1,742 matches
-
În general, e considerat ca făcând parte din folclor. Cântecul a fost plagiat mai întâi de compozitorul american Les Paul. R.P. Cot la cot cu Mary Ford, soția lui. A.R. Asta nu știam. Apoi a făcut o carieră de plagiat internațional, urmând să fie cântat, cum bine ați spus, chiar și de Edith Piaf. Sanie cu zurgălăi s-a transformat în Johnny Is the Boy for Me. R.P. De fapt, titlul variantei franceze a cântecului este Johnny, tu n’es
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
vecină cu teroarea, de parcă eu însumi l-aș fi ucis, ceea ce într-un fel putea fi adevărat. Era târziu, ne culcasem deja și nu știu cum am început să vorbim - ca niciodată - despre el. Fără să-și dea seama (nu de un plagiat îi ardea ei în acele clipe, nu de dorința de a fi livrescă putea fi bănuită), Doina a evocat, exact ca în Dostoievski (autorul Fraților Karamazov are un asemenea pasaj undeva, poate chiar în Frații Karamazov), unghiile micuțe ale copilașului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
a PSD prin intermediul lui Ponta și, mai ales, a oamenilor tineri pe care Ponta i-ar aduce. Oameni ca Liviu Voinea, Ioana Petrescu, RĂzvan Niculescu, minis‑ trul Energiei ș.a.m.d. Filmul s-a rupt extraordinar de repede la descoperirea plagiatului. Deci, deși tânăr, Ponta avea niște lucruri în trecutul lui, în afară de faptul îngro‑ zitor că a fost promovat de Adrian NĂstase și de Rodica Stănoiu. NĂstase degeaba avea calități, pentru că și-a bătut joc de ele. Rodica Stănoiu e o
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
din lumea cealaltă, din partea întunecată. Și ei l-au împins pe băiatul acesta în lume. Și nu numai că l-au împins, ci i-au făcut și chestia asta cu doctoratul... Cine Dumnezeu a mai auzit de o situație de plagiat în care un membru din comisie să iasă să spună : „PĂi, nu e adevărat, nu m-a copiat !“. Copiase din cartea lui, a acelui profesor Diaconu, judecător la Curtea de Apel sau nu știu unde, care, în fond, ce scrisese ? Scrisese o
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
probabil „negrul“ lui Ponta care i-a făcut doctora‑ tul, vei descoperi că niciuna nu era originală. Așa se fac lucrările la Drept. Și cine era în comisia de doctorat al lui Ponta ? NĂstase, generalul Oprea ș.a.m.d. Odată cu plagiatul acesta, s-a văzut că era prea târziu pentru ca Ponta să ia altă direcție, că deja avea acest păcat. Poate că era mai bine dacă nu s-ar fi aflat, ar fi rămas un om care putea să aibă ambiție
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
dulcegării turcești, haitiene, japoneze, siriene, egiptene, cambodgiene, persane și marocane, care i-au stabilit scriitoru lui francez o imensă celebritate? Dar, În numărul următor, revista ieșeană mărturisea cu amărăciune, Într-o notiță prizărită la „Miscelanea“, că a fost victima unui plagiat, cuvânt cu cuvânt, după La mort de Philae de Pierre Louÿs, carte abia apărută. Crasa ignorare a actua lității literare din partea redacției nu fusese mai prejos de nerușinarea plagiatorului, care publicase și În Noua Revistă Română câteva nuvele, unele de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de traducător, manuscrisele etc.), fără a rămâne în perimetrul strict factologic. Materialul documentar este valorificat și cu instrumentele criticului ori ale comparatistului. S. corectează argumentat afirmația lui Titu Maiorescu despre Coșbuc („prea puțină cultură generală”) și demonstrează inconsistența acuzației de plagiat, lansată de Grigore Lazu după apariția volumului Balade și idile. Identificarea „izvoarelor universale”, a influențelor, similitudinilor și ecourilor, analizate în ipostaza genurilor, motivelor, miturilor literare etc., este utilizată în general, dar mai cu seamă în lucrarea Ecouri literare universale în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
redactor al „Revistei contimporane”, iar din 1877, prim-redactor al ziarului „România liberă”. Comentariile sale, spirituale și ironice, semnate Stemi sau Stemill, vizau stări sociale și politice, evenimente sau tendințe din domeniul cultural și artistic. A combătut, alături de A.I. Odobescu, plagiatul și a criticat existența spiritului de grup în mișcarea literară, cu aluzii la exclusivismul junimist. În apărarea comediei D-ale carnavalului a lui I.L. Caragiale a scos, împreună cu N.G. Rădulescu-Niger, broșura Ion Luca Caragiali, autor dramatic, cu subtitlul Caragiali fluierat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
în urmă. Un ciorbagiu și un zavragiu (1861). Localizările - după Victorien Sardou, Philippe Dumanoir și Fernand Lafargue, Louis- François Clairville și Ernest Gillet - sunt făcute cu o anume abilitate, ceea ce nu l-a scutit pe P. de acuzația, excesivă, de plagiat, emisă de I. L. Caragiale. Mai emancipată față de original ar fi „comedia locală” Haimanalele, după Alfred-Néoclés Hennequin și Alfred-Charlesmagne Delacour. A tradus mult, și din Molière (Amorul doctor) sau din Victor Hugo (Ruy Blas, versiune în proză), preferințele lui îndreptându-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
la zicere (1982) se vrea un dialog textual și totodată un text dialogat cu Lao-Zi și cu Dao De Zin, din care sunt reproduse secvențe poetice. Atunci când șase dintre poezii au fost publicate în presă, G. a fost acuzat de plagiat. Acuzația a fost respinsă de autor, dar în volum el a recunoscut, prin tipărirea cu caracter cursiv, preluarea unor versuri din autorii chinezi (dintr-o traducere anonimă, apărută în 1924), susținând și prin titlul cărții că textele sale sunt replici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
a lăudat Ierunca la «Europa liberă», pentru cronica la Operele lui Bacovia. Atenție, deci!” Că a fost adevărat, mi-o dovedesc și felicitările pe care le-am primit în urmă cu o oră de la Ioan Constantinescu. *„Afacerea Barbu” (acuzație de plagiat) ia proporții de la o săptămînă la alta. Cel mai acerb se arată Geo Bogza, care l-ar vrea pe autorul romanului Incognito cu cenușă în cap, făcînd mea culpa. Unii se bucură văzîndu-l, în sfîrșit, „înfundat”. Alții (Doru Popovici, Dan
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
greu de explicat mi s-a părut absența unor profesori obișnuiți ai acestui gen de activități, fapt care m-a făcut să mă întreb dacă nu cumva „publicul” îl ocolește pe scriitorul ieșean pentru că asupra lui planează acea acuzație de plagiat. C.ș. n-a părut surprins și nici supărat că are în față doar o mînă de cititori. Cînd a fost invitat să vorbească, el și-a argumentat pe larg opțiunea pentru „realismul polemic” și a spus că, după opinia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
facă vreo observație cu privire la moralitatea literară a tinerilor scriitori locali, de care zicea că e decepționat. „și, mă rog, de ce?”, a întrebat O. „Pentru că ești un plagiator!”, i-a întors-o, cu brutalitate, S. „Ți ai întemeiat succesul pe un plagiat!” Dovada că ocazia de a i-o spune era de mult pîndită - avea la el Cîntecele lui Bilitis de Pierre Louÿs (în traducerea lui Barbu Solacolu) și Nuduri, volumul amicului. „Iată, «Cabaniere» a ta e plagiată după «Hanul» lui Louÿs
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
libertinaj cu o femeie față de care ar fi păstrat un dram de stimă. Garat făcuse asupra acestei corespondențe o cercetare destul de curioasă, pe care am auzit-o citită acasă la Domnul de Talleyrand; era o examinare a furturilor și a plagiatelor din care era alcătuită. Autorul, scriindu-i metresei sale, din focul inimii, copia pagini întregi din mai multe scrieri care apăreau pe atunci. „Ascultă-mă, prietenă bună a mea, o să-mi vărs inima într-a ta“; această confidență intimă era
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
constituie, ca în proza de altădată, termeni interșanjabili; toate personajele sînt doctori, de la președintele tribunalului pînă la grefier și ultimul aprod (diferența e doar că, la primul, se scrie cu majusculă Dr., la ceilalți, firește, cu literă mică dr.), iar plagiatul e veșnic: astfel, după un proces în care a apărat inegalabilul Ludovic L., s-a hotărît în instanță prescripția unui plagiat doar dacă este descoperit după cel puțin trei secole de cînd a fost enunțat originalul: "Un caz deosebit de interesant
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
diferența e doar că, la primul, se scrie cu majusculă Dr., la ceilalți, firește, cu literă mică dr.), iar plagiatul e veșnic: astfel, după un proces în care a apărat inegalabilul Ludovic L., s-a hotărît în instanță prescripția unui plagiat doar dacă este descoperit după cel puțin trei secole de cînd a fost enunțat originalul: "Un caz deosebit de interesant s-a născut din această înțeleaptă prevedere: un oarecare Baldwin Sulici a publicat o piesă de teatru intitulată HAMLET. Piesa aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
piesa omonimă a numitului Willam Shakespeare. Cînd Sulici a cerut să i se plătească drepturile de autor cuvenite în urma reprezentării piesei de teatru intitulată HAMLET, au existat numeroase opoziții. Unele procese sunt încă pe rol, Sulici neputînd fi acuzat de plagiat întrucât, așa cum atît de strălucit s-a exprimat maestrul Ludovic L. (desigur sub alt nume), "toată lumea născută după Adam și Eva pe acest pămînt nu se exprimă decît prin plagiate", iar tribunalul n-are cum să conteste această afirmație, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a exprimat maestrul Ludovic L. (desigur sub alt nume), "toată lumea născută după Adam și Eva pe acest pămînt nu se exprimă decît prin plagiate", iar tribunalul n-are cum să conteste această afirmație, mai ales că ne aflăm în urma unui plagiat "descoperit după cel puțin trei secole de cînd a fost enunțat originalul", lucru intrat în jurisprudență. Astfel, piesa intitulată HAMLET nu poate fi considerată un plagiat, chiar dacă reproduce cuvînt cu cuvînt, replică după replică, piesa omonimă a numitului Shakespeare, care
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
n-are cum să conteste această afirmație, mai ales că ne aflăm în urma unui plagiat "descoperit după cel puțin trei secole de cînd a fost enunțat originalul", lucru intrat în jurisprudență. Astfel, piesa intitulată HAMLET nu poate fi considerată un plagiat, chiar dacă reproduce cuvînt cu cuvînt, replică după replică, piesa omonimă a numitului Shakespeare, care a scris cu peste 300 (trei sute) de ani mai devreme, aplicîndu-se prevederea prescripției. Așa că marele dramaturg Costache Lupesco, autorul piesei ROMEO SI JULIETA nici n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
fie și numai academică, la judecata colegilor indignați de raptul intelectual, ei înșiși plagiatori într-o lume unde s-a dovedit că "toată istoria scrisă și vorbită nu este decît un nesfîrșit palimpsest" și, în consecință, fiecare afirmație e un plagiat. Prozatorul-cronicarul-cercetătorul de arhive e un ingenios agent de marketing al propriei opere; ne îndeamnă, astfel, să studiem "Tratatul" pentru că "vă va ajuta sigur atunci cînd veți fi și dumneavoastră condamnați" și, acuzați în vreo cauză, să-l căutăm pe ilustrul
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
fidel pentru eternitate de către grefiera subtila domnișoară doctor Brunhilde Lotte Ivanova) să salveze o comunitate ce nu trebuia să se mai teamă de declanșarea reacțiilor agresive ale nemernicului Leo Steinmetz, zis Crenvurșt (sau Cremvurșt, în funcție de cartierul unde era pomenit). 8. Plagiatul din înțelepciunea lui Borak cel Bătrân 1. Avertisment: Reușitele celorlalți îți sunt atribuite și ție, dacă și tu faci parte din grupul (categoria) care a reputat acele succese. Satisfacție cu atât mai deplină cu cât lucrul este valabil și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
că numitul Borak cel Bătrân ar fi plagiat întreaga sa operă ("așa-zisa operă", cum este numită aceasta în documentul ajuns la tribunal), iar numitul Ludovic L. (sub alte douăzeci și opt nume) s-ar fi folosit în pledoariile sale de acel plagiat (de "acel furt odios", cum este numit acesta în documentul ajuns la tribunal). În plângerea sa, Ivan Horstovici Mulerov pretindea daune materiale și morale în nume propriu, întrucât susținea că plagiatul lui Borak cel Bătrân, plagiat de care s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
s-ar fi folosit în pledoariile sale de acel plagiat (de "acel furt odios", cum este numit acesta în documentul ajuns la tribunal). În plângerea sa, Ivan Horstovici Mulerov pretindea daune materiale și morale în nume propriu, întrucât susținea că plagiatul lui Borak cel Bătrân, plagiat de care s-ar fi folosit Ludovic L. (sub alte douăzeci și opt nume), ar fi fost o copiere a operei lui Mauriciu Galabeczky, bunicul dinspre tată al lui Jochann. Cu actele notariale în mână, acesta a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
pledoariile sale de acel plagiat (de "acel furt odios", cum este numit acesta în documentul ajuns la tribunal). În plângerea sa, Ivan Horstovici Mulerov pretindea daune materiale și morale în nume propriu, întrucât susținea că plagiatul lui Borak cel Bătrân, plagiat de care s-ar fi folosit Ludovic L. (sub alte douăzeci și opt nume), ar fi fost o copiere a operei lui Mauriciu Galabeczky, bunicul dinspre tată al lui Jochann. Cu actele notariale în mână, acesta a arătat, lăcrimând vârtos, că bunicul
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
să copieze acele previziuni ca fiind opera sa. Numai că Ludovic L. nu s-a lăsat atras în cursă. El a acceptat raționamentul așa numitului Mulerov și și-a bazat întregul discurs pe faptul că, după trei sute de ani, orice plagiat se prescrie. De ce n-ați contestat cu trei sute de ani în urmă, plagiatul? Acum, după cum vedeți, e târziu! La aceasta, Ivan Horstovici n-a mai avut ce să spună și, în felul acesta, și eminentul procuror Dr. Ragnavaldur Sicl s-
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]