2,367 matches
-
mesajelor. În mod curent deci, e preferabilă o comunicare ce nu conține maxima informație în minime semnale - existând pericolul ratării mesajului -, dar nici o redundanță accentuată, aceasta însemnând costuri (în primul rând de timp) și, pe de altă parte, suprasaturație, intervenind plictiseala, de unde proiecțiile negative asupra sursei emitente. Studenții au prilejul de a audia și cursuri prea „ermetice”, dense, precum și unele cu excesivă redundanță. „Plictiseala” în comunicare se datorează însă nu numai repetiției, redundanței, ci și faptului că informația oferită nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
redundanță accentuată, aceasta însemnând costuri (în primul rând de timp) și, pe de altă parte, suprasaturație, intervenind plictiseala, de unde proiecțiile negative asupra sursei emitente. Studenții au prilejul de a audia și cursuri prea „ermetice”, dense, precum și unele cu excesivă redundanță. „Plictiseala” în comunicare se datorează însă nu numai repetiției, redundanței, ci și faptului că informația oferită nu este interesantă pentru destinatar. 3) Comunicarea umană este prin esența ei intenționată. Intenționată în sensul că emițătorul dorește ca mesajul transmis să ajungă la
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
deținea funcția de președintă a Societății Culturale „Iulia Hasdeu”. În această calitate, ea susține conferința Femeia în literatura noastră (menționată într-o notă). În numărul 2/1934 semnează Creionări - o povestire ce descrie o oră de sfârșit de trimestru, cu plictiseala ultimelor „ascultări” și cu dorul de casă ce face gândurile elevelor să zboare departe și să contemple marea sau „vârful de tuș negru al copacilor”. În același număr, o recenzie semnată cu inițialele M.I. recomandă, cu mult discernământ, ce merită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287268_a_288597]
-
caracterul hedonist (căci nu poate fi asociat căutării bucuriei) sau caracterul personal (deoarece nu permite individului să se elibereze de plictisul cotidian). În lumina acestui inventar, timpul așteptării nu include loisirul, ci îl neagă. Dominat de nevoi nesatisfăcute, pătruns de plictiseala unei inacțiuni coercitive, este un timp al devalorizării vieții, al risipirii obligatorii, dar funcțional pentru instituție. Disociabili din perspectiva inițierii instituționale, acești timpi se intersectează și se confundă uneori. Timpul funcțional nu este însă un timp investit, ci unul pierdut
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
banilor, nici măcar pentru supraveghetor. Timpul petrecut în închisoare nu servește drept cadru de manifestare a vreunei activități utile, de aceea este un timp al inacțiunii forțate. Inacțiunea este epuizantă și, mai presus de orice, plictisitoare. Acest sentiment de neplăcere sau plictiseală este expresia vizibilă a unei anxietăți colective. Atît personalul, cît și arestații îi măsoară trecerea, așteptînd ca scurgerea lui să se producă mai rapid. Forma de măsurare a trecerii lui este AMR ("au mai rămas"). De aceea pot fi auzite
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de neglijența sau răutatea unor gardieni. Golită de orice încărcătură afectivă ce este întîlnită deseori între partenerii din libertate, homosexualitatea din celule este o formă de reafirmare a puterii, de menținere a ierarhiilor, fără emoții, fără sentimente, deseori făcută din plictiseală sau apărută în urma tulburărilor mintale. Stigmatizată la bărbați, homosexualitatea este tolerată la femei, riscul îmbolnăvirilor cu SIDA sau alte boli venerice fiind minim în cazul femeilor. Pe de altă parte, homosexualitatea feminină nu este asociată cu violul, fiind o relație
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
stabilit că dacă ar trebui să dăm o definiție profesorului, aceasta ar fi : profesorul este profesionistul învățării continue și comunicatorul prin excelență. Ajunge să comunice ceea ce este, nu ceea ce vrea. Un profesor entuziast întâmpinat din bancă de o agonie a plictiselii sparge o breșă în zidul din fața lui, chiar dacă aceea se va țese iarăși spontan imediat după ieșirea lui din clasă. Vine alt profesor, altă nișă, altă opacitate... Profesorii pasionați de munca lor trebuie că sunt cam ridicoli mai ales atunci când
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
criminal față de potențialul cu care ai fost înzestrat. Trebuie să-ți descoperi vocația. Cei care aleg studiul și fac apoi orice să-l evite, se autodistrug. Nu poți pretinde de la tine mai mult decât poți da. Dar să lâncezești în plictiseală, să te închizi în fantasmele unei închipuite iubiri, să nu lupți împotriva celui care te confiscă cu obrăznicie, este o mare problemă. Mulți tineri din școlile noastre au ca principală problemă demotivarea, mersul nu se știe unde, mărșăluirea prin timp
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
atenția: „trebuie să fii foarte atent cu nebunii: cu asemenea idei, absolut bolnave, dar punctate de adevăruri copleșitoare, existența îți poate fi întoarsă pe dos, măcar pentru o perioadă. Și totul pornește din faptul că, la un moment dat, din plictiseală sau din curiozitate, ai ascultat un nebun.” Oricât ar cocheta el cu nebunia, e doar un sensibil și un lucid, chiar dacă face dovada atâtor ipostaze când e ridicol și bun de nimic. Învață totuși „cu hărnicie lucrurile necesare vieții.” Cu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
a copilului surd. Încorporat în activitatea didactică, elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu și mai atrăgător, aduce varietate și o stare de bună dispoziție, de veselie și de bucurie, de destindere, ceea ce previne apariția monotoniei și a plictiselii, a oboselii. Restabilind un echilibru în activitatea preșcolarilor și școlarilor, jocul fortifică energiile intelectuale și fizice ale acestora, generând o motivație secundară, dar stimulatorie, constituind o prezență indispensabilă în ritmul accentuat al muncii cu copilul cu deficiență de auz. Jocul
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
Există anumiți elevi care manifestă un comportament nepotrivit și dificil atât În clasă cât și În afara acesteia. Răspund obraznic, distrag atenția colegilor sau Îi deranjează, nu respectă regulile și regulamentele școlare, au o atitudine care denotă plictiseală și lipsă de motivație, nu se pot concentra, nu se implică În activitățile clasei, Întârzie la școală, folosesc un limbaj neadecvat și lista poate continua. Cele mai multe manifestări de comportament nepotrivit au drept cauze următoarele: curriculum neinteresant, prea dificil sau prea
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena ANDONE, Emanuel ANDONE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2187]
-
sufletești și morale a individului. Ea se manifestă prin tristețe, care este o stare prelungită de durere morală, o deprimare sufletească apăsătoare ce imobilizează persoana. Tot aici sunt incluse grija, ca formă de neliniște, de frământare sufletească și morală, precum și plictiseala, care este o formă activă de tristețe, o existență inertă, goală, lipsită de sens, o conștiință vidă care caută ceva, fără să știe Însă precis ce vrea. dă Deprecierea, reprezentând forma care se opune, În planul sentimentelor morale, orgoliului, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ar fi explicarea semnificației durerii corporale și a durerii psihice. Să Încercăm să vedem care sunt semnificațiile durerii morale și durerii metafizice. Durerea morală este o tulburare timică fundamentală a stării de dispoziție emoțional-afectivă, o stare de suferință resimțită interior. Plictiseala, spleen-ul, tristețea sunt semne ale unei dureri care mă apasă sufletește. Această durere Îmi amintește că eu sunt singur și destinat morții. Este acel memento mori. Literatura de specialitate numește această stare de apăsare morală, pe care o apropie
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de rezervă, de evitare, sunt aparent pasive, și aceasta numai din punct de vedere formal extern. Ele sunt motivate și elaborate ca rețineri În planul conștiinței morale. Din acest motiv ele nu trebuie etichetate ca forme de lașitate sau de plictiseală, de epuizare morală, de fugă din fața unui pericol. Evitarea nu este fugă. Fuga este o reacție psihologică de apărare automată, o retragere din fața unui pericol. Lașitatea este renunțarea la confruntare și retragerea dată de o stare de slăbiciune morală. Atitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ei? Faptele simple de observație arată că nivelul satisfacției unui individ se modifică în timp chiar dacă munca rămâne aceeași. O activitate de muncă este mai interesantă în primele săptămâni decât după câțiva ani. Înainte, acest fapt era explicat prin intervenția plictiselii, fără a i se da acesteia nici o explicație. Landy considera că echilibrul emoțional al omului este extrem de important pentru funcționalitatea lui normală. Ca urmare, el încearcă să depisteze mecanismul în stare a asigura echilibrul emoțional, formulând în acest context teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
asemenea cercetări. Sunt invocate contribuțiile lui Thorndyke (1900) și Krapelin (1903) cu privire la studiul oboselii psihice, cele ale lui Wyatt (1926), Ach (1933), Mayo (1933) asupra monotoniei produsă de sarcinile repetitive ca și asupra efectelor generate de ea (apariția sentimentului de plictiseală, instalarea indiferenței ce duce la somn, perturbarea ritmului muncii și scăderea randamentului), cele ale lui Bornemann (1942) referitoare la efectele saturației psihice produsă de muncă (apariția stărilor de tensiune psihică, a celor de nervozitate) etc. Linia acestor cercetări a continuat
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o ridică această paradigmă este cea a naturii reacțiilor produse de stres. În această privință există un acord cvasigeneralizat între autori, cei mai mulți dintre ei clasificând reacțiile generate de stres în trei mari categorii: fiziologice (simptome cardiovasculare, biochimice, gastrointestinale); psihologice (anxietate, plictiseală, depersonalizare, epuizare emoțională, iritabilitate, confuzie mentală, dispoziție depresivă, stimă de sine scăzută); comportamentale (performanțe scăzute, demisii de la locul de muncă, absenteism - la nivel de organizație; abuzul de substanțe și alcool, fumatul, comportamente autodestructive - la nivel individual) (vezi Johns, 1998, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Cox (vezi Cox, 1978, p. 92). Vom relua și adăuga clasificarea lui Cox. Așadar principalele efecte ale stresului sunt: fiziologice (creșterea glicemiei, creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, uscăciunea gurii, transpirația abundentă, dilatarea pupilei); subiective, psihoindividuale (anxietate, agresivitate, apatie, plictiseală, depresie, oboseală, frustrare, iritabilitate, scăderea stimei de sine, nervozitate, sentimente de inferioritate); cognitive (incapacitatea de a lua decizii pertinente, scăderea capacității de concentrare a atenției, hipersensibilitate la critică, blocaje mentale); comportamentale (predispoziții la accidente, toxicomanie, izbucniri emoționale, bulimie, abuz de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sintetic-integrativă capabilă să ofere o viziune comprehensivă asupra fenomenului. # Burnout-ul este [...Ț o reacție afectivă la stresul permanent al cărui nod central este diminuarea gradată, cu timpul, a resurselor energetice individuale, incluzând expresia epuizării emoționale, a oboselii fizice și a plictiselii/descurajării cognitive (Shirom, 2003, p. 248). # Trecerea de la tendința inventarială la tendința cercetării tehnice a burnout-ului; dacă până acum cercetătorii erau preocupați de a inventaria sursele burnout-ului, simptomele și efectele lui, modalitățile de prevenire sau de ameliorare, de data aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
monotonia și caracterul ei subsolicitant sub aspect intelectual. Ca atare, medicina muncii a descoperit și la acest nivel corelații semnificative între monotonie și anumite tulburări psihosomatice. În astfel de condiții de muncă, mobbing-ul e cel mai des un mobbing de plictiseală/monotonie/subsolicitare. Explicația sa rezidă în faptul că agresorul alege de regulă un coleg ca țintă numai pentru a-și ocupa spiritul/mentalul, pentru a elimina senzația neplăcută de vid mental. Coordonarea și direcționarea angajaților este o altă cauză a
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
determină să prefere singurătatea și necomunicarea. Sunt persoane cu afectivitate redusă, incapabile să exprime entuziasm, indiferente când primesc premii, critici sau când li se adresează niște trăiri, ca mecanism de apărare în fața posibilității de a fi răniți. La serviciu manifestă plictiseală față de rutina zilnică. Sunt atrași de activități extraprofesionale (sociale, politice), de aceea un astfel de șef este greu de găsit la birou. Liderii detașați evită contactul cu alți membri ai echipei manageriale, de aceea aceștia au neclarități asupra responsabilităților și
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să aibă șansa de a-și asuma mai multă responsabilitate și de a dobândi mai multă experiență. Managerul a încercat să identifice și demotivatorii, măcar cei esențiali și comuni majorității salariaților. La Body Gym aceștia sunt în principal factori psihologici plictiseala, lipsa recunoașterii meritelor, considerația că la un moment dat sau într-o anumită situație angajatul a fost tratat cu nedreptate și, din păcate, aceștia necesită o perioadă mai mare de timp și anumite tehnici pentru a se putea vorbi de
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
de tensiuni și frustrări în copilărie, adolescentul descoperă că alcoolul îl calmează. Este de obicei cazul adolescenților care vin din familii unde consumul de alcool era folosit în același scop. A doua provine dintr-o stare de agitație puternică, impulsivitate, plictiseală. Faptul că nu suportă monotonia îi face pe adolescenți să fie dispuși să încerce orice. Acest lucru asociat cu impulsivitatea lor firească îi face să aibă o înclinație clară spre a abuza de o serie întreagă de droguri puternice, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
lipsă de teamă, curaj Slăbiciune, incapacitate, timiditate, lașitate, prudență Istețime Abilitatea de a păcăli, înșela, excroca; câștigarea banilor prin viclenie; dibăcie de spirit Naivitate, câștigarea banilor prin muncă grea; tărăgăneală, prostie, neîndemânare verbală Excitare Senzații tari, risc pericol, schimbare, acțiune Plictiseală, monotonie, siguranță, uniformitate, pasivitate Destin Favorizat de noroc, a fi norocos Semn rău, a fi ghinionist Autonomie Libertatea față de constrângeri externe, față de o autoritate, independență Prezența constrângerilor externe, prezența unei autorități, dependență Sursa: adaptare după Siegel, L.J. și Welsh, B.C.
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și cred că băutura, în concepția lor, ca fiind un semn al bărbăției sau poate fi de vină surplusul de bani de la părinți sau pot avea modele în familie care consumă alcool. Poate o altă cauză ar fi curiozitatea, anturajul, plictiseală sau stima de sine scăzută, deprimarea. Pentru elevii din mediul rural, obișnuința, că de mici părinții le dădeau să "guste" vinul, țuică sub pretextul "să nu le fie poftă", iar gustatul, în acest caz, poate deveni o obișnuință (profesor, geografie
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]