1,160 matches
-
Norman Corwin și de cartea lui, Pe-o notă triumfală (pe care mi-o cumpărase Morty de ziua mea), scrisă în cinstea Zilei Victoriei. Deci, inamicu-i mort pe-o alee din dosul străzii Wilhelm; fă o plecăciune, soldat, fă o plecăciune, micuțule... Și singur ritmul e de-ajuns să mă ia cu fiori, aduce cu cadența marșului intonat de victorioasa Armată Roșie și cu cântecul pe care l-am învățat în gimnaziu în timpul războiului, pe care profesorii noștri îl numeau „Imnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
reacție a profesorului Xiao Dehua, și a asistentului lui, Zhang Heng, fusese de nedumerire sau mirare. Apoi, înțelegând gestul Armancăi, pe fața profesorului se așternuse un zâmbet larg și-i răspunseseră amândoi cu aceeași împreunare a palmelor și cu aceeași plecăciune, mult mai adâncă. Te-am văzut aplecându-te în fața lui Dehua, nu este un gest umilitor pentru o femeie, o întrebase el. Nu este umilitor pentru mine ! În qigong acesta este salutul pe care-l adresezi maestrului, celorlalți semeni ai
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
noastră. Striga: - As mi dați, mi dați, mi dați, o bucată de mămăligă, bodabrud! Cel puțin, așa auzeam eu. Mama pregătea mămăliga și când ajungea și la noi, o lua, o băga într-o traistă mare și slinoasă, făcea o plecăciune și spunea „bodabrud”. În fața casei, dincolo de drum, se afla o străveche fântână cu colac de piatră. Apa verzuie, care nu era bună de băut se vedea la o adâncime de vreo patru metri. Umbla o vorbă că acolo, în războiul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
noastră și am țâșnit-o spre vagonul nostru, pe care apucasem să vedem la coborâre cifra 7, scrisă cu creta. - Vascrisul și arhanghelii...! ne-a întâmpinat caporalul. Și după ce i-am dat șase sticle de bere, mulțumindu-i amândoi cu plecăciuni de aristocrați sută în sută, ne-am retras spre culcușurile noastre. Până la București, căci acolo mergeam, n-au mai fost isprăvi prea de soi făcute de-alde noi, ba, pe la întorsura Buzăului, toți gradații s-au retras pe banchete, pe lângă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de parcă atunci începusem pescuitul. - Și n-ai căzut în nas? Sau în apă? m-a întrebat Gică râzând. - Iaca nu. N-am făcut ca tine, știi tu, acolo, la Prut, când moțăiai pe scăunel, te luptai cu somnul și făceai plecăciuni până la pământ de parcă te aflai în pelerinaj la Mecca, în timpul rugăciunilor. Ai căzut apoi în nas, cum spui tu și, huștiuliuc, te-ai dus în Prut. Baia rece te-a trezit, ții minte băi Gică? - Mda, fusese coniacul prea bun
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
din nou. - Da, acum o oră, dar sunt nedumerită. Ce întrebare este aceasta? Chiar că nu înțeleg.S-ar putea să înțelegeți mai târziu, peste câteva săptămâni sau luni. Sărut mânuța! M-am ridicat de pe bancă, am făcut o mică plecăciune în fața ei și am plecat, lăsând-o cu privirea lungă după mine. Am ajuns, în fine, acasă. Cine își închipuie că eu mă descurajez atât de repede, se înșeală. Nu, domnilor, am simțurile treze chiar și la 40 de grade
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fain, și la revedere, domniță. Mi-a făcut mare plăcere. - Mie-mi spui? Făcu ea și, nu știu de ce începu să râdă tare, cu poftă. Să vii și să mă săruți și la anul, îmi promiți? - Bineînțeles. Am făcut o plecăciune cam caraghioasă și am lăsat-o râzând. Am închis ușa pe dinafară și am ieșit afară, la băieți. Le-am povestit totul, despre năstrușnica casieriță de la filială, au râs cu poftă și ne-am urcat în mașină. Am făcut niște
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ei maietuos, peste canal, avea parcă ceva regesc. Dădea rar din aripi, apoi se așeză pe o ramură din vârful altei sălcii. Se uita la noi de acolo, de sus, iar Tarzan a salutat-o militărește, făcându-i și o plecăciune caraghioasă. Pe malul altui canal, doi stârci își legănau pliscurile lungi unul spre altul: - Își fac complimente, spuse Gabi, ia uite cât de serioși stau de vorbă. Am întors privirea în partea opusă. Pe un plaur măricel, vreo zece pelicani
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
babă în picioare, când o ghemuia jos. Prin fereastră lumina mătura masa, desemnând pe podina de lut un pătrat de umbră. în raze jucau scânteietor vârteje de praf. Pe pereți prosoapele sclipeau. Bătrâna dondănea smiorcăită : - Iartă-mă, Doamne, că cu plecăciune vin la tine să depărtezi păcatul, în veci de veci, amin ; îți pup piciorușele șacușa torn și uleiuș în candelă. Doamne, fă-mi mie, păcătoasei, loc la sânul tău, că n-oi fi mai nevrednică ca altele. Frecându-și stăruitor
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
capacitatea lui Doctorow de a rupe ritmul, de a trece de la derularea amețitoare a scenelor, la tablouri diluate, poetice: într-un cuvânt, ragtime. Un ragtime ce acompaniază filmul mut, epopeea nașterii unui nou secol. Nu în ultimul rând, o nouă plecăciune doamnei Antoaneta Ralian pentru traducere. E.L. Doctorow, Ragtime, Editura Leda, 2007 TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Prietenie Florin L|Z|RESCU Era vară, tocmai în acel moment al zilei în care îți dai seama că încă mai ai timp să fugi acasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
citi decât așa, în vis, de care trebuie să mă împiedic și să dau socoteală, în care trebuie să mă regăsesc pe mine în tine, afurisită treabă să apari tiptil ca un hoțoman cumsecade ca un tâlhar drăgăstos care face plecăciuni care spune bună seara care se golește pe sine ca să se umple de tine care dă iama peste tine se cuibărește în tine care te fură cu totul care are nemaipomenitul tupeu, nemaiauzita îngâmfare să se pretindă tu, auzi tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
-și picioarele, zărind În depărtare un fel de umbră dar, pe măsură ce umbra se apropia, reveni la dimensiunile unui om. Privindu-l mai cu atenție, Tony Pavone observă mersul acestuia cu pași șovăitori - clătinându-se. În dreptul său se opri, făcând o plecăciune de om vizibil turmentat. „Vă rog... Aveți un chibrit...? Ași dori să aprind afurisita asta de țigară...” Răsucea În mână o jumătate de țigară pe care cu greu o ținea În echilibru. În câteva rânduri era s’o scape jos
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cât mai ferită de privirile curioșilor - și având În vedere, de fiecare dată, gustarea bucatelor se prelungea până după miezul nopții, presupunea iarăși un câștig bine venit. Cunoscând cine plătește consumația, se prezentă În fața lui Tony Pavone făcându-i o plecăciune. „Vă stau la dispoziție...” Polipeanu interveni. „Sunt de părere să bem câte un păhărel...tot de Coniac franțuzesc...” „Iar domnișoara...?” „Un pahar de lichior ar fi bine venit”. Patronul aduse comandă În același timp cu o altă originală sticlă de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Lakner se cam cherchelise și drept urmare a acestui fapt porni un asalt asupra fetei Încercând s-o atragă de partea lui, folosind cuvinte ademenitoare pe care Însă, Atena le respingea cu delicatețe. Însfârșit, la a treia sticlă patronul făcu o plecăciune. „De mâncare... Am niște vrăbioare de vacă, o minunăție...” „Sunt proaspete...?” „Acum o jumătate de oră au fost aduse...!” - protestă patronul.” Aveți toată Încrederea...!” „În cazul acesta, pune la grătar patru porții - așa, mai substanțiale...” Tony pavone făcu o mică
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a simptomelor ucigașe. De data aceasta speriat de-a binelea, se prezentă la poliție cerând ofițerului de gardă să vorbească cu comandantul. „Pe cine să anunț...?” „Procurorul Vicenzatos.” „Așteptați o clipă...” Schimbă câteva cuvinte la intercom, după care făcu o plecăciune. „Comandantul vă așteaptă...” Nu mică Îi fu mirarea când În biroul comandantului află maiorul care-l trimisese la munte.Neplăcut surprins, acesta se ridică și-i Întinse mâna. „Dumneata...?” „Cer scuze. Scopul scuză mijloacele...!” Cu ce vă pot fi de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În practică și nu mai prididea-i cu cărarul sticlelor goale. Ce putem spune domn’inginer, viața Își urmează cursul. Noi Îmbătrânim iar Georgică e ospătar cu diplomă.Cum mai trece timpul...” Ospătarul instruit la școala noii generații, făcu o plecăciune. „Cine a avut onoarea să-l vadă odată pe domn’inginer, nu-l mai uită curând. A-ți fost plecat din țară...?” Tony Pavone oftă prelung. „Revin În Bucureștiul meu drag, după mulți ani de absență de aceea, mă voi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În Bucureștiul meu drag, după mulți ani de absență de aceea, mă voi strădui să nu-l mai parăsec niciodată. Bine a zis cine a zis: fie pâinea cât de rea, tot mai bună-i În țara ta”. Ospătarul repetă plecăciunea. „Pentru Început domn’inginer, ce doriți să beți? Avem mai multe categorii de băuturi alcolice aduse din import...” „Sunt sătul de ele...Dar ia spune-mi. Coniac românesc pot găsi? Dacă ai, ași prefera pe cel de Murflatar”. „Desigur, domnule
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nici un client, iar Șeful Șantierului după câteva momente de gândire, zise. “Mă cam Înțeapă stomacul. Sunt sigur, o tărie m’ar face bine. Ce părere ai...?” “Fiind ora mesei desigur...” Șeful Șantierului se adresă ospătarului care se apropiase, făcând o plecăciune cu sub Înțeles. “De două ori câte o sută grame de țuică bătrână. Dar bătrână să fie, ai Înțeles...?” Ospătarul afișă o grimasă. “Nu avem! În acest local se servesc numai băuturi aduse din import...!” „Ce vorbești, domnule...” - se stropși
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Șefului de Șantier i se Învălmășeau În cap Într’o dezordine greu de precizat, la această anomalie contribuind În suficientă măsură, puzderia de sticle golite. Apăru orchestra localului. Dirijorul ei, când Îl vazu pe omul său se apropie făcând o plecăciune. „Bine v-am găsit, să ne trăiți...Ce melodie preferați...?” „Nu am preferințe. Totuși, un cântec de pahar ar fi bine venit...” Cu o dexteritate demnă de profesia sa, solistul acordă vioara scoțând unele sunete plăcut auditive, făcând semn orchestrei
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de plată iar Șeful Șantierului grijuliu verifică așezarea cifrelor pe verticală,socoti În gând adunările iscodind ospătarul mai În glumă mai În serios. „Destul de piperată nota de plată, spune drept: ai adunat și data zilei de astăzi...? Ospătarul făcu o plecăciune. „Aveți Încredere, domnule...!” Șeful Șantierului Își umplu singur paharul, aruncând În zeflemea nota de plată În mijlocul mesei În timp ce se scormonea iritant de mult prin buzunare din care dădu la iveală același pumn de mărunțiși Încercând să numere zâmbind și, privind
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Ar fi oferit o țară În schimbul unui mijloc de-a se face nevăzut. Primi lovitura exprimată cu dibăcie Încât nu schiță nici cel mai mic gest de apărare. Orice cuvânt rostit pentru a se disculpa era sortit eșecului. Făcu o plecăciune de profundă demnitate, părăsind biroul fără a rosti un singur cuvânt. Uneori cuvintele rostite pătrund În profunzime mai cu efect decât cea mai ascuțită sabie. Inteligenta Tatiana având de partea ei calmul, trufia ori poate orgoliul, onoră cu genorizitate polița
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
parfum franțuzesc, desigur procurat de la magazinele cu vânzare În valută occidentală, roti privirea interesându-se de mersul lucrărilor. Tony Pavone Îi făcu semn Șefului de Șantier s’o zbughească, prea târziu Însă, se auziră strigați. Șeful Șantierului făcu slugarnic o plecăciune. „Să trăiți tovarășe secretar de partid, să trăiți...! Aici se lucrează cu spor conform prețioaselor dv. indicații. În maxim două zile vor fi terminate reparațiile exterioare ale clădirii...!!” Omul partidului comunist i’o reteză scurt. „Lasă, nu te osteni...! Trăiesc
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Tudose Ion, după care se adresă lui Tony Pavone. “De necrezut...!” - Îngână presupusul colonel. “ Acest ofițer, e incorigibil. Poate e puțin mai drastic Întrucât s’au Înmulțit infractorii...!! Oricum, reclamația dumitale va fi trimesă spre verificare...!” Tony Pavone făcu o plecăciune. “Doresc să fiu lăsat În pace să muncesc, să nu mai fiu ponegrit, să nu mi se mai impute delapidrea secolului douăzeci golind visteria țării...! Iar În ce privește, abuzul de putere al acestui lucrător al poliției, cu tot respectul vă rog
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
dimineața se prezentă la secretara ministrului care-i zâmbi Într-un anumit fel. „Tovarășul ministru a venit de câteva minute. Am să vă anunț imediat...” Cu inima mică cât a unui purice, Tony Pavone intră În cabinetul ministrului făcând o plecăciune. „Să trăiți domnule ministru...Poate secretara v’a informat...!” Politicos, ministrul Îl invită să i-a loc pe un scaun alăturat, Își aprinse o țigară de fabricație indigenă de proastă calitate spre satisfacția lui Tony Pavone care spera În reușită
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
la Contabilul Șef pe care-l găsi În ședință. Însfârșit, după o așteptare ce i se păru secole, Tony Pavone intră În biroul acestuia ce duhnea a fum de țigară de proastă calitate, stăpânindu-și cu greu tusea. Făcând o plecăciune, Îi arătă hârtia cu toate aprobările rugându-l și pe el să pună o viză, precizând. „Directorul, m’a trimes...” Minune. Contabilul Șef, deșurupă capacul stiloului fiind gata să-și pună aprobarea dar, În ultima secundă se răzgândi. „Dela ce
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]