999 matches
-
ca fiind circumferințe. Diferența dintre cei doi Zoa este următoarea: în timp ce Tharmas-Tatăl este circumferință creativă, non-opresivă (un fel de Dator Formarum avicennian, "Dătătorul de Forme", care ține de ciclul anagenetic, de zidire-construire, si care este o sinteză conceptuală a Demiurgului platonician și a intelectului agent aristotelic 90), Urizen-Rațiunea este circumferință non-creativă, opresiva, devoratoare, care prin forțele sale represive generează haosul. Așadar, cele două circumferințe din sistemul lui Blake, Tharmas și Urizen, reprezintă ansamblul ordine-haos, Prolific-Devorator, cu care operează forțele microși macrocosmice
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în această privință definiția lui Blake din Toate Religiile sînt Una: "formele tuturor lucrurilor provin din Geniul lor, care era numit de cei Vechi Înger și Spirit și Demon."135 Geniul este evident Prolificul. Blake este astfel în mod mărturisit platonician: "Cunoașterea Frumuseții Ideale Nu este Dobîndită. Ea se Naște o dată cu noi. Ideile Înnăscute se află în Orice Om, născute o dată cu el; ele sînt într-adevăr El însuși. Omul care spune că nu avem Nici o Idee Înnăscuta cu siguranță este un
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Conceptul acesta seamănă cu ideea de natură veșnică din sistemul lui Böhme, numită și al șaptelea spirit originar al lui Dumnezeu, si care nu trebuie confundată cu universul creat, acesta fiind doar o "sărmana copie" după modelul naturii divine (concept platonician evident). Urizen este lumina care se stinge. În termenii misticii creștine, Urizen este cea de-a doua lumină, creată: lumină stelara (de aceea fiii săi sînt stelele). Enion se aseamănă cu Prakriti, despre care vorbește Lovinescu, prin aceea că Prakriti
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Prakriti (materie potențială, indistincta vezi "indefinitul", "nedeslușirea" la Blake) despre care vorbește Lovinescu 237. Abia după aceasta polarizare pot fi concepute fulgurațiile (care sînt posibilități de manifestare, intelecțiuni ale Intelectului divin), care, ca fulgurații, rămîn nemanifestate, rămîn idei, în sens platonician substraturi arheomorfice germinale. Cînd vin în contact cu Prakriti, Materia Primă, fulgurațiile devin substanțiale. Iruperea lor din atemporal este creația, care este țesuta în spirele Vortexului Sferic Universal: Blake: "Enitharmon [...] în seve că de lapte curse [...]/ Mișcîndu-se în fibre ca
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
talie în jos. 84 (ÎI, 252) pavilioane: Aici probabil în sensul de corturi mari, cu vîrfuri ascuțite, rezervate căpeteniilor armatei. 85 (ÎI, 253) aburi: Sau "efluvii". 86 (ÎI, 254) Cuburile de lumină: expresia reflectă paradoxul transformării energiei (luminii/spiritului/focului platonician) în elementul platonician Pămînt (reprezentat ca fiind cub, care este simultan și simbol al stabilității). De altfel, potrivit sistemului compozit al lui Platon, din combinarea a doua tetraedre (care pentru Platon reprezenta elementul Foc) rezultă cubul (care pentru Platon reprezenta
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
84 (ÎI, 252) pavilioane: Aici probabil în sensul de corturi mari, cu vîrfuri ascuțite, rezervate căpeteniilor armatei. 85 (ÎI, 253) aburi: Sau "efluvii". 86 (ÎI, 254) Cuburile de lumină: expresia reflectă paradoxul transformării energiei (luminii/spiritului/focului platonician) în elementul platonician Pămînt (reprezentat ca fiind cub, care este simultan și simbol al stabilității). De altfel, potrivit sistemului compozit al lui Platon, din combinarea a doua tetraedre (care pentru Platon reprezenta elementul Foc) rezultă cubul (care pentru Platon reprezenta elementul Pămînt): în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
reprezentat ca fiind cub, care este simultan și simbol al stabilității). De altfel, potrivit sistemului compozit al lui Platon, din combinarea a doua tetraedre (care pentru Platon reprezenta elementul Foc) rezultă cubul (care pentru Platon reprezenta elementul Pămînt): în termeni platonicieni, doi atomi de Foc formează un atom de Pămînt. În termenii lui Blake și Böhme, din energie-foc rezultă, prin condensare, materia fizică stabilă. Evident, pătratul, care stă la baza cubului, este forma geometrica fundamentală ce structurează și Golgonooza cu cele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
moon."]. 88 (ÎI, 269) Numărate toate în grupuri de sapte, zece, cincizeci, sute, mii: La pitagoricieni, cifra 7 era venerata deoarece conținea triunghiul (3) și pătratul (4), figuri cu echilibru perfect (cf. Alexandrian, Istoria filosofiei oculte, p. 128). În termeni platonicieni, 7 este format din combinarea triunghiului și pătratului, adică forme geometrice simple ce stau la baza corpurilor următoare: tetraedru (atomul de Foc) și, respectiv, cubul (atomul de Pămînt). Cifră 7 este astfel că o axă a lumii, constituită din Focul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
idei universale (ca la Platon), acestea fiind însă pur inteligibile doar în calitate de realități interioare. Individualitatea depinde de aceste Idei legate de spirit, dar care nu pot fi manifestate integral la nivel individual, nu pot ieși din existența lor pură (Psyche-ul platonician), nici în timp nici în afara timpului. Legătura dintre legea universală și ființa individuală este veșnic aceeași și se petrece prin intermediul unui ce comun, un egregor rînduit să intermedieze și în același timp să armonizeze legea cu spiritul individual, cu atît
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
epocii Eminescu-Creangă-Caragiale”, personalitate de care fusese „pătruns poate mai mult decât toți discipolii”. Prin Maiorescu s-a orientat spre Kant, Hegel, Schopenhauer, Vischer, pentru a ajunge la un sistem propriu ce preconiza purismul estetic absolut - un frumos în descendență ideală platoniciană -, „tot atât de universal și obiectiv, neschimbător și adevărat ca și adevărul”. În esență, un frumos „în afară de condițiile de timp, de spațiu și cauzalitate”, disociat cu grijă de orice alte impulsuri sau înrâuriri. Jaloanele sistemului său estetic le schițase la vârsta de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
în epicureismul disperării existențialiste), idiomurile formării (în funcționarea eficientă a exercițiului paidetic), idiomurile cerești (subiect din sfera angelologiei), depășesc regimul unei așteptate, însă mult prea limitate, dezbateri lingvistico-filosofice, prezentă, de altfel, în Introducere (Limba păsărilor. Însemnări pe marginea unui dialog platonician), lărgindu-și cadrul către „orizontul de universalitate spre care tinde orice idiom particular”. Popularitatea eseistului, mai ales pentru generația tânără, a fost câștigată și prin intervențiile sale orale; spontaneitatea, strălucirea replicii, adresa directă a argumentului polemic, jocul dezinvolt cu paradoxul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
individului ce atingea înțelesul și practica virtuților civice. Acest țel era atins prin studiul dialogurilor lui Platon, considerate mai simple. Însă ținta acestui tip de învățământ era împlinită abia de ultima treaptă, cea reprezentată de studiul celor mai dificile dialoguri platoniciene, precum Timaios sau Parmenide, urmată de inițierea în practici ascetice riguroase și în cadrele misticii orfice și ale oracolelor caldeene. Lecția aceasta a studiului care nu se oprește la dimensiunea teoretică a spiritualității a fost bine înțeleasă de bizantini, și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
subiectul unor anateme oficiale, dar mai pot fi menționați și alții, între care Georgios Gemistos Plethon. Din acest motiv, Grigorie Palama se lăuda că nu l-a citit pe Platon, deși opera sa dovedește o prezență clară a termenilor filosofiei platoniciene. Matsoukas consideră că această manieră nu poate fi regăsită în maniera în care a fost tratat discursul teologic în Apus, uneltele filosofiei operând și în câmpul discursului inspirat. Din această cauză chiar și interpreții moderni, au avut un handicap interpretativ
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
gândirii secolului IV a fost reconsiderarea termenilor filo sofiei clasice grecești, mutarea înțelesurilor pe care le formulase filosofia greacă întru dimensiunile spiritualității creștine. Se pune întrebarea de ce a fost preferată limba greacă, apoi filosofia greacă, și în special termenii filosofiei platoniciene și aristotelice în conturarea căii pe care poate fi exprimată dogma și trăirea creștină. Ar fi fost posibil, spre exemplu, să fie utilizată orice limbă a Orientului apropiat care reprezenta marca unei tradiții și mai vechi decât cea greacă. Este
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
la o mare distanță între ele, spre exemplu unul aparținând lui Ioan Philophon în secolul VII și altul lui Nicephoros Chumnos din secolul XIV, este prezența unor teme comune de meditație, ce își găsesc terenul argumentativ în oscilația între motivele platoniciene sau aristoteliciene. Atât unul cât și celălalt se preocupă de natura lumii, și ambii se dovedesc a fi aristotelicieni din perspectiva felului de a argumenta, dar și al preluării unor teme ale Stagiritului. Însă Chumnos ne oferă un stil mai
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
momentul generării sale precreaționale. Structura interpretativă a lui Origen este tributară gândirii sale de orientare platonizantă, și de aceea va găsi că rezolvarea modului corect de înțelegere a unitreimii se poate face prin recurgerea la un cadru ierarhic de model platonician în raporturile între Tată, Fiu și Duhul Sfânt. Atitudine care în cele din urmă se concretizează în înțelegerea Fiului și Duhului ca având o „dumnezeire redusă”. Origen are însă meritul de a afirma generarea eternă a Fiului, coeternitatea sa cu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
înfățișării divinității. Numai odată cu formulările capadocienilor s-a putut evita subordi- naționismul ca manieră de descriere a raportului între Persoanele Treimice. Grigorie de Nazianz, prin reformu- lările conceptuale operate în terminologia filosofică a timpului va depăși în mod consistent viziunea platoniciană asupra trinității. La Platon apare ideea unei trinități consubstanțiale, Unul, Inteligența și Sufletul Lumii, temă care va face o prodigioasă carieră în tradiția care i-a urmat. Consubstanțialitatea treimii platoniciene nu va căpăta însă caracterul antinomic exprimat în doctrina creștină
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
lui Platon a dus la o interpretare fantezistă a intențiilor Maestrului, având rezultate cu totul remarcabile. Plotin face în perspectiva acestei exegeze aserțiuni despre suprema transcendență și incognoscibilitate a primului principiu al realității, uneori plasând-o dincolo de ființa reală (Formele platoniciene) și de mintea divină care a creat universul. Cu toate că cercetarea căilor de cunoaștere își împrumută termenii și caracteristicile generale din filosofia elenistă, spiritualitatea bizantină va contura un tip original de apofatism, această schimbare fiind necesară întrucât apofaza de tip creștin
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
asemenea doctrină a reprezentat o temă de meditație pentru multe secole în filosofia bizantină, pentru că a fost reluată, în repetate rânduri și din motive diferite, întrebarea asupra putinței minții de a sesiza suprema Realitate. Poate fi recunoscută aici influența spiritualismului platonician care are ca teză esențială afinitatea intelectului cu divinul. Tot aici stă însă și pericolul care a fost resimțit de autorii bizantini de mai târziu: înțelegerea experienței mistice ultime ca pe o gnoză. Diferența între neoplatonism și creștinism se estompează
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pe o gnoză. Diferența între neoplatonism și creștinism se estompează în bună măsură într-o asemenea situație. OSWQKX, contem¬plația, așa cum este înțeleasă de Evagrie, este în mare parte asemănătoare contemplației pe care sufletul o adresează lumii Ideilor în doctrina platoniciană, având înfățișarea unei staze, unei stări compacte, continue, ce nu cunoaște grade sau progresie. Pentru Grigorie, 0s«Qia este cu totul altfel înțeleasă. Meditând pe marginea urcușului lui Moise pe Sinai și a experienței supreme pe care acesta a avut
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
manifestări ale ^oyoi divine care sunt înțelese de Maxim ca svspysia, ca energii, lucrări dumnezeiești. Maxim va înțelege aceste ^oyoi care prin lucrarea divină se imprimă în felul de a fi al oricărei creaturi definindu-o, nu în forma ideilor platoniciene, sau a principiului aristotelic activ al formei. Lucrurile sunt create din nimic prin energiile sau lucrările divine conform rațiunii lor, trecând astfel din Suvapig, din potență, în svspysia, în starea de a fi create efectiv. Aoyoi nu sunt siSog (forme
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sau Proclus, maeștrii tradiției neoplatoniciene, își vor construi doctrinele având modelul participativ ierarhic al ființei și calea analogiei drept elemente esențiale. Este mediul intelectual în care va apare faimosul corp de scrieri areopagitice ce vor utiliza din plin schemele explicative platoniciene, motiv pentru care până în vremea de față vor fi suspectate de un platonism mascat de un discurs creștin. Folosirea amplă a temei ierarhiei, ca și pe cea a analogiei, au produs confuzii interpretative ca și nesfârșite dispute. Dionisie Areopagitul va
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
plan secular, medierea este la fel de necesară, întrucât binele social nu înseamnă pentru bizantin nimic altceva decât posibilitatea participării la transcendență, prin cea mai bună cale cu putință. Această viziune socială se vroia, în fapt, o împli¬nire creștină a idealului platonician de orânduire comunitară exprimat în dialogul Republica.) Împăratul nu este nici el termenul ultim al statului, întrucât nu este decât tot un mijlocitor, deși la cel mai înalt nivel în spațiul imanenței. Treptele ierarhiei administrative sunt mai ales nivele de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
imanenței. Treptele ierarhiei administrative sunt mai ales nivele de participare la Bine, și în același timp manifestări ale acestuia către cei ce se găsesc într-un plan inferior (se găsesc în fapt aici elemente ale lecturii creștine a Polisului ideal platonician, prin nuanțările expresiei dionisiene). Însă este de precizat că diferența între trepte nu este o diferență între ceva mai bun și ceva mai rău, ci de fapt o diferită capacitate de participare. În acest fel ierarhia nu se stabilește la
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Fiului lui Dumnezeu, a însemnat o istorie plină de tatonări, formulări și reprecizări. Origen este autorul care a ilustrat cel mai bine, înaintea orizontului bizantin, aventura implicării raționalității grecești în înțelegerea creștină a temei sixov-ului. Vizibil influențat de schema interpretativă platoniciană, Origen vă înțelege Întruparea mai ales dintr-o perspectivă pedagogică. Întreaga istorie terestră a Logosului întrupat nu semnifică altceva pentru Origen decât etapele unei adaptări dumnezeiești la putințele omenești. Consecința unei astfel de maniere interpretative este că evenimentele vieții lui
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]