1,291 matches
-
lumea refuză orice altceva!Te simt aproape descoperindu-măadesea în tresăriri diurne,izolarea îmi stoarce cuvintepentru a ascunde tulburătorul destin al inimii.... II. GHIOCELUL IMPERFECT, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 790 din 28 februarie 2013. Un clopoțel...scund, plăpând și zgribulit Sfidând norii și-a lui soartă Vrea s-ofere caraghios din puținul ce îl are o aromă caldă, un miros amețitor de verdeață și candoare albă, ca și gândul păcătos remarcându-ți piciorușele înalte ce pășesc victorios prin
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
albă, ca și gândul păcătos remarcându-ți piciorușele înalte ce pășesc victorios prin zăpada afânată peste noapte. Astea-s vorbe azvârlite-n astre Șoapte stârnite din lună când universul străbate prima zi de primăvară! Citește mai mult Un clopoțel...scund, plăpând și zgribulit Sfidând norii și-a lui soartăVrea s-ofere caraghiosdin puținul ce îl areo aromă caldă,un miros amețitor de verdeațăși candoare albă,ca și gândul păcătosremarcându-ți piciorușele înaltece pășesc victoriosprin zăpada afânatăpeste noapte.Astea-s vorbe azvârlite-n
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
furibund își strecoară acordul în recunoașteri. Oscilând cercul magic se-nchide dincolo de făpturi, tăinuit se-avântă în umbre și golul tot pâlpâie, revine mai greu întortochind dilemele Suferința parcurge căi neștiute printr-un procedeu plin de ignoranță încurcat în fire plăpânde sculptat cu unde precise. Ochii... algele unui pericol mental alunecă pe serpentine filiforme tăceri în oceanul de păcură. Nu mai rabzi mânios te desprinzi din acea zbatere anacronică. Și tu nu mă suferi. Citește mai mult Într-un cer de
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
înghețată un balans furibundîși strecoară acordul în recunoașteri.Oscilând cercul magic se-nchide dincolo de făpturi,tăinuit se-avântă în umbre și golul tot pâlpâie,revine mai greu întortochind dilemele Suferința parcurge căi neștiuteprintr-un procedeu plin de ignoranță încurcat în fire plăpânde sculptat cu unde precise.Ochii... algele unui pericol mentalalunecă pe serpentine filiforme tăceri în oceanul de păcură.Nu mai rabzimânios te desprinzi din acea zbatere anacronică.Și tu nu mă suferi.... X. „DOLOR” DE ANGELA NACHE-MAMIER (SUFERINȚELE ALTRUISTULUI). LIVIU OIFILEANU
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
să cadă peste umbrele caselor. Un nor zdrențuit se învârtea în jurul ei necontenit ... nu făcea zgomot, nu lăsa urme vizibile în cotlonul acela de cer întunecat și sfâșia satelitul după toane; se prognoza o noapte senină și călduroasă! Stelele pâlpâind plăpânde ieșiseră în partea cealaltă a universului când s-au adunat câțiva amici la sediul cumpărat de societatea comercială în care era băgat ca șef, unul dintre ei; feștania casei se ținuse dimineață însă luați cu treburi nu reușiseră s-ajungă
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
să cadă peste umbrele caselor. Un nor zdrențuit se învârtea în jurul ei necontenit ... nu făcea zgomot, nu lăsa urme vizibile în cotlonul acela de cer întunecat și sfâșia satelitul după toane; se prognoza o noapte senină și călduroasă! Stelele pâlpâind plăpânde ieșiseră în partea cealaltă a universului când s-au adunat câțiva amici la sediul cumpărat de societatea comercială în care era băgat ca șef, unul dintre ei; feștania casei se ținuse dimineață însă luați cu treburi nu reușiseră s-ajungă
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
vii, pentru străbuni, Glasul lui Iancu, dintre moți, Răsună-n suflet de români ! Ecoul lui și azi se aude, Din strigăt de cădere-n moarte, Din viața celui ce se-ascunde, Spre neuitare-n gând și fapte! AZILUL DE BĂTRÂNI Mame plăpânde, bătrâni tați, Cândva frumoși și părinți buni, Fețe de sfinți îndurerați, Păzesc Azilul de bătrâni. Nici nu mai știu dacă mai au Vre-un frate-n viață, sau vecin, Nici bună ziua nu mai dau, Marcați pe veci de-acest destin
ÎNTRE PORŢI DE UNIVERS (GRUPAJ POETIC) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372896_a_374225]
-
Se întâmpla să-l prind în plasă. Gingășia, fragilitatea fluturelui prins îmi producea totuși o senzație de vinovăție. Mâinile mele păreau atât de mari față de trupul său, încât îl lăsam puțin să se zbată, timp în care-i puteam privi plăpândul trup, frumoasele aripi, apoi îi dădeam drumul. Odată curiozitatea m-a determinat să-i prind aripile între degete. M-am minunat văzând praful fin colorat care-mi rămăsese pe degete, i-am dat drumul și am văzut că nu mai
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
Acasa > Poeme > Devotament > MONORIMA PRIMĂVERII Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1521 din 01 martie 2015 Toate Articolele Autorului Cu ghiocel... Îți dăruiesc un ghiocel Plăpând, firav, dar frumușel, Ce pare tare voinicel, Abia ițit din scutecel! În floarea sa gen clopoțel, O primăvară poartă-n el Și parcă-ngână cântecel Înscris în slove de pastel... Încântă orice suflețel, Când oferit e-n buchețel, Deși nu
MONORIMA PRIMĂVERII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373022_a_374351]
-
sau cap de om cu trup de vierme. Dar NU NU și NU poate așa să fie, oricît de mari fi vor valurile și oricît de tare vîntul mă va biciuii tot rezist că flacăra iubirii din mine nu e plăpînda să o ști bine. Sînt oare cel jertfit sau e numai animalul de mine - de care mi-e frică căci e rau cu sufletul din mine. De văd sau am coșmaruri treaz acea pădure virgina o fi așa opaca și
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > PLOUA Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 516 din 30 mai 2012 Toate Articolele Autorului plouă, plouă prin boscheți uscați în ciocolatiu iarba, trist îngălbenită de săgeți de soare ofilită și plăpândă a-ncetat să plângă. numai scaieții pătați își capătă firea, stropii ploii răcorește din câmp, uscăciunea. clisa, devenită stâncă rochie nouă înveșmăntă. când dau stropii-n potolit zarea miroase-a floare, ochii uscăciunilor privesc cu mirare . Referință Bibliografică: Ploua / Constanța Abălașei
PLOUA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371143_a_372472]
-
sau cap de om cu trup de vierme. Dar NU NU și NU poate așa să fie, oricît de mari fi vor valurile și oricît de tare vîntul mă va biciuii tot rezist că flacăra iubirii din mine nu e plăpînda să o ști bine. Sînt oare cel jertfit sau e numai animalul de mine - de care mi-e frică căci e rau cu sufletul din mine. De văd sau am coșmaruri treaz acea pădure virgina o fi așa opaca și
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
234 din 22 august 2011 Toate Articolele Autorului De vreți iubiri Să creșteți, Udați-le cu lacrimi. Din dragoste Și vise, Faceți-le veșmânt. Și vorbe dulci, Și doruri, Rostite fără pătimi. Feriți-le de ura Ce naște Din cuvânt. Plăpânde sunt, Și mor La prima vorbă goală, Lăsând să crească-într-una, Durerile din noi. Ce rost Să suferim....? Iubirea e o boală, Al cărei leac E trainic, Doar când suntem în doi. --> CUVINTELE Referință Bibliografică: De vreți iubiri... Marin Bunget : Confluențe
DE VREŢI IUBIRI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371215_a_372544]
-
la care nu se mai vede direct părtașă. Iertare, așadar, stimată doamnă Aretia Răuță, pentru neajunsurile provocate fără să vrea, de un fost învățăcel pierdut în realitățile de odinioară, prea înfumurat ca să vă fi măsurat și înțeles bătaile inimii Dv. plăpânde, grijitoare și iubitoare, aflată într-o abia stăpânită și greu egalabilă suferință! Sărut mâinile dv. albite de varul tristeții în care ați zidit suferința și răbdarea înțeleptului, așteptând să ne vedeți cum creștem, cât de ignoranți și orbi putem fi
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
cheme cu mare strigat mulțimea [...]. Sfanțul Epictet, în vârstă de aproape șaizeci de ani, era înalt de statura, cu barbă bogată și minunată în căruntețea ei. La fel si preafericitul monah Astion, era înalt de statura, dar foarte frumos și plăpând, având și el aproape treizeci și cinci de ani. După ce a trecut un ceas, comandantul Latronianus, a început să-i întrebe zicând: „Cum vă numiți, de ce neam sunteți, din ce provincie și de unde veniți, spuneți aici în fața acestei mulțimi”. Răspunzând, sfinții au
PRIMII MARTIRI AI TINUTULUI, ASTION SI EPICTET, MOTIV DE PELERINAJ LA CETATEA HALMYRIS de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344748_a_346077]
-
cânt să-nviu. Fă-mă Doamne o icoană Oamenilor să te-arat Și de mă taie la toamnă Fă-mă plug pentru arat. Doamne fă-mă blid și linguri Să hrănesc pe cel flămând Și fereastră celor singuri Cârje pentru cel plăpând. Sufletul să nu mă doară Nu mă face lemn de foc Fă-mă Doamne o vioară Și sădește-mă la loc. VEȘTI TRISTE De poți, ascunde moartea undeva Într-un ungher de lacrimă o-ncuie Am de vorbit cu îngerii
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
Nazianz și Grigorie de Nyssa, educați, magnetici și de-a dreptul fascinanți. Aceștia au fost bărbații cu care Sfântul Ioan Gură de Aur a împărțit atenția lumii. În privința aspectului fizic, Sfântul Ioan Gură de Aur era mic de statură și plăpând, avea fața plăcută, dar slăbită de post și suferindă, obrajii trași, fruntea înaltă, liberă și ridată, proeminentă, capul pleșuv, urechile puțin mari, un chip plat, cu barbă, ochii adânci erau ca două torțe arzând și deosebit de ageri și de pătrunzători
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. IOAN ALEXANDRU MIZGAN, SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – ARHIEPISCOP LA CONSTANTINOPOL, EDITURA „THEOSIS”, ORADEA, 2016, 116 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2092 [Corola-blog/BlogPost/344792_a_346121]
-
nedumeririlor noastre, el ne-a ilustrat afirmația cu o fabula amuzantă: “Se zice că o doamnă tocmai ieșise la plimbare cu un câine de rasă foarte impunător și foarte scump. La colțul străzii, i-a întâmpinat o jigodie micuța și plăpânda, care a început să-i dea târcoale dulăului zicând: “Bună dimineață, domnule dulău! Ce mai faceți?” Dulăul l-a privit batjocoritor de sus și i-a dat un vânt de l-a rostogolit dincolo de bordura, în praful străzii: “Fugi mai
AMINTIRI CU SFINTI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 11 din 11 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344892_a_346221]
-
Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 672 din 02 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului „Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurări plăpânde într-un uragan uriaș.” - Liviu Rebreanu Uraganele - furtuni tropicale de mare intensitate - iau naștere atunci când o furtună se deplasează deasupra oceanului. În contact cu apa mai caldă, energia furtunii crește, ia naștere un vânt rotativ care, dacă depășește 119 km
RAVAGIILE URAGANULUI SANDY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344998_a_346327]
-
Uneori, în plină aiurare mondială, începe să mă doară sufletul năpraznic...// Ce contează câteva luminițe pe care le-am aprins în marele întuneric universal?” (pag. 58-59). Aș îndrăzni un răspuns: contează enorm, dar nu oricine se încumetă să dea din plăpânda flăcăruie a lumânării sale lumină altor lumânări, deși treaba asta e complet gratuită. Mai devreme sau mai târziu, întunericul va obosi să fugărească în continuu nesfârșita lumină, în nesăbuita-i strădanie de a o stinge. A așteptat vreme de zece
DĂNCUŞ: ALEGERI VERTICALE de CONSTANTIN P. POPESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345825_a_347154]
-
la Iași. Scrie studii monografice, despre I.Al.Brătescu-Voinești, Culianu, Paul Bujor, Dominic Stanca, Al. Lascarov-Moldovanu, scriitorii gălățeni etc., dar și poeme-vise în cadențe străvechi, ce se pot scanda. Vom spune cu poeta: Pe boltă-mi suflet, pe frunza teiului plăpând, cu floarea scuturată după -atâtea ploi, furtuni și răzvrătiri... Melania Cuce specializată în flori literare - poeme, romane, eseuri, tablete-șotron, proze de toate felurile și picturi, colecții de artă țărănească și în cronici literare, dar e DOAR O FEMEIE (Beau vodcă
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
prezidențială, nu numai dinspre impozitarea excesivă a populației, care-ar mai trebui supusă - pe lângă impozitul pe ploi - și „impozitului“ / „birului“ pe-amurg, ci și dinspre sintagma preferată Băsescului, cea de „președinte-jucător“ - ca, de exemplu:) «La amurgul declarat, / Încă neimpozitat, / Președintele plăpând / Își jucase soarta-n gând.»; etc.; (2) catrenele pseudodemocrației, sau ale democrației bolnave, ori viguros-junglieră, își fac loc printre celelalte: «Ciuperca de-i otrăvitoare / Nu-i din pădurea adormită. / Democrația-n schimb ne doare / că are poliomielită...» (p. 30); (3
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
clipă care a trecut, în parte, la fuente muda înainte de toate, s-ar zice că amintirile decolorează mintea noastră tot atît de halucinant și straniu ca și cea a somnului, atît de autentic cum si moartea încă mă așteaptă printre plăpînde flori de prun am harul să mă desprind de cuvinte într-un soi de născocire a privirii întoarse înapoi pe cele mai groase ziduri de unde nu putem lipsi prea mult rîvnind absolutul pasării Phoenix ori rugul pe care se mistuie
NOLI ME TANGERE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347283_a_348612]
-
mari. Nu aveau încă un metru jumătate ca înălțime, de aceea le plăcea să poarte pantofi cu tocul un pic mai mare, să pară și ele mai înalte. Ana era un pic mai slăbuță decât sora sa geamănă și mai plăpândă, pe când Maria parcă era un băiețoi. Avea comportamente băiețești. Chiar uneori și înjura ca un băiat. La cei paisprezece ani, încă nu-și găsise un amic mai mare ca ea sau din clasă, de aceea mereu era însoțită de un
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
Acasa > Poezie > Familie > ODA BUCURIEI Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1275 din 28 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Sub a lunii rază blândă, Somnul să-ți fie tihnit! Căci făptura ta plăpândă , E visul ce s-a-mplinit. Lumina zilei ai văzut, În luna lui răpciune, Iar mama-n brațe te-a ținut, Cum ai sosit pe lume. Prin venirea ta în lume, S-a-mplinit un vis frumos. Bun sosit dulce minune, Cu chipul tău
ODA BUCURIEI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347484_a_348813]