1,687 matches
-
fior, că e vară... E vară - e vară - e vară... Și câte veri ?... Și ce fel de veri de-acum înainte ?... Pentru că, iată, priviți de aproape, chiar și lăstunii au strigăte și ciocuri feroce, iar zborul lor nu e doar plutire fără efort. Privit de aproape, zborul lor devine zbatere disperată. De-aproape privind, vezi încrâncenarea aripilor, zvâcnirea lor încordată ca să despice materia străvezie și faci câțiva pași într-o parte, cu spaima că ar putea să te străpungă, venind. Și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
aleile luxuriante, ai impresia că nu Își mișcă picioarele. De vină sînt pantofii de piele, fără talpă, galbeni, cred că se cheamă balerini, pe care În nici un caz nu i-a cumpărat de pe această planetă, care produc un efect de plutire, pășind În ei cu pași mici și repezi. Poartă un balonzaid crem, peste o rochie verde pastel, o eșarfă simplă mov. Și cam aici se termină cu recuzita, cu lucrurile care ar putea fi supuse imperfecțiunii. Altfel, cei un metru
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mirt, orga, harfa, ornicul, lampa de bronz, cupe, lyra lui Orfeu etc., ecourile mitice fiind, de asemenea, prezente prin Phoenix, Orfeu, Euridice etc., spre a accentua această atmosferă. Decoruri, butaforice adesea, venind din arena gândului avar, bordate de fecioare în plutire, născute din fumul subțire și trecute prin cetina de gene, cu lumină promisă din lampadare împodobite cu evantaie și măști chinezești, sunt animate de iubiri, accentuate prin aport cultural - amintind, de pildă, de Eminescu sau de Bacovia: îmi tălmăceai (străfulgerat
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ne mai putând duce în spate atâta “bogăție”, își dădeau drumul în gol... Nu știu de ce, atunci mi-am pus tot felul de întrebări: “Cine determină momentul când o frunză se desprinde de pe ram și pornește către pământ în acea plutire imprevizibilă? Și cine îi spune unde să se așeze? Când s-a ivit din mugure, știa cât are de trăit până în clipa finală?” Și, ca un făcut, în auz a prins a-mi răsuna cântecul ardelenesc, cu miez plin de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
temerarei cinteze care ne-a pricinuit o bucurie fără margini. Dar călătoria de dragoste pe meleagurile Bosforului? Dacă ar exista raiul biblic nu s-ar 'putea asemui nici pe departe cu raiul construit de noi în cele două săptămâni de plutire prin reverie. Visarea mea cu ochii deschiși se prelungea de câteva ore, fără a lua seama la curgerea timpului. Dar mult așteptata mea iubită încă nu se arăta. Atunci am făcut un calcul al probabilităților în legătură cu venirea ei, ca să-mi
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
mine icoana vie a dragostei mele de atunci... ― Înțeleg. Însă din nenorocire n-am avut parte de el. Dacă am concepe un altul? ― Nu, n-aș mai putea. Nu-i totuna... Era cu neputință s-o aduc pe linia de plutire. Am trecut în mâna timpului această îndatorire, vraci infailibil, care tămăduiește fără nici un leac rănile sufletului. Dar el lucra mai încet de-cît melcul și în primul rând mă acomoda pe mine cu noua stare de lucruri, făcîndu-mă s-o accept
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
fierea în mine amintindu-mi de lebedele, rațele sălbatice și pescărușii care ne veneau la Amsterdam sub fereastră, de autostrăzile ca-n palmă, hamacul din sufrageria olandeză, aerul curat și grădina cu iepuri din Lille ori de mersul ca o plutire în vis din trenul Anvers Bruges?!? Cum s-au legat toate astea de Zen-ul lui Mircea Cărtărescu vă povestesc joia viitoare. 14 iulie 2011 Unde ești acasă: înăuntru, sau afară? Întrebare fără vârstă și geografie, potrivit tempera mentului, istoriei, eredității
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Peștele prins era dus la cherhanale, acolo unde se scoteau și se pregăteau pentru a fi ambalate în cutii renumitele icre negre. Fiecare pescar, cred, aducea acasă cota lui neimpozabilă de pește, un morun doi, bine legați sub linia de plutire a bărcii. Toți știau și nimeni nu afla. Într-o zi am fost invitată la o rudă de-a gazdei, verișoară cred. Mi-a arătat și m-a servit cu zece feluri de mâncare de pește, de te apuca amețeala
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
țanțoșă și-1 liniștea atitudinea ei atunci când se întîlneau singuri. Era tot aprinsă și tot decisă să ducă planurile la căpătâi bun. Lică se gândea că trebuie să fie vreo chichiță, dar nu se obosea în cercetări. Bine construit pentru plutire, se lăsa purtat de apă, în firul ei. Lăsa să lupte pentru el cine trebuia și cariera lui se făcea fără osteneală. 198 199 Ca să se distreze, Lică făcea vizite de fiorului lui Whip. Se încurcase acum eu două rânduri
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
mai dau impresia asemănătoare cu lama unui val de mare, ce se formează undeva neașteptat și se sparge de umerii tăi încovoiați subt amenințarea bucuriei. în schimb, îndată ce începea execuția, muzica o liniștea, îî da o certitudine absolută. Era o plutire pe o mare frumoasă, cu porturi unde ateriza fericită. Sunetele clădeau geometria solidă a unor orașe albe inundate de o lumină egală, ce se difuza repetat. Prin acele cetăți minunate trecea radioasă. Portativul era un amfiteatru feeric, pe care se
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
care am învățat o statornică omenie în comportament. Omagiu pe deplin meritat... Încă de dimineață, de la gustarea obișnuită și cafea, ne îmbrățișăm și suntem cu inimile și sufletele încărcate de plăcute și elevate stări sufletești care-mi dau impresia de plutire imaterială și sfidare a legilor gravitației. Alături de Mariana, Liliana și Luca se întrec în drăgălășenii și adevărate efluvii de dragoste ce se simte pregnant din priviri și din gesturi. Ulterior, pe parcursul zilei s-au adăugat alți și alți prieteni dragi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
care n-am reușit eu s-o descriu într-o pagină întreagă apar în preajma mării. Și mi se pare că așa trebuie să fie, căci atunci când mă gândesc la stil (care este grație, unduire odată cu unduirea gene rală a lumii, plutire în josul curentului fără nici un moment de opoziție, urmând mean drele plinurilor și ale golurilor) aceeași imagine-mi vine mereu în minte: algele prelungi care sunt trase-n sus și-n jos de curenți și se-ndoaie, se subție și se
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
o poveste comună. Ea e făurită dintr-un amestec de platitudine și extaz, de penibil și înălțător. Diferă doar concentrațiile, procentele care, în ultimă instanță, dau contur și consistență. Există totuși vieți care se detașează cu vigoare de linia de plutire caracteristică masei. Ele au fost semnalate încă de la primele manifestări civilizate ale lui Homo Sapiens, au dăinuit de-a lungul întregii evoluții a speciei umane și nu se vor stinge decât atunci când omul va dispărea. Când va fi asta? Atunci când
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
aveam puterea de a trăi deocamdată în ea. Educația, informația, cunoașterea,sensibilitatea, sexualitatea îmi păreau acum lucruri superficiale. Deodată fereastra s-a deschis brusc din cauza curentului și am simțit vântu suflând în jurul meu. Simțeam o plăcere acută, o plutire parcă, devenirea și existența se contopeau. Parcă aș fi locuit pentru o clipă acolo în univers, unic locatar al acelei stele albe, luminoase. Apoi s-a făcut întuneric. Am adormit cu ea în gând. În rest nu-mi mai amintesc
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
rușinată și recunoscătoare. Nu știa ce însemna noua lor legătură și cu ce s-ar putea alege el din asta, asta dacă se va alege cu ceva. Pentru ea, întâlnirile cu el însemnau diferența între a rămâne pe linia de plutire și a se scufunda. După o nouă zi în haosul noului regat al lui Mark, se pomenea că inventează pretexte ca să ia legătura cu Daniel. Față de el putea exprima orice, de la cea mai nebunească speranță legată de ultimul triumf minuscul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Mark vreodată. Îl cercetă pe Daniel, în căutarea unor semne de milă pe care nu și-o putea permite. Ar fi făcut el mânării, și-ar fi riscat prestanța profesională doar ca s-o mențină pe ea pe linia de plutire? Putea cineva să aibă încredere în cineva care avea atâta încredere în cineva? Îi susținu privirea; el nu și-o feri. Avea categoric nevoie de ea, dar nu pentru el însuși. Pentru ceva mai mare. La un moment dat, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Chiar e așa ușor. Asta dacă nu vrei tu să fie mai greu. Ei, hai! Mai e altă soluție? Coloana cu plusuri și coloana cu minusuri. Și dup-aia bilanțul. Limpezimea lui o înnebunea, dar o menținea pe linia de plutire. — Zău așa, îi spunea el. Vocea lui era atât de liniștitoare- Peter Jennings în vizită la ora de științe sociale a unei clase de liceu. Ce te împiedică să-l pui pe antipsihoticele astea și să vezi ce se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
una dictată de sărăcie. Mi am închipuit, în naivitatea mea, că asta ar putea fi o ieșire. N-a fost. În schimb mi-a pus mintea și sufletul la treabă și, privind retrospectiv, mi-a așezat corabia pe linia de plutire. Nu, n-am primit nimic de tradus de la Editura Humanitas, ci, printr-o conjunctură amicală, m-am trezit de la Nemira cu un întreg teanc de cărți din care să-mi aleg. Le-am citit în vreo două săptămâni și am
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
încoace și încolo, în același fel. N-am mai știut ce era dedesubt și ce era deasupra. "Magnific", a spus David. "Magnific și vicios", mi-a trecut prin minte. Precum lebedele care pluteau prin fața terasei. Și în aceeași clipă, sentimentul plutirii între cer și apă a dispărut. N-am putut să nu mă gîndesc la tot ce se afla dincolo de fațada imaculată, la bucătării și toalete, la cabinele de duș și la oamenii prăbușiți care le foloseau, la mortar, la armătură
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
simt izolat. — Poți merge pînă acolo? Bineînțeles că da. Doctorul deschise un dulăpior de lîngă pat, luă un halat și papuci și i le dădu lui Lanark, care și le puse și se duse la fereastră, nedînd atenție senzației de plutire. Spre surprinderea lui, coridorul nu era mai lung decît camera pe care o părăsise: în dreapta și-n stînga se termina cu un perete gol, cu o ușă turnantă adăpostită de o draperie roșie. Lanark ezită în fața ramelor jaluzelelor, pînă cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dar fără rezultat. Tubul îi ardea degetele, în timp ce încerca să-l pună la loc. Deodată, fu cuprins, fără îndoială de amețeală, căci se clătină și se prăbuși cu fața în jos, lovindu-se de distorsor. Încerca o stranie senzație de plutire, de lipsă de greutate. Uimit, redeschise ochii. Zăcea pe o parte în întunericul cel mai desăvârșit, iar nările îi erau invadate de aroma complexă a lemnului în plină creștere. Era un parfum greu, familiar, dar lui Gosseyn îi trebui o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
nu i-am răspuns, ne uitam la Dragoș cum clătina din cap și țopăia, cămașa lui de in se freca de zdrențele noastre, încercam să-i descifrez dansul, un fel de bătută pe loc cu salturi extrem de line, ca niște plutiri de fulgi, la abia câțiva centimetri deasupra solului, urmate de izbiri brutale cu călcâiul drept, totdeauna cu călcâiul drept, în pământ, însoțite de ușoare chicoteli. „Ce faci ?“, l-am întrebat, punându-i cu blândețe mâna pe umăr. „Bufnesc“, mi-a
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
și un testament încă neexecutat. 6. Pe bulevard erau prea multe zgomote, mașini, trăsuri, tramvaie, oameni agitați... M-am abătut pe străzi tăcute, lăturalnice. După senina hoinăreală din timpul zilei mă încerca revanșa : o stranie luciditate mă făcea să simt plutirea lină a pământului cu tot ce se afla pe el. Mă temeam să nu mă desprind, să nu cad în sus sau în jos (era totuna). Căutam să mă mișc cât mai aproape de copaci, de felinare, de garduri metalice, de
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
dar fără rezultat. Tubul îi ardea degetele, în timp ce încerca să-l pună la loc. Deodată, fu cuprins, fără îndoială de amețeală, căci se clătină și se prăbuși cu fața în jos, lovindu-se de distorsor. Încerca o stranie senzație de plutire, de lipsă de greutate. Uimit, redeschise ochii. Zăcea pe o parte în întunericul cel mai desăvârșit, iar nările îi erau invadate de aroma complexă a lemnului în plină creștere. Era un parfum greu, familiar, dar lui Gosseyn îi trebui o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
să-și dea seama. CAPITOLUL XVII FARA RAMASE o clipă pe poteca curată, străduindu-se să înțeleagă pe deplin finalitatea propriei situații. Dar, în afară de senzația că e înconjurat de mulți oameni, nu apărea nimic altceva. Mintea îi era ca o plutire pe un șuvoi de apă în toiul nopții. Și, totuși, conștiința faptului că undeva exista o greșeală străpunse întunericul din capul său. Greșeala îi mai stăruia încă în fundul minții când coti spre stânga pentru a ajunge în fața magazinului de arme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]