnului. Enoriași de frunte 5, de mijloc 8, coadă 14, ertați 2, văduve 9; peste tot 38.”" Așadar, cunoștințele localnicilor despre biserică din acea vreme, transmise prin diaconul Ion, verifică și complectează datele din pisanie și de pe crucea bisericii. Data exactă a târnosirii este desigur cea din pisania existentă. Aflăm de asemenea că Ion Mestecăneanu, cel întâi semnat pe crucea de piatră, avea rolul de vătaf, probabil al plaiului Dâmbovița, și era ctitorul bisericii. Biserica
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
8, coadă 14, ertați 2, văduve 9; peste tot 38.”" Așadar, cunoștințele localnicilor despre biserică din acea vreme, transmise prin diaconul Ion, verifică și complectează datele din pisanie și de pe crucea bisericii. Data exactă a târnosirii este desigur cea din pisania existentă. Aflăm de asemenea că Ion Mestecăneanu, cel întâi semnat pe crucea de piatră, avea rolul de vătaf, probabil al plaiului Dâmbovița, și era ctitorul bisericii. Biserica păstra la 1840 încă o pisanie, probabil pictată, în care se putea citi
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
exactă a târnosirii este desigur cea din pisania existentă. Aflăm de asemenea că Ion Mestecăneanu, cel întâi semnat pe crucea de piatră, avea rolul de vătaf, probabil al plaiului Dâmbovița, și era ctitorul bisericii. Biserica păstra la 1840 încă o pisanie, probabil pictată, în care se putea citi atât numele ctitorului principal cât și acela a lui Cernat. Funcția de biserică parohială a acestei bisericuțe a fost preluată de o altă biserică de zid, ridicată mai la vale, între anii 1868-1871
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]