2,537 matches
-
privirile în trecut, cu un asemenea simț al colectivității, încât participanții au căpătat aspectul unei miniaturi persane, cu figurile lor senine înghețate într-o postură la fel de oficială ca și marginea florală a carneolului sau a marmurii negre cu care sunt placați pereții. Recitându-și ultimul gazel, poetul Mirza Hussein se integrează în atmosfera sumbră (nebănuite sunt căile Domnului) pe care o găsește reflectată în rândurile scrise pentru această ocazie: „Cum toate colțurile curții se află-nvăluite în umbră Doar inima-mi stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
gen: Te rog, vino, dragule, A. Imediat, toate deciziile de a o uita, de a se concentra asupra muncii sale, sunt date uitării. În seara stabilită, Jonathan sosește la adresa de pe invitație și este condus de un majordom într-o salon placat cu crom, unde se află aliniate trofee de vânătoare cucerite de lumea bună. Coarne, colți, capete de cerb ies în afară de pe pereții lucioși. O gorilă își arată colții de peste ușa de la sala de recepție, plină de lume. Își lasă haina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
amulete mici de cupru legate la încheieturi. Uneori, Jonathan rămâne înăuntru cu Short. Într-un scurt interval de luciditate, reușește să-l facă să înțeleagă că este un om de știință care se îndreaptă spre Fotseland. „Nu prea o să-ți placă ce-o să vezi acolo“ este tot ce-i spune, apoi trece din nou pe Johnny Walker și averile echipei de cricket ale comitatului Kent, care nu-i ies din minte. Cu toate că Short este pe moarte, Jonathan se simte mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
întreabă când le va mai vedea din nou. Dimineața, ajung la capătul călătoriei. Sub povârnișul pe care Fotse îl numesc Lizard’s Back este reședința Daou, a marelui șef. În jurul acesteia, pajiștile în terasă coboară spre malul secat al râului placat cu pietre rotunde. Dincolo de el, fața stâncii este ciuruită ca un fagure de peșterile în care Fotse își înormântează morții. Ca și la celelalte ferme, pereții din noroi ai casei șefului sunt părăsiți, iar staulul caprelor e gol. Tăcerea devine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
păcate. Pe-altare, în chivoturi, să ne unim o dată, în suflete de oameni, de alții sfărâmate. Dar vezi? Mi-e hărăzită o viața mai săracă, Sunt boț de-argilă sfântă, de Domnu-nsuflețit, Iubește-mă și astăzi și dacă o să-ți placă, Vom trece-n nemurire, îmbrățișați, IUBIND! Acolo unde nemurirea suie Te văd și-acum zburând spre neființă, Cu aripile frânte de atâta zbor. Grăbită ești, găsind de cuviință, Că lumea asta nu mai are spor. Din visele ce-ai tors
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
și o conduc în spatele grădinii. Ne așezăm într-un micuț pavilion de piatră. Îi explic gândurile mele și dorința mamei, și sora mea e cu adevărat încântată că mi-am ținut promisiunea de a-i găsi un pretendent. — O să-i placă prințului Ch’un de mine? mă întreabă ea. Cum să mă pregătesc? — Să vedem mai întâi dacă va fi interesat de tine. Întrebarea mea este - și asta e foarte important - vei putea să înduri greutățile pe care le-am îndurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
dovada incontestabilă a talentului la Alexandru Papilian. Iar intriga e prezentă, una adevărată, al cărei deznodământ violent, anunțat curajos încă din primele cincizeci de pagini, ne întărește convingerea că viitorul romancier poate scrie și cărți bune și care să și placă unui public larg. Nu voi spune în încheierea acestor însemnări că Alexandru Papilian are talent pentru toată viața. O să vedem. S-ar putea să înceapă să scrie versuri. Asta ar fi culmea! Sau s-ar putea să înceapă să facă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
care petrece, deși se străduia să zâmbească și să ne atragă. Avea pe deasupra două cusururi, unul că îi plăcea prea mult materia pe care o preda și nu mai rărnînea în mintea lui nici un pic de loc ca să-i mai placă și de noi și al doilea, avea mania să ne arate pe hartă locurile pe unde se petreceau evenimentele istorice, amestecând deci istoria cu geografia, lucru care ne plictisea pentru că geografia o învățam cu alt profesor. Cel de matematică era
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cu parcuri, blocuri și alei asfaltate. Răscrucea prăfuită devine o piață cu havuz răcoritor, îmbrățișat de-o salcie plîngătoare care mîngîie bustul eroului ce, visînd, pornise toate acestea la drum. Dacă îl voi scrie, cred că lui Popescu o să-i placă romanul. De la colegele de cancelarie, bărbații primesc de 1 martie cîte un mărțișor. Destul de greu pricep despre ce-i vorba într-al meu: pe o foaie ruptă din maculator, au mîzgălit tot felul de linii încîlcite din care anevoie pot
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
nenorocită a Federației se afla. Dacă sunt băiat deștept, și pe pulberea mea stelară că sunt, nu pot să stau și să închid ochii când așa ceva îmi trece pe sub nas. Amicilor de sus, mai mult ca sigur că o să le placă discreția și modul operativ în care am rezolvat problema. Cine știe, poate asta-i ocazia mea de a pleca din cloaca asta, își spunea adeseori în nopțile albe. De cele mai multe ori, de aici, viitorul lui devenea fantasmagoria unei vieți opulente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
viitoare ești ocupată. ― Poftim? M-am Încruntat la el, surprinsă de schimbarea bruscă a subiectului. ― Nu-ți fă planuri, Îmi ceru el vesel. ― Ce o să facem? am Întrebat curioasă. ― Secret. M-am strâmbat. Nu Îmi plăceau secretele. ― Și o să-ți placă de data asta, mă asigură el. ― Bine, am șoptit Învinsă și m-am ridicat pe vârfuri pentru un sărut rapid. O să mă străduiesc! Maria nu ajunsese Încă acasă În momentul În care m-am prăbușit pe canapeaua din sufragerie. Nu
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
te fac fericită. Găsirea unei cărți vechi și foarte frumoase a fost doar un Început ușor. Citeșteo, deși te va face să plângi. Eu unul am lăcrimat o mulțime, recunosc. E o poveste tristă, dar sunt sigur că o să-ți placă. Te face să realizezi ce Înseamnă cu adevărat iubirea. Și te asigur că a mea e infinită. Te iubesc, Adi Aproape că Începusem eu să plâng, atât mi se părea de frumos și romantic ceea ce scrisese Adi. Oare Maria Își
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
Prea Înalt stăpînește peste împărăția oamenilor și o dă cui vrea. 26. Porunca să lase trunchiul cu rădăcinile copacului, înseamnă că împărăția ta îți va rămînea ție îndată ce vei recunoaște stăpînirea Celui ce este în ceruri. 27. De aceea, împărate, placă-ți sfatul meu! Pune capăt păcatelor tale, și trăiește în neprihănire, rupe-o cu nelegiuirile tale, și ai milă de cei nenorociți, și poate că ți se va prelungi fericirea!" 28. Toate aceste lucruri s-au împlinit asupra împăratului Nebucadnețar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
întrebare, Billings a deschis ușa biroului și m-a condus către o blondă superbă care dădea cu aspiratorul la recepție fără prea multă tragere de inimă. Așa că mi-am compus repede un zâmbet de genul „Sunt o drăguță, o să-ți placă de mine“. Nu trebuia decât să aștept ca tipa să dispară ca să mă pot plânge lui Billings de chestia cu camera. Să mă plâng cu drăgălășenie, normal. Blonda mi-a întins o mână fină și bronzată. —încântată de cunoștință. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
bucătărie nu mai era decât un pas până la cursul de împletit coșuri de nuiele. —E foarte distractiv, mi-a zis cineva cu ochii sclipind, în timp ce ne îndreptam spre bucătărie, unde ni s-a dat fiecăruia câte un șorț. —O să-ți placă Betty, m-a asigurat altcineva. Betty era profesoara. Era blondă, parfumată și foarte populară. Stalin a luat-o în brațe și a început să valseze cu ea prin cameră. Ah, drăguța mea, a oftat el. Clarence mi-a dat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
sport, argintie. Urcă, draga mea, mi-a ordonat. Am intrat în mașină temătoare. — Unde mergem? am întrebat-o în timp ce Nola accelera ca o nebună. —Vreau să-ți arăt ceva, a bolborosit ea fără să-mi dea alte detalii. O să-ți placă. Altceva nici c-a mai spus până nu ne-am oprit, în scrâșnet de frâne, în fața unei case din cărămidă roșie. Afară cu tine, mi-a spus ea drăguță, dar fermă. Deja nu mai credeam că Nola era fata dulce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ai terminat? Luke a izbucnit în râs, așezându-se pe scaunul pentru oaspeți și întinzându-și picioarele lungi. Păi, cam așa. În momentul ăsta, nici nu pot să-mi dau seama. Dar dacă nu poți să dormi, atunci o să-ți placă la nebunie. — Da? am râs și eu. Apropo, tu când ai dormit ultima dată? — Nu te lăsa indusă în eroare, mi-a răspuns el, frecându-se puțin la ochi. De fapt, sunt foarte odihnit. Dar fac totul ca, atunci când vizitez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
tricoul de polo i s-a ridicat, dezvăluind o bucățică de abdomen tare ca piatra - era perfect integrat în decorul ăsta. — Am scos un timp excelent, a remarcat el mângâind, cu afecțiune, capota mașinii. Când am intrat în holul enorm, placat cu marmură, am auzit un hohot puternic, de bas, amestecându-se cu chicotul ciripit al unei soprane. Randall m-a luat de mână și m-a tras către sursa râsetelor și al zgomotului de pahare ciocnite. — Dragii mei! Lucille Cox
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
cumperi un cadou. — Dă-mi voie să te ajut să ți-o pui la mână, a zis el luptându-se cu încuietoarea. Îi simțeam căldura degetelor pe încheietură. L-am sărutat pe gât. — M-am gândit eu c-o să-ți placă, a continuat el, reușind, în sfârșit, s-o închidă. — Îmi place la nebunie, Randall. Iar pe tine te iubesc. Sunt așa de încântată că, finalmente, ne petrecem prima noastră noapte împreună! — știu. Ai fost așa de răbdătoare, Claire. Randall m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
au răsărit imediat lacrimi. Unde ai găsit-o? Asta e o poveste lungă și obositoare pe care o să ți-o spun într-o altă seară, a râs el, cu o sclipire în ochi. Dar m-am gândit c-o să-ți placă. — C-o să-mi placă? A ador - mulțumesc, Luke. A fost foarte frumos din partea ta. Eu, ăăă... — Scuzați-mă! Vă rog pe toți să fiți atenți! Vivian a bubuit cu putere în microfonul pe care-l înșfăcase de la cvartetul de jazz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Unde ai găsit-o? Asta e o poveste lungă și obositoare pe care o să ți-o spun într-o altă seară, a râs el, cu o sclipire în ochi. Dar m-am gândit c-o să-ți placă. — C-o să-mi placă? A ador - mulțumesc, Luke. A fost foarte frumos din partea ta. Eu, ăăă... — Scuzați-mă! Vă rog pe toți să fiți atenți! Vivian a bubuit cu putere în microfonul pe care-l înșfăcase de la cvartetul de jazz care cânta în colț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
n-am. Sally o duse acasă cu mașina. — Tu și cu Henry trebuie să veniți joi seara la noi. Facem un grătar în aer liber, îi spuse ea. Știu că dragul de Ge o să vrea să vă cunoască. O să-ți placă de el. E obsedat de sâni. O să fie înnebunit după tine. — Pe cuvântul meu că era beată rangă, spuse Wilt, așezat pe un scaun în bucătăria familiei Braintree, în timp ce Peter Braintree îi desfăcea o sticlă de bere. Era beată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Poate că n-o fi ea prea deșteaptă, dar are o trusă de supraviețuire încorporată în ea. — Iisuse, Wilt, dacă te-ai ținut pe lângă ea aproape doisprezece ani, trebuie să fi avut ea ceva! — O, da, a avut! O să vă placă de Eva când o s-o cunoașteți. O să vă înțelegeți de minune voi doi. Amândoi aveți minți literale și o obsesie pentru amănunte nesemnificative. Sunteți în stare să transformați un mușuroi de cârtiță în ditamai Everestul! — Un mușuroi de cârtiță? Wilt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
mătase. — Nu, Sally, nu! exclamă el slab. Sally zâmbi sumbru și îi legă mâinile laolaltă, strecurând cu grijă mătasea printre încheieturile bărbatului înainte să strângă legătura. Când termină, Gaskell scânci: — Mă doare! Sally îl răsuci iarăși pe spate. — O să-ți placă la nebunie, îi zise ea și-l sărută. Se așeză iarăși peste el și începu să-l mângâie tandru. — O, Sally! — Ăsta-i dragul meu! Și-acum vine impermeabilul! — N-am nevoie de el. îmi place mai mult fără. — Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
dintotdeauna această pasiune și, după ce împlinise cinci sau șase ani, mă străduiam să îi trimit cărți de mai multe ori pe an, nu doar de ziua lui și de Crăciun, ci ori de câte ori dădeam peste ceva ce credeam că are să-i placă. I-l prezentasem pe Poe când avea unsprezece ani și, pentru că Poe era unul dintre scriitorii de care se ocupase în lucrarea de licență, era normal să vrea să îmi povestească despre ea - și normal ca eu să vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]