3,039 matches
-
trăznit al timpurilor și mai trăznite pe care, din păcate, le trăim. În contextul în care mi s-a pus pe inimă îndemnul de a scrie despre un gen mai puțin „gustat” și abordat de muzicienii contemporani de pe mioriticele noastre plaiuri, aș vrea să vă întreb, mai ales pe cei de vârstă apropiată cu mine, care dintre dumneavoastră nu-și amintește de „Suzana” anilor '70-'80, în care filmele cu John Wyne erau la mare preț și noi, cei care de-
ULTIMUL «COWBOY ROMANTIC ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351964_a_353293]
-
LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAȘTERE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAȘTERE „În Țara Moldovei, de Sus, Coborând dinspre obcini spre plai, Trece în nopți când e lună Voivodul Eminescu Mihai, Se oprește la sfinte altare Și-n crame cu vin de un veac, Privighetorile când îl văd se usucă De-atâta iubire și tac. Și-un cântec se face pământul, Un
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
GEORGIANA ELENA FÎRTAT Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1312 din 04 august 2014 Toate Articolele Autorului GEORGIANA ELENA FÎRTATeste profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Marin Preda”, sector 6, București Este coautor la lucrările: „Grădiștea, plai cu dor” și „Monografia învățământului grădiștean (1840-1989)”. În mai 2013 a publicat nuvela „Evadarea” în revista „Interferențe”. Este membru al grupului literar „Literatura de azi” - București. este profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Marin Preda”, sector 6
AUTOR GEORGIANA ELENA FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352322_a_353651]
-
grădiștean (1840-1989)”. În mai 2013 a publicat nuvela „Evadarea” în revista „Interferențe”. Este membru al grupului literar „Literatura de azi” - București. este profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Marin Preda”, sector 6, BucureștiEste coautor la lucrările: „Grădiștea, plai cu dor” și „Monografia învățământului grădiștean (1840-1989)”. În mai 2013 a publicat nuvela „Evadarea” în revista „Interferențe”.Este membru al grupului literar „Literatura de azi” - București. Și EU? -Și eu! -Și tu...ce? -Știi tu.Și eu te iubesc.Pe
AUTOR GEORGIANA ELENA FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352322_a_353651]
-
Acasa > Poeme > Antologie > POTOP DE ZORI Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1015 din 11 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Potop de zori, potop de rai Înghite noaptea de pe plai Când al cocoșilor cântat Gonește noaptea de prin sat Potop de vis, potop de dor Mă ia pe mine cel ce mor Mă lasă liber să plutesc Pe mine cel ce te iubesc 1 februarie 2004, în zori Volumul " Visul
POTOP DE ZORI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352412_a_353741]
-
popor, repere culturale și istorice care ne-au făcut cunoscuți ca neam și cultură, pretutindeni în lume. Și în acest sens, Ion Diviza are epigrama numită: „Colindul Mioriței”: „Dă, Doamne, noroc celor mulți, / Se roagă mioara cea blândă, / Piciorul de plai e desculț / Și gura de rai e flămândă”. Desigur, aceste citate sunt subiective, toate creațiile autorilor sunt notabile, dar voi cita doar câteva, din motive de spațiu. Ghidându-se după principiul „Când n-ai nimic ești sătul de toate”, Eugen
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
din bucate. doamne, vorbele sunt mute, cine stă să le asculte, plouă încă, timpu-i beat, sufletul ni l-a uscat, clipe trec și clipe vin blestemate de destin, din morminte morții vii se vor răzbuna , copii, aici pe picior de plai, vor transforma iadu-n rai. vineri, 18 octombrie 2013 Referință Bibliografică: cântec / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1023, Anul III, 19 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CÂNTEC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352477_a_353806]
-
meu! / Și care-odinioară luceai atât de vie / Pe când eram în lume tu singură și eu! O! blândă, mult duioasă și tainică lumină! / În veci printre steluțe te cată al meu dor, / Ș-adeseori la tine, când noaptea e senină, / Pe plaiul nemuririi se naltă c-un lung zbor. //Trecut-au ani de lacrimi, și mulți vor trece încă / Din ora de urgie în care te-am pierdut! / Și doru-mi nu s-alină, și jalea mea adâncă / Ca trista vecinicie e fără de
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
lumi în filigrană se strecoară prin razele de lună și sunete de orgi fantastice cad peste tăcerile mele ca și frunza foșnind care zboră cu vântul pe la ureche, mă plimb prin țara cu nume de doină și de basm, sfinte plaiuri dacice ciobănite de Basarabi și Mușatini, printre salcâmii albi în floare se scurge mierea pe pământ, e calea raiului bătută de Cristosul cel de taină, unde fluturii dansează hora lor în roiuri prinși, unde dorm fântâni pe vizduri, înălțând la
PRIMĂVARA-N ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350516_a_351845]
-
Cunoscându-i cântecele, am început să mă apropii mai repede de scenă, unde, surpriză era să dea cu mine de pământ; Era fanfara vâlceana a Palatului Copiilor dirijata de prietenul meu, profesor Constantin Andrei. Plăcută și emoționa ntă revedere pe ... plaiuri vieneze. În asistență generoasă și plăcută a sutelor de participanți, doamna ambasador la Viena, Silvia Davidoiu, deschide lucrările acestei manifestări, apoi rostesc alocuțiuni Ing. Gerhard Blöschl reprezentantul Primăriei sectorului 10, d-nul Ioan Godja, - directorul Radio TvUnirea , si d-nul
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
br) r. GHEORGHE DRAGOMIR, pe drept spus “explozivă” cum se arată în titlul ce ne face cunoscută lansarea ei, mi-am dat seama că în acest loc pe care-l iubim, fiind patria unde ne-am născut (un picior de plai, o gură de rai și noi fără grai), cei ce au urmat au învățat cu sârguință de la „ciumații dictatori” că poporul trebuie mințit și înșelat prin congrese foarte dese, și de aceea am scris eu o mică poezie ca să întregesc
EUROPA CU CAPUL ÎN STELE ŞI TRUPUL ÎNSÂNGERAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350644_a_351973]
-
Ascunși în zarzăr doi ochi sfredelesc zarea - cloșcuță în cuib. Năpârlit lupul semăna cu un câine - blana contează. Gura râului privi fruntea muntelui c-un ochi de apă. Un soare cu dinți ieși din cotul apei pe-un picior de plai. Mâna de stele din inima pădurii nu-i un cap de pod. Am în batistă un taraf de trei greieri - când cântă eu tac. Vârful muntelui scrie autografe pe fața lunii. Broască sub piatră - fântână cu cumpănă la drum doar
HAIKU DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351247_a_352576]
-
nr. 699 din 29 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Țara mea Țara mea este vatra pe care ard focurile în jurul cărora s-au adunat serile strămoșii noștri, unde au spus nepoților basmele cu Feti Frumoși, Ilene Cosânzene și zmei. Este Plaiul mioritic sacralizat în scrierile sale de poetul Lucian Blaga! Țara mea este aerul pe care-l respir și văzduhul plin de zborul animat de dragostea pentru viața a păsărilor ce ne prind uneori în vibrația lor, înaripându-ne visele! Țară
ŢARA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351364_a_352693]
-
crezi domnia-ta, că a uitat ce ai scris despre el, cu câțiva ani în urmă, cu disprețul visceral al unui veritabil elitist?: „Privit la raze X, trupul poporului român abia dacă este o umbră: el nu are cheag, radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără șira spinării”... Păi, cetățene Patapievici, dacă așa ți-au stat gândurile nesimțite, atunci, pentru ce vrei și acum să-i mai sugi din cur smântână
ELITELE CU PAPION VERSUS „POPOR PATIBULAR” de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351388_a_352717]
-
protopop la Brașov; apoi marele cărturar și teolog învățat - Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului - trecut și el la cele veșnice în 29 August 2005 la Sibiu, care l-a respectat, apreciat și regretat foarte mult; de asemenea a venit Arhipăstorul plaiurilor sale natale - Andrei al Alba Iuliei. Apoi, au mai fost de față Episcopii: Epifanie al Buzăului, Calinic al Argeșului și Mușcelului, Gherasim al Râmnicului, Timotei al Aradului, Iustinian al Maramureșului și Sătmarului - cu adânca-i prețuire și recunoștință ce i-
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
Cocosul: Cocosul galic 19922 Cocosul galic 1923 Cocosul 1924 Cocosul 1935 De altfel, preocuparea lui permanentă a fost aceea de a reda oamenilor ceea ce unii dintre ei simțeau că există dincolo de față văzută a lucrurilor.. Plecat în suflet cu imaginile plaiurilor natale, cu arborii seculari sub care se odihnise răcorindu-și corpul și privirea în copilărie în zilele fierbinți ale verii, cu tradițiile de nuntă și înmormântarea tinerilor când este folosit ritualic bradul - în ce-a de-a doua situație cu
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
ne bucurăm de o ȚARĂ liberă, trebuie să cinstim “EROII NOȘTRI LEGENDARI” , să le acoperim trupul cu miresmate cununi de flori, să le aprindem lumânări, să le dăruim întreaga noastră dragoste pentru sacrificiul suprem pe care l-au făcut ... ca plaiul românesc să fie o grădină-înfloritoare sub soare. TARA MEA IU BITĂ, MAMĂ PREA DORITĂ! Țara mea iubită, Mamă, mult dorită, Ție vin să-ți cânt Dorul ce m-apasă ... Ție, Mamă scumpă, Care mă așteaptă Cu pâine și sare ... Și
NONE1 DECXEMBRIE 1918-2011 de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351527_a_352856]
-
ne bucurăm de o ȚARĂ liberă, trebuie să cinstim “EROII NOȘTRI LEGENDARI” , să le acoperim trupul cu miresmate cununi de flori, să le aprindem lumânări, să le dăruim întreaga noastră dragoste pentru sacrificiul suprem pe care l-au făcut ... ca plaiul românesc să fie o grădină-înfloritoare sub soare. TARA MEA IU BITĂ, MAMĂ PREA DORITĂ! Țara mea iubită, Mamă, mult dorită, Ție vin să-ți cânt Dorul ce m-apasă ... Ție, Mamă scumpă, Care mă așteaptă Cu pâine și sare ... Și
NONE1 DECEMBRIE 1918-2011 de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351530_a_352859]
-
Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 692 din 22 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Suavă aduni și dăruiești imagini sensibilă vioară te risipești te aduni în strălucire femeia mamă înrourează vieți speranță dimineață iubiri și împliniri nevinovate trăim prin voi plaiuri divine departe fără voi e cloaca plină de păcate azur noapte de vis zbucium candoare, răspuns găsit iertare femeie mamă de viață dătătoare. Referință Bibliografică: Sensibilă vioară / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 692, Anul II, 22 noiembrie
SENSIBILĂ VIOARĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350772_a_352101]
-
mai 2014 Toate Articolele Autorului Într-o zi caniculară de august am plecat cu soția mea Cristina la copiii noștri Ioan-Franco și Lavinia-Georgeta aflați de câțiva ani pe meleagurile italiene. Mi-am părăsit patria cu locurile dragi și pitorești, cu plaiurile mioritice de care mă legau foarte multe amintiri, mi-am părăsit colegii și prietenii, socrii și părinții lăsându-i cu ochii înlăcrimați. Am plecat cu gândul ca soția să aibă grijă de nepoțică iar eu să culeg informații despre adevăratul
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
articole și unul sau două romane. Încet-încet se însera și ne apropiam de frontieră. Priveam melancolic prin geamul microbuzului până în zările îndepărtate, câmpul, colinele, pomii, casele, cetățenii care se pregăteau pentru cină. Aveam în suflet sentimentul amar al despărțirii de plaiurile mioritice în care trăisem. Pornisem spre necunoscut, fără prieteni, colegi sau rude, lăsând acea căldură sufletească și ospitalitate specifică nouă românilor, aici, la granița dintre două state cu obiceiuri, tradiții și datini diferite. Nu știam când voi mai revedea aceste
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
un gust amar al despărțirii, în schimb am luat cu mine cultura și istoria unei țări pe care s-o proliferez peste hotare, iar actualul gustul amar al despărțirii speram să se transforme pe viitor în gustul dulce al revederii plaiurilor natale. Doream ca la întoarcere să găsesc cultura și ființa umană repuse în drepturile lor firești ale existenței în conformitate cu o societate cu adevărat democrată a mileniului III. De cum am trecut granița la unguri o altă atmosferă mai puțin apăsătoare mă
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
mult timp la lucrul acesta. Poate o să mă gândesc toată viața. Îmi pare rău că nu mă pot gândi și dincolo, în lumea cealaltă, și e rău, zic, că nu există o lume ailaltă, cum zicea credința strămoșilor noștri de pe plaiurile Gorjului. (trist) Că m-aș gândi toată lumea ailaltă, numai la asta m-aș fi gândit, și n-ar fi fericire mai mare... (tremurând, are privirile unui nebun) Nu, nu poate fi fericire mai mare decât aceasta! Și m-aș gândi
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Așa cum lumina unei lumânări ar arde prea puternic, și ar topi prea repede biata lumânare. (respiră adânc, geme, ca și cum ar plânge ) Pământul ăla, pământul ăla care e cultură, nu e piatră, ori substanță geologică. (geme) Doamne, când ară plugul pe plai românesc ară prin sufletul dens care s-a tot depus cu fiecare mort, și s-a bătătorit ca pământul din tindă. Țăranul român când mănâncă pâine, mănâncă suflet. Și la început era atâta suflet că gâlgâia prin mine ca vântul
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
copil) O, ce fericite trebuie să fiți voi.... Toate mamele de la începutul lumii care ați dat fii grozavi, ce au dus lumea mai departe... (gemând de durere ) Ce ființe trebuie să fiți voi...Vă văd în lumea cealălaltă, pe niște plaiuri line și luminate, cum mergeți fericite, cu chipurile luminând de bucurie. De bucuria de a fi dat în istorie mari creatori, cum mergeți pe colinele antice ale lumii de dincolo, și ce lumină este, și ce frumos este afară , pe
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]