2,200 matches
-
distincție mai bună între tumoră și mușchiul cardiac, prin aprecierea intensității semnalului în T1 și T2 [18]. ANALIZA LICHIDULUI PERICARDIC Pericarditele maligne, identic cu pleureziile maligne, pot prezenta un revărsat lichidian seros, sero-sangvinolent sau hemoragic [14]. În revărsatele asociate pericardo- pleurale, caracterul macroscopic al lichidului pericardic poate fi diferit de cel din pleură. Am întâlnit în unele cazuri revărsat pericardic hemoragic, asociat cu pleuro-revărsat serocitrin. Recoltarea lichidului pericardic se poate face prin puncție subxifoidiană, care are rol diagnostic și terapeutic (decomprimarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
pericardic hemoragic, asociat cu pleuro-revărsat serocitrin. Recoltarea lichidului pericardic se poate face prin puncție subxifoidiană, care are rol diagnostic și terapeutic (decomprimarea cordului) sau în timpul realizării ferestrei subxifoidiene sau pericardo-peritoneale. Fenestrarea pericardo-pleurală este urmată de amestecarea lichidului pericardic cu cel pleural, ceea ce nu contraindică însă efectuarea de analize specifice. Este important de a ajunge la un diagnostic etiologic al revărsatelor indiferent de localizare - pericardică sau pleurală. În pericarditele maligne frecvent lichidul este hemoragic, pe când în cele paramaligne revărsatul lichidian poate fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
realizării ferestrei subxifoidiene sau pericardo-peritoneale. Fenestrarea pericardo-pleurală este urmată de amestecarea lichidului pericardic cu cel pleural, ceea ce nu contraindică însă efectuarea de analize specifice. Este important de a ajunge la un diagnostic etiologic al revărsatelor indiferent de localizare - pericardică sau pleurală. În pericarditele maligne frecvent lichidul este hemoragic, pe când în cele paramaligne revărsatul lichidian poate fi seros, sero-hemoragic sau chiar hemoragic. Din lichidul recoltat, chirurgul va solicita o serie de determinări, care la bolnavul ce nu are tumoră malignă cunoscută - vor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
În același registru de nesemnificație statistică a celor două categorii de pericardite se încadrează și proteinele pericardice + serice, glucoza, trigliceridele și colesterolul - nefiind de ajutor în diagnosticul diferențial. Diferență ce se poate face prin studiul glucozei și proteinelor în revărsatele pleurale. Citologia pozitivă a lichidului pericardic încadrează revărsatul pericardic în categoria malignă. Datorită însă particularităților patogenice de apariție a pericarditei la un bolnav cunoscut cu tumoră malignă, prezența malignității epicardice nu poate fi pusă în evidență prin citologie în toate cazurile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
prezent, se pot folosi ca metode terapeutice: pericardocenteza, fereastra externă subxifoidiană, fereastra pericardo-pleurală, fereastra pericardo-peritoneală, pericardectomia. Se mai folosesc pericardostomia cu balon de dilacerare, ca alternativă la pericardiocenteză, pericardoscopia ca metodă de diagnostic, chirurgia toracoscopică ca metodă de fenestrare pericardo- pleurală sau de pericardectomie. Pericardiocenteza (pericardiostomia) Puncția pericardului - pericardiocenteza se execută sub anestezie locală, în unghiul costo-xifoidian drept. Ghidajul se poate face după repere anatomice (acul va avea direcție oblic ascendentă spre vârful scapulei stângi) sau cu ajutorul sonografului sau sub control
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
17]. Metoda presupune crearea unei ferestre pericardice (pseudofereastră) prin dilacerarea pericardului fibros, cu ajutorul unui singur balon sau a două baloane. Fereastra, astfel obținută, permite drenajul lichidului pericardic în spațiul mediastinal și în țesutul subcutanat (abord subxifoidian) sau/și în cavitatea pleurală (abord presternal). Calea percutanată de acces se alege în funcție de adâncimea lamei de lichid, ce înconjoară cordul (> 2 cm). Procedura se realizează sub anestezie locală potențată prin ghidare ecografică și fluoroscopică, iar prin rezultate se vrea superioară pericardiocentezei și apropiată de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
intermitentă. Nu există un consens asupra abordului hemitoracic drept sau stâng. Pe partea stângă, procedura este îngreunată de prezența grăsimii pericardice, în exces, care poate masca nervul frenic, dar și peretele pericardic. O ectazie marcată a cavității pericardice, spre cavitatea pleurală, reduce semnificativ camera de lucru. O distanță mică între telescop și pericard reduce vizibilitatea de ansamblu. Fereastra, pe partea stângă, se poate face anterior sau posterior de nervul frenic. Abordul pe partea dreaptă este mai ușor, neexistând paniculi adipoși la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
pe partea dreaptă este mai ușor, neexistând paniculi adipoși la locul de elecție pentru fenestrare (anterior de nervul frenic). Stabilirea căii de abord aparține chirurgului, care va avea în vedere topografia și grosimea lamei de lichid pericardic, precum și coexistența epanșamentului pleural, asociat uni- sau bilateral. Se va interveni pe partea cu revărsat pleural, iar în caz de bilateralitate lichidiană, pe partea unde cantitatea de lichid este mai mare. Controlateral se va face o pleurotomie minimă, pentru ca bolnavul să poată suporta ventilația
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
elecție pentru fenestrare (anterior de nervul frenic). Stabilirea căii de abord aparține chirurgului, care va avea în vedere topografia și grosimea lamei de lichid pericardic, precum și coexistența epanșamentului pleural, asociat uni- sau bilateral. Se va interveni pe partea cu revărsat pleural, iar în caz de bilateralitate lichidiană, pe partea unde cantitatea de lichid este mai mare. Controlateral se va face o pleurotomie minimă, pentru ca bolnavul să poată suporta ventilația pe un singur plămân. Primul port pentru toracoscop se inseră în spațiul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
preferă cauterul bipolar pentru a realiza rezecția pericardului. Riscul de fibrilație ventriculară, impune prezența unui defibrilator electric, disponibil, în sala de operație. Fenestrarea pericardo-pleurală pe cale mini-invazivă este o procedură de preferat pe un bolnav stabil, în special dacă asociază revărsat pleural uni sau bilateral [14, 15]. Fenestrarea pericardo-peritoneală Fereastra pericardo-peritoneală reprezintă o variantă de drenaj a revărsatului pericardic în cazul unui bolnav fragil respirator, care nu suportă ventilația pe un singur plămân și care a avut o intervenție chirurgicală pe mediastinul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
pericardo-peritoneală reprezintă o variantă de drenaj a revărsatului pericardic în cazul unui bolnav fragil respirator, care nu suportă ventilația pe un singur plămân și care a avut o intervenție chirurgicală pe mediastinul antero-inferior și/sau intervenții chirurgicale pe ambele cavități pleurale. Pentru prima dată în România, acest tip de fenestrare a fost realizată în anul 1996 (Horvat). Intervențiile s-au făcut sub anestezie generală cu intubație oro-traheală. Incizia se execută în partea superioară a regiunii epigastrice, se secționează linia albă și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
caz de insucces a altor procedee chirurgicale, când este preferabil a fi realizată pe cale miniminvazivă [10]. Pericardectomia își găsește indicația, în special, în caz de invazie directă a pericardului de către un proces tumoral de vecinătate (T3 cancer bronhopulmonar, T3 mezoteliom pleural difuz, tumoră de mediastin, tumoră de perete toracic anterior). În aceste circumstanțe rezecția pericardului este o operație asociată rezecției pulmonare sau pleuro-pulmonare, tumorectomiei mediastinale sau pariectectomiei toracice anterioare; se va practica, respectând principiile oncologice. Reconstrucția pericardului (pericardoplastia) are indicație absolută
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
directe ale ganglionilor limfatici mediastinali cu ductul toracic, ce permit un pasaj direct al celulelor canceroase în torentul sanguin - prin intermediul ductului toracic, ocolind stațiile ganglionare N2. Ganglionii limfatici mediastinali pot fi sediul metastazării în cancerul bronho-pulmonar, cancerul de esofag, mezoteliomul pleural difuz sau a unui alt cancer dezvoltat intratoracic sau la distanță. Tot ganglionii mediastinali pot fi locul de debut primar al limfoamelor (hodgkinian sau non-hodgkinian) sau al altor boli nonmaligne (sarcoidoza, granuloamele mediastinale, boala Castelman etc.). Stadializarea cancerului bronhopulmonar, cât
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
10]. În urma acestei limfadenectomii extinse se face o stadializare precisă în cancerul bronho-pulmonar (NSCLC). Toracoscopia reprezintă o altă procedură invazivă de diagnostic și stadializare prin care pot fi accesați și biopsiați ganglionii mediastinali ipsilaterali, precum și leziunea pulmonară și eventualele metastaze pleurale. O puncție-biopsie directă în ganglionii mediastinali paratraheali și/sau paraesofagieni se poate face transtraheal - transesofagian, sub ghidaj ecografic. Căile (rutele) limfatice Hata (1981, 1990) și Riquet (1993, 2002), citați de Shields [17], au făcut studii aprofundate asupra căilor limfatice de la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
18]. Nervii frenici Nervul frenic drept are originea în rădăcinile C3, C4, C5, după care coboară descendent pe marginea internă a mușchiului scalen anterior. Pătrunde în torace printre artera și vena subclavie dreaptă, plasându-se pe versantul anterior al domului pleural, după care trece lateral de vena cavă superioară. În traiectul intratoracic, nervul frenic este însoțit de vasele pericardo-frenice, situate anterior de pediculul pulmonar și pe fața laterală a pericardului, ajungând la diafragm la nivelul orificiului venei cave inferioare unde se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
mediastin și un alt grup important de afecțiuni: infecțiile din sfera orofaringină, focare odontogenice și focare cervicale. Mai rar mediastinitele acute pot reprezenta extensia unor procese infecțioase adiacente mediastinului. Acestea pot proveni de la nivelul: plămânului (pneumonia, abces pulmonar), pleurei (empiem pleural), peretelui toracic (articulația sternoclaviculară, coaste), vertebrelor, marilor vase. Mediastinitele pot fi rezultatul extensiei unor boli granulomatoase sau a unor adenopatii mediastinale supurate. Foarte rar pot fi expresia unor metastaze septice sau a extensiei unor focare subfrenice sau retroperitoneale. Germenii implicați
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
pot fi întâlnite sunt: stare septică continuă, febră, frisoane, dureri cervicale și retrosternale, sialoree, disfagie, disfonie, dispnee, tuse neproductivă, indurație a regiunii cervicale și toracale superioare, crepitații gazoase. Afectarea filetelor nervului facial determină apariția trismusului. Pot surveni semne de interesare pleurală și pericardică: frecătura pleurală, pericardică, semne de revărsat lichidian pleural și/sau pericardic. A fost descris semnul Hamman: zgomot ca o trosnitură, sincron cu bătăile cardiace și nu cu mișcările respiratorii, decelabil pe întreaga suprafață cardiacă, accentuat în decubit lateral
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
stare septică continuă, febră, frisoane, dureri cervicale și retrosternale, sialoree, disfagie, disfonie, dispnee, tuse neproductivă, indurație a regiunii cervicale și toracale superioare, crepitații gazoase. Afectarea filetelor nervului facial determină apariția trismusului. Pot surveni semne de interesare pleurală și pericardică: frecătura pleurală, pericardică, semne de revărsat lichidian pleural și/sau pericardic. A fost descris semnul Hamman: zgomot ca o trosnitură, sincron cu bătăile cardiace și nu cu mișcările respiratorii, decelabil pe întreaga suprafață cardiacă, accentuat în decubit lateral stâng. Este semn de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
cervicale și retrosternale, sialoree, disfagie, disfonie, dispnee, tuse neproductivă, indurație a regiunii cervicale și toracale superioare, crepitații gazoase. Afectarea filetelor nervului facial determină apariția trismusului. Pot surveni semne de interesare pleurală și pericardică: frecătura pleurală, pericardică, semne de revărsat lichidian pleural și/sau pericardic. A fost descris semnul Hamman: zgomot ca o trosnitură, sincron cu bătăile cardiace și nu cu mișcările respiratorii, decelabil pe întreaga suprafață cardiacă, accentuat în decubit lateral stâng. Este semn de pneumo-mediastin sau de pneumopericard. Poate apare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
evidențiază patru elemente caracteristice: lărgirea spațiului retrocervical cu sau fără nivel hidroaeric, deplasarea anterioară a conductului traheal, emfizem mediastinal și dispariția lordozei normale a coloanei cervicale. La acestea se mai adaugă lărgirea opacității mediastinale superioare și semnele de revărsat lichidian pleural +/- pericardic. Un examen radiologic cu specificitate pentru țesuturile moi poate releva o lărgire a țesuturilor precervicale și retrofaringeale. De altfel, se consideră că orice pacient care prezintă impregnare gazoasă a țesuturilor moi de la nivelul gâtului trebuie să fie investigat în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
depista o eventuală afectare mediastinală. Examenul computer-tomograf pune în evidență formarea abcesului, infiltrația tisulară cu dispariția planurilor normale de grăsime, absența limfadenopatiei, prezența bulelor de gaz, extensia caudală a procesului septic, topografia (mediastin anterior/ compartiment visceral) și prezența revărsatului lichidian pleural și/sau pericardic. Examinarea este utilă în identificarea eventualelor complicații vasculare (tromboza venei jugulare interne, pseudoanevrism al arterei carotide). Mediastinita acută a fost definită la examinarea CT ca fiind o infiltrație a țesuturilor moi cu densități mai mari de 26
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
posibilă și decorticarea pleuropulmonară. Sunt autori care recomandă practicarea de principiu a toracotomiei [15]. De altfel, Estera (1983) indică drenaj transtoracic al oricărei mediastinite, care a depășit inferior planul bifurcației traheale (majoritatea mediastinitelor de la acest nivel, fiind complicate cu empiem pleural) [5]. În cazuri în care procesul infecțios s-a extins la nivelul mediastinului anterior se poate practica o incizie subxifoidiană. Aceasta poate fi efectuată și asociată cu incizia cervicală. Sternotomia mediană, recomandată de unii autori, are avantajele unui acces bun
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
la nivelul mediastinului anterior se poate practica o incizie subxifoidiană. Aceasta poate fi efectuată și asociată cu incizia cervicală. Sternotomia mediană, recomandată de unii autori, are avantajele unui acces bun la nivelul mediastinului anterior și la nivelul celor două cavități pleurale. Dar majoritatea mediastinitelor au o propagare pe cale prevetebrală și în plus expune pacientul la riscul de a dezvolta osteomielită sternală, cu dehiscența sternotomiei [18]. Deși citată în literatura de specialitate ca prezentând avantajul expunerii întregului mediastin și a ambelor cavități
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
Dar majoritatea mediastinitelor au o propagare pe cale prevetebrală și în plus expune pacientul la riscul de a dezvolta osteomielită sternală, cu dehiscența sternotomiei [18]. Deși citată în literatura de specialitate ca prezentând avantajul expunerii întregului mediastin și a ambelor cavități pleurale în același timp chirurgical, incizia Clamshell este mai rar indicată fiind considerată prea delabrantă pentru pacienții aflați în stare critică [23]. Nu în ultimul rând un astfel de abord expune pacientul la lezarea bilaterală a nervilor frenici și la osteomielită
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
nivelul căilor aeriene, deoarece un edem masiv la nivel cervical poate comprima și disloca traheea cervicală. Traheostomia trebuie luată în calcul și în cazurile la care se impune o ventilație mecanică prelungită. Prognostic Mediastinitele se pot complica cu pneumotorax, revărsate pleurale, pericardită, pneumoperitoneu. Cele mai frecvente complicații sunt sepsisul și empiemul pleural. Mortalitatea globală este de 40%. Cauzele decesului pot fi: sepsisul fulminant, hemoragia fudroaiantă prin eroziune vasculară, aspirația traheo-bronșică, infecția intracraniană metastatică, empiemul pleural sau pericardita purulentă cu tamponadă. Principala
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]