6,847 matches
-
era acoperit de frunze uscate. Se micșora până când dispărea într-un pâlc de copaci înalți și pe jumătate goi, cu crengile gravate strident pe fundalul unui cer palid al unei dimineți de toamnă, rece și clară. Aerul circula înviorător prin plămânii mei și am început să simt cu adevărat că sunt vie, în ciuda menghinei din jurul capului. Ignorând restul, a fost o petrecere reușită. Nu luasem prea multe droguri și nici nu ajunsesem acasă cu cineva cu care n-aș fi vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
sunt vie, în ciuda menghinei din jurul capului. Ignorând restul, a fost o petrecere reușită. Nu luasem prea multe droguri și nici nu ajunsesem acasă cu cineva cu care n-aș fi vrut în mod special să ajung. Aerul rece îmi curăța plămânii și venele. în curând va veni un nou an. într-un exces de zel, am vrut să merg direct acasă, să stau jos în fața sculpturii și să-mi dau un ultimatum; fie să-i fac ceva, fie să rup chestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Pe neanunțate apăru un alt car, colindând cu acel car al echinoxurilor. Carul nou reprezenta cele patru anotimpuri corespunzătoare vârstelor omului. Izbitura celor două care se resimți sub picioarele noastre ca un cutremur al corpului gheții. Se striga din toți plămânii: - Fugiți, gheața nu mai ține! Apa țâșnise pe undeva cu furie și oamenii fugeau în toate direcțiile. Într-o clipă totul devenise de nerecunoscut. Se striga zadarnic la orchestra care cânta neobișnuit de tare, ca să acopere vacarmul și să impună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
divan cu multă precauție și trecând în spatele lui, aruncă pe lampă un batic roșu de mătase, cu franjuri. - Scumpelor, aveți încredere, strigă Iag cu glas atât de tare, încât fetele își traseră capul între umeri ca lovite. Dacă divanele și plămânii voștri sunt în regulă, n-o să se audă nici pâs. Iag își dăduse capul pe spate și, plin de zâmbet, își desfăcuse brațele pentru a-i îmbrățișa pe toți. Imediat ce ne așezarăm pe divanul de lângă măsuță și bău din samahonka
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
ea, este neobișnuit, miraculos de ușor. Înțelegi? Cea mai mică adiere îl risipește. De aceea, ca să nu-l risipești, trebuie să-ți ții respirația. Sau, poate, e mai bine să dai aerul afară înainte de a te apleca asupra lui. - Din plămâni, se înțelege, observă Mik mohorât. - Din plămâni, mârâi Nelly și, întorcându-se spre Mik: Ah, da cară-te de aici, mai mult încurci - și din nou către mine - Ei, fii atent, imediat ce apropii de tine periuța, oprește-ți respirația și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Cea mai mică adiere îl risipește. De aceea, ca să nu-l risipești, trebuie să-ți ții respirația. Sau, poate, e mai bine să dai aerul afară înainte de a te apleca asupra lui. - Din plămâni, se înțelege, observă Mik mohorât. - Din plămâni, mârâi Nelly și, întorcându-se spre Mik: Ah, da cară-te de aici, mai mult încurci - și din nou către mine - Ei, fii atent, imediat ce apropii de tine periuța, oprește-ți respirația și trage adânc în piept. Ai înțeles, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
peste vatră. Fără îndoială că remarcaseră lipsa lui Burcilă și poate că și pe a sa. Țiganii erau puși în gardă și nu mai trebuia decât să strige pentru ca ai lui să-i sară în ajutor. Se încordă, își umplu plămânii cu aer și se pregăti să țipe, așa cum nu o mai făcuse niciodată în viața lui. Lovitura se abătu peste el fulgerător. Ceva nevăzut se năpustise asupra lui izbindu-l năprasnic în stomac. Icni scurt și, dintr-o dată nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
era imposibil să audă bătăile inimii acestuia. Încercă să-l ajute să respire, trăgându-i mâinile în lateral și apăsându-i-le apoi pe piept. După câteva minute, în care repetă aceste mișcări, bătrânul gemu și trase adânc aer în plămâni. Ochii îi avea încă închiși dar, în sfârșit, respira. Bucuros că reușise să-l readucă în simțiri, inspectorul se opri și așteptă câteva clipe. Văzând că acesta nu face nici o mișcare, își băgă brațul sub ceafa bătrânului, ridicându-i capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
uriaș. Cât ai clipi din ochi era înconjurat de o pâclă densă. Era în continuare extrem de cald și foarte umed. Respira greu, aproape gâfâind în timp ce în nări îi pătrundea un miros înțepător de pucioasă, care deja începea să-i ardă plămânii. Ochii îl usturau și făcu eforturi să nu fie cuprins de un acces violent de tuse. Dintr-un imbold instinctiv, o luă la fugă. Nici el nu știa încotro, oriunde, numai să poată trage în piept o gură de aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și spinare. Pe cât putea, căuta să își țină capul sus, ferindu-l de lovituri. Deși ținea ochii strâns închiși, de usturime, lacrimile îi șiroiau pe obraji. Agitându-se atât, consumase și bruma de aer pe care o mai avea în plămâni. Era imposibil să-și mai țină respirația, în urechi pulsul îi bubuia puternic, în timp ce nevoia de a inspira devenea de nestăpânit. Simțea că în câteva clipe își va pierde cunoștința, trebuia să facă ceva. Își duse ambele palme la nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
La început inspiră încet, cu teamă, apoi nu se mai putu abține și trase adânc aer în piept, așteptându-se să simtă senzația de arsură atunci când bioxidul de sulf, ori, ce mama dra cului, era gazul acela, îi pătrundea în plămâni. Alunecarea nebună încetase. Rămăsese întins pe spate, cu mâinile adunate peste față și ochii închiși. Vântul se domolise aproa pe de tot. Simțea căldura soarelui încălzindu-i dosul palmelor. Era atâta liniște, încât bâzâitul slab pe care îl percepea lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mișcă măcar un milimetru, trageți fără somație! Tu, îl înghionti el cu piciorul pe basarabean, adu încet mâna dreaptă la spate! Așa, acum cealaltă mână. Se lăsă să cadă cu genunchiul pe spinarea bărbatului din fața sa. Tot aerul ieși din plămânii lui Godunov, care icni de durere și nici nu-și dădu seama când cătușele i se închiseră în jurul încheie urilor. Pop se apropie de cei doi și îl bătu pe umăr pe Vasilică. Cel mai periculos om al lui Mihailovici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de mărci, iar oficiile unei prostituate versate se plăteau de trei ori pe-atît. (Marinarii hamburghezi Își țineau „mărunțișul“ În cutii de carton, la subraț.) Într-una din cămăruțele rozalii din prejma portului se stingea fulgerător din viață, de aprindere de plămîni, o prostituată pe nume Marieta. Ucraineanul Bandura, marinar și revoluționar, susținea că „se mistuise din dragoste“. Trupu-i divin nu se putea căptuși cu o chestie ordinară, apoi oftica era o „boală burgheză“. „S-a mistuit ca arsă pe rug“, zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Enciclopediei. Dar - conform logicii programului lor - Într-o viață de om n-ar exista lucruri lipsite de importanță și nici o ierarhie a evenimentelor - ei vor Înregistra toate bolile copilăriei, oreion, tuse măgărească, rîie, ca și apariția păduchilor și suferința de plămîni a tatei (diagnoza care a coincis cu diagnoza doctorului Ďjurović: emfizem datorat fumatului excesiv). Tot aici veți găsi și afișul de pe avizierul din piața Bajlon cu lista ostaticilor Împușcați, printre care avea mulți prieteni și cunoscuți; numele compatrioților spînzurați ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
șoldie, Încît acest motiv floral pictat direct pe sticla geamului crea iluzia unei perdele un pic ridicate. De atunci s-a apucat serios de treabă, picta neobosit, zile Întregi, tot timpul cu țigara În colțul gurii (cînd era liniște, din plămînii lui se auzea un șuierat ca de foale). Decora cu floricele tot felul de lăzi scorojite, porțelanul abajururilor, sticle de coniac, vaze din sticlă ordinară, borcanele de nescafé, caseta de lemn pentru țigări. Pe un sifon mai mare a Încondeiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ochilor hieratici. Dar ei tot nu se trezeau. Surzi, cu auzul pecetluit de plumbul somnului și de catranul beznei, zăceau neclintiți, privind În bezna lăuntrică, În bezna vremii veșnice care le Împietrise inimile adormite, care le oprise respirația și contracția plămînilor, care le Înghețase susurul sîngelui În vene. Numai că, dăinuind În jilăveala grotei și În tihneala trupului, Înfundați În cenușa uitării și În vîltoarea vedeniilor, lor le creștea părul, ca și barba, ca și puful de pe trup și de la subsuori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
-și degetele mîinilor Încleștate, să se scuture de oda somnului și de amorțeala degetelor anchilozate, ce parcă se Împreunaseră Între ele, și să-și presimtă trupul Împovărat, inima care, iată, se Însuflețise, dar și pîntecele avea să se Însuflețească, apoi plămînii și chiar ochii ferecați de plumbul somnului, ca și mădularul său adormit și rece, Înstrăinat precum se Înstrăinase păcatul de el. Apoi reveni cu cugetul În inima peșterii, În catranul vîrtos al beznei, deslușind clepsidra veșniciei timpului, pentru că vroia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
i-am relatat efectul acelei legende byroniene. Atunci a apărut acea „poezie anatomică“ denominată astfel de Bezimenski, În care este expusă, aidoma unei mănuși de piele Întoarse pe dos, chintesența idealizată a organelor interne, nu numai inima, ci și liliacul plămînilor, ca și meandrele intestinelor. Era deci o poezie de dragoste par excellence, iar nu mai știu eu ce „fabulații despre uterul matern“! Într-un cuvînt, dragostea noastră va deveni „iminentă și implacabilă“, ne vom da seama că, În ciuda obstacolelor trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
oi răghia, cu mătura te-oi mătura. Orbalț cu săgetătură, orbalț cu umflătur Orbalț cu mâncărime, orbalț cu roșață, Cu mătura te-oi mătura, în Marea Neagră te-oi arunca. Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu.” Pentru cei care suferă de plămâni, au răcit, horcăie în piept și-i dor spatele se descântă: „A plecat ... (numele) de la casa lui, Mândru, frumos, gras, sănătos, L-a întâmpinat strânsul cu strânsoiul, norocu cu noroiu, în spinare săritu-i-a, ochii împăienjenitu-i-a, Pieptul încăpeiatu-ia, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Din cauza neînțelegerii rolului spitalelor, bolile molipsitoare făceau ravagii, deoarece cei mai mulți bolnavi nu voiau să se interneze în spital. Ca buruieni de leacă pentru diferite boli se foloseau: iarba mare (rădăcina) pentru 325 reumatism, floarea de tei pentru vindecarea bolilor de plămâni, floarea de socă contra răcelilor, floarea de mușețel (romaniță) pentru dezinfecție intestinală și pentru răni, floarea și frunza de sunătoare (pojarnița) pentru dureri de stomac, sirop de ceapă pentru tuse, sovârf contra durerilor de cap etc. în tratarea reumatismului se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sovârf contra durerilor de cap etc. în tratarea reumatismului se mai foloseau băile cu frunze de nuc, fân, vâzdei (ghizdei), boz și tot felul de ierburi. Pentru durerile de ficat se folosea ceaiul de pelin, fără zahăr. Pentru bolile de plămâni se folosea floarea de tei, în ceai concentrat și îndulcit cu miere de albine. Mierea de albine amestecată cu hrean rasă se folosea pentru boala de plămâni. Contra bubelor dulci se folosea piatra vânăt arsă în focă și amestecată cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
durerile de ficat se folosea ceaiul de pelin, fără zahăr. Pentru bolile de plămâni se folosea floarea de tei, în ceai concentrat și îndulcit cu miere de albine. Mierea de albine amestecată cu hrean rasă se folosea pentru boala de plămâni. Contra bubelor dulci se folosea piatra vânăt arsă în focă și amestecată cu smântână curată. La accidente, luxații, fracturi se foloseau frecții și se puneau atele (scândurele subțiri de brad, legate cu pânăză). Se mai folosea coaja groasă de tei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tehnician, care se străduia să-și ascundă zâmbetul, și spuse, Foarte bine, o dată e doar o dată, consimt să mă supun experienței. Tehnicianul legă firele, strânse brasardele, aplică ventuzele, E gata să înceapă, când doriți. Femeia inspiră adânc, reținu aerul în plămâni timp de trei secunde și slobozi brusc cuvântul, Alb. Nu ajungea să fie o întrebare, nu era mai mult decât o exclamație, dar acele se mișcară, trasară linii pe hârtie. În pauza care a urmat acele nu s-au oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
primar, facem toate eforturile ca să. Întrerupse legătura și se precipită din nou spre linia de metrou. Erau oameni care alergau pe lângă el, unii, mai rapizi, treceau înaintea lui, el avea picioarele grele, erau ca plumbul, și părea că foalele din plămâni refuzau să respire aerul dens și rău mirositor și o durere, o durere care i se fixase rapid la nivelul traheii, creștea cu fiecare clipă. Stația se afla la vreo cincizeci de metri, fumul negru, cenușiu, luminat de incendiu, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
acum îmbrăcați toți în albastru dacă nenorocirea li s-ar fi întâmplat lor. La ora unsprezece piața era deja plină, dar în acel moment nu se auzea decât imensa respirație a mulțimii, susurul surd al aerului intrând și ieșind din plămâni, inspirație, expirație, alimentând cu oxigen sângele acestor vii, inspirație, expirație, inspirație, expirație, până ce deodată, să nu încheiem fraza, acel moment, care, pentru cei care au venit aici, supraviețuitori, încă urmează să sosească. Se vedeau nenumărate flori albe, crizanteme în cantitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]