954 matches
-
bună regie, iar palmaresul și numele lui Scorsese au cîntărit foarte greu în balanță pentru un remake, oricît de bun ar fi el. Distribuția nu e deloc neglijabilă, dimpotrivă, Scorsese aduce în față, ca de obicei, nume sonore, o întreagă pleiadă de goodfellas, altfel foarte răi, indiferent de tabăra în care se află. Nu este loc în filmele sale decît pentru temperamentali, iar în anumite cazuri isteria se justifică prin tensiunea la care sunt supuse personajele într-un mediu ostil. Acesta
Băieţi buni, băieţi răi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9904_a_11229]
-
Univers Enciclopedic n-ar fi una critică. Revin pentru a face, mai întîi, rectificarea. Editorii au avut inițiativa de a-mi înmîna corpolenta ediție I.L. Caragiale, în două volume. Înainte de toate se cuvine menționat că, în această frumoasă ediție tip Pleiade (hîrtie biblie și formatul) e cuprinsă întreaga operă a bătrînului Caragiale. În primul volum e reprodusă toată dramaturgia și versurile, și în al doilea proza literară. Mărturisesc, din capul locului, bucuria de a mă reîntîlni cu o ediție critică, bogat
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
studii de istoria ideilor, încît de vreo zece ani încoace ele servesc ca termen de referință și se tot reeditează texte (ediții) exclusiv din materia lor. Bune inițiative au avut Academia Română care publică, la Editura Univers Enciclopedic, excelente ediții (tip Pleiade), avînd la origine edițiile scoase la Editura Minerva, cu un aparat critic minimal. De curînd, Editura Național, condusă excelent de d-na Violeta Borzea, a inaugurat colecția "Opere ale literaturii române", în care au apărut o ediție integrală Mateiu I.
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
Ulysses și veți obține o formulă pe care scrisul lui Faulkner a respectat-o până la cea mai neînsemnată literă. Ultimul lucru la care aspira - în acest roman -Faulkner era originalitatea. Deși parțial autobiografic, romanul nu voia să fie altceva decât pleiada de cărți de succes ale decadei în care se vorbea despre comunitățile cu preocupări intelectuale sau boem-artistice ale vremii, de la Crome Yellow al lui Aldoux Huxley, apărut în 1921, la The Voyage Out(1915), de Virginia Woolf sau Women in
Primul Faulkner (VII) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6751_a_8076]
-
perplecși, noi înșine uitându-ne în urmă: cum a fost posibil? Cum s-a coborât atât de adânc pe scara istoriei? De ce trebuie să revenim, periodic, la nivelul peșterii, al ghioagei și al urii iraționale? Ani de zile, o întreagă pleiadă de intelectuali și politicieni au făcut cariere combătând fascismul. Minunat. Am fi cu toții vinovați dacă am îngădui să mai apară vreodată un Hitler, un Mussolini, un Zelea-Codreanu, un Horia Sima, un Antonescu. Dar am fi la fel de condamnabili dacă, în numele combaterii
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
digresiuni, descrieri de peisaje, episoade futile dar în care moralistul descoperea adevăruri asupra ființei umane, portrete, meditații asupra destinului omenesc și al său propriu, evocarea multor scene istorice la care fusese martor. Am în fața mea cele două volume, în colecția Pleiade. Din totalul de circa 2730 pagini, vreo 620 sunt de însoțire erudită. Textul auctorial propriu-zis este foarte adesea un poem fastuos, ce se înalță din sânul însuși ale narațiunii, iar nu din "metaforizarea" ei. Unele portrete de personaje istorice rămân
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
din cele ale compozitorilor români“. În 1983, când maestrul împlinea frumoasa vârstă de 70 de ani, Doru Murgu îi dedică următoarele rânduri în revista „Orizont“: „Coleg de clasă cu Mircea Popa, numele compozitorului Ion Crișan începe să fie tratat alăturat pleiadei unor Velceanu, Perianu, Șumski, Oschanitzky sau Cuteanu, cu lucrări corale care nu-și propun altceva decât materializarea perceptelor creatoare ale făuritorului operei naționale românești, Drăgoi - anume apelul exclusivist la tezaurul de frumuseți conținut în melosul românesc“. Parastas cu Sabin Drăgoi
Agenda2003-47-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281732_a_283061]
-
cum pe vremuri tatăl său, constipat, încerca să iasă afară, reușește să se simtă american când ar fi trebuit să se simtă doar (un pârlit de) evreu; nu-i destul de bun pentru Poporul Ales etc. Portnoy trezește în cititor aceeași pleiadă de sentimente pe care el le trezește în propria-i persoană: milă, furie, dispreț, dorința de-al lua la bătaie și apoi de-al strânge tandru în brațe, plus unul la care Portnoy nu aderă: amuzamentul. Rar s-a mai
Arta de a te simți vinovat by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5493_a_6818]
-
europeană mai bine de jumătate de veac?” Interogația simpaticului critic literar conține în ea însăși răspunsul: acolo unde a fost aruncată de curentul dominant, ale cărui tipare nu pot accepta un sinistrat filosofic de calibrul lui Spengler. Și nici toată pleiada de gînditori de la Fechner, Lotze, Dilthey sau Simmel pînă la Driesch sau Becher. Și cum Frobenius sau Klages sunt de mult sub lespedea uitării, nici cu Carl Schmitt lucrurile nu stau mai roz, de aceea mirarea lui Dan C. Mihăilescu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5068_a_6393]
-
țării în Rusia și îi mobilizează pe toți - politicieni, generali - în apărarea liniei frontului, în sudul și în nordul Moldovei. În același timp, se dedică pasionat refacerii armatei române, beneficiind de experiența și de echipamentul armatei franceze. Cu sprijinul unei pleiade de ofițeri francezi, pe care generalul îi dispersează, inteligent, în toate corpurile de armată, românii se refac rapid și oferă Antantei tripla victorie de la Mărășești, Mărăști și Oituz, din vara lui 1917. Singura victorie a Antantei, pe toate fronturile, din
Generalul Berthelot pe frontul românesc by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4037_a_5362]
-
aduc, fragmente din lirica lui Cernuda și a altor poeți mai puțin cunoscuți. Parodia și pastișa răsar de la o pagină la alta, de la celebra sursă "Gâtlej adânc" la note sau informații codificate, de la vârtejul de acte și fișele individuale la pleiada aluziilor culturale. Apogeul îl oferă jocul pluriperspectivist din "Capitolul IX": Răul și Răii sunt văzuți pe rând de personalități reale, de scriitori și de personaje imaginare: Federico García Lorca și Magdalena, Don Quijote și Sancho Panza, Dońa Socorrito și Pedro Miguel
Răul și Răii lumii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7486_a_8811]
-
și voi urmări în continuare) aparițiile acestei colecții, pentru că este cel mai important proiect postdecembrist de editare academică a clasicilor (coerent, sistematic, eficient). Începând din 1999 și până la mijlocul acestui an, au apărut 47 de volume, într-un format stil "Pleiade", pe o hârtie foarte bună, la Editura Univers enciclopedic, căreia i s-a asociat din 2003 Editura Academiei Române. Cadrul instituțional favorizant este completat de Fundația Națională pentru Știință și Artă, înființată după privatizarea neinspirată a Editurii Minerva, cu scopul de
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
și s-a referit și la reînnodarea și extinderea relațiilor internaționale ale Muzeului Banatului. Dacă aceste calități ale demersului său vor fi o caracteristică și a viitorului său management, nu avem nici o îndoială că domnul Dan Ciobotaru va intra în pleiada directorilor importanți pe care Muzeul Banatului i-a avut în secolul XX: Ioachim Miloia, Marius Moga, Florin Medeleț și Florin Drașovean“, ne-a declarat dl Dumitru Țeicu, directorul Muzeului din Reșița și membru al comisiei de concurs. „Coordonatele mandatului meu
Agenda2006-17-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284921_a_286250]
-
de Wagner însuși au fost realizate de muzicologul Alice Mavrodin. Prezentări și comentarii cu totul pertinente, unele cu totul originale, au fost susținute de compozitorul Aurel Stroe de la Mannheim, de romancierul și filozoful Ion Vianu de la Lausanne, de o întreagă pleiadă de protagoniști ai actualei serii a spectacolelor wagneriene, artiști care au acceptat dialogul cu realizatorul Irina Hasnaș, din partea redacțiilor muzicale, iar aceasta în cadrul unor declarații oferite în exclusivitate Radiodifuziunii noastre publice. Pe parcursul orelor după-amiezii, ale serii ultimei transmisii, cea de
La Radio România Muzical - Festivalul de la Bayreuth by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10396_a_11721]
-
Tophoven, traducătorul lui Samuel Beckett și originar din Straelen a venit cu ideea înființării unei asemenea case. Pesemne inspirat de ideea Școlii Traducătorilor din Toledo, dar și din rațiuni mult mai practice. În Germania anilor ’60-’70 exista deja o pleiadă importantă de traducători, dar, cum bine se știe, activitatea lor era una solitară, aproape necunoscută. Și totuși... lucrurile funcționau. Cum? Cu ajutorul unor liste. Existau liste cu nume importante de traducători profesioniști din diverse limbi și nenumărate domenii, căci existau și
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
franceză. Țara avea de toate - filozofie, pictură, arhitectură, mobilier, arte "minore", la nivel extraordinar - dar n-avea poezie. În schimb, de cealaltă parte a Rinului, în Germania, Providența se arătase mult mai darnică. La 1800 trăiau în această țară o pleiadă de artiști și de gînditori pe care posteritatea le-a calificat drept genii: în anul 1800 erau contemporani Goethe, Schiller, Hölderlin, Novalis, Von Kleist, frații Humboldt, frații Schlegel, Kant, Hegel, Beethoven, Haydn - și lista poate continua, lăsîndu-ne cu răsuflarea tăiată
Scrisori portugheze - Coincidențe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14295_a_15620]
-
arendă de astfel de specimene. Să ne mirăm că tocmai ministerele conduse de domnii Babiuc și Berceanu se află în aceste zile în atenția publică? Venirea iernii funcționează ca un revelator pentru toți acești incompetenți cu fumuri, pentru toată această pleiada de profitori care nici măcar nu se mai obosesc să ascundă că ceea ce-i interesează e Puterea, si nu gestionarea onestă a guvernării. Mă întreb cu ce s-au ocupat ei ani în șir dacă soluțiile la care ajung, matematic, sunt
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
partea bună a istoriei”, profesorul Simion a continuat să publice cărți cu miză majoră (mai multe decît toți colegii săi de generație), a (re)construit instituții culturale, a coordonat peste 100 de ediții de autori români în colecții de tip Pleiade, alături de cele șapte volume ale D.G.L.R. și (deocamdată) alte șapte ale Cronologiei vieții literare românești postbelice și a făcut ceea ce se cheamă școală în rîndul unor tineri critici cu opțiuni foarte diferite. Această vocație constructivă „împotriva curentului” e mărturisită din
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
ale cărei mici șuvițe se succed, se împletesc și se substituie atît de iute, încît n-ai timp a le analiza: Cîntă în cer abisul cu trandafiri și arme./ O, templul, în el cărămidă mă încinge,/ Brațele tale, sora pecetluind/ Pleiadele pe carnea crepusculara/ care mi-e scînteie și fum./ Un doliu trece sacramental peste convoaie/ Într-o incinta de codru unde ard/ Sub rădăcina, gura mea-n smarald./ Metalul strălucește pe tăietura apei/ Curgînd din umbră-n umbră pînă la
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
își recuză apartenența la o generație. Nu pare a-și găsi locul nici în „generația pierdută” a unor Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Ion Caraion, Mihai Crama, cu atît mai puțin în cea a scriitorilor afirmați în 1965, în cap cu „pleiada” Nichita Stănescu-Marin Sorescu- Adrian Păunescu. E un prilej de frustrare ori un beneficiu? În situația unei atari neașezări ar fi cu putință apariția unor epigoni ai celui în cauză? La o asemenea întrebare a intervievatoarei, răspunsul vine resignat-casant. Posibilul regret
Viziunea retro by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3874_a_5199]
-
Cronicar O nouă revistă Am primit la redacție primul număr al unei noi reviste, ACOLADA, editată la Satu Mare de Editura Pleiade. Director general: Radu Ulmeanu. Director: Gheorghe Grigurcu. Redactor-șef : Petre Got. Revistă "de literatură și artă", Acolada își propune, după cum menționează poetul Radu Ulmeanu în scurtul cuvânt inaugural, să fie "un mănunchi de pagini tipărite" în care să se simtă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9091_a_10416]
-
fie fructul periculos / al neantului" (Armă). Lirismul lui Radu Ulmeanu, de o cu totul remarcabilă coerență oferită de hybris-ul materialist, e o mixtură de tradițională sumețire și de negație modernă, în nota unui hippysm rustic. Radu Ulmeanu, Prăpastia numelui, Pleiade, 2009, 100 pag.
O superbie biologică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6343_a_7668]
-
hotare, în Italia. Decența ne obligă să avem mari îndoieli în legătură cu procedeul, utilizat din păcate destul de des. Suntem departe de a nu recunoaște și aprecia meritele de traducători și de promotori ai literaturii române în Italia, merite deținute de o pleiadă de creatori români și italieni, dar nu cu prețul "eliminării" unora spre a-i evidenția pe alții. Nu cred că există vreun cunoscător care să nu recunoască și aprecieze meritele dlui Marin Mincu în promovarea literaturii romane în Italia, alături de
În replică - Mărturie mincinoasă by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/11480_a_12805]
-
a scoate o carte deseori îți depășește posibilitățile. Pentru totdeauna El îmi va rămâne în minte ca fiind cel mai mare poet polonez contemporan pe care l-am cunoscut și pe care l-am întâlnit, ocupând primul loc dintr-o pleiadă strălucită de scriitori. Celor duși dintre noi, să le fie țărâna ușoară, cum spune românul. Rózewicz îmi va rămâne la inimă drept cel care mi-a sensibilizat - aș spune - mi-a modelat tinerețea, cel despre care asistenul meu, Andrzej Lam
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
al celor pentru care istoria începe o dată cu ei. Așa s-a ajuns ca nobila misiune a editorului să se fi evaporat dintre preocupările noii generații de intelectuali. Obișnuiți cu succesul imediat - pe cât de rapid, pe atât de efemer -, o întreagă pleiadă de inși altminteri dotați au preferat să jure Zeului-clipă, în loc să ambiționeze să se înhame la înălțarea unor monumente rezistente în timp. Știu, meseria de editor e prost plătită. Dar aceea de "jurnalist cultural" chiar te îmbogățește? Drama e că, obligat
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]