793 matches
-
ales de cade brumă; dar n-am de ce s-o culeg acum, dacă nu este încă coaptă; − Așa-i, vecine Costache, trebuie să vedem cum o fi vremea, dacă amenință bruma, trebuie să dăm foc la bălegar ca să nu atingă poama; da’ eu voiam săți spun altceva, mi-a mers la suflet cum ați cântat și ați spus poezii, parcă ați fi fost la serbare; − îmi pare bine că ți-a plăcut, da’ acuma noi trebuie să ne gândim cum facem
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
întoarse spre vie și întrebă: „Ei, copii, sunteți gata cu culesul? Atunci Gheorghiță, mergi și înhamă caii, ca să mergem acasă; Ei vecine, cu bine și să dea Dumnezeu să ne împlinim nevoile; Au plecat spre casă, cu cada plină de poamă zdrobită, plus o grămadă de struguri puși pe foaia de cort și câteva zeci de corzi cu struguri, ce vor fi agățate de grinzi în odaia „de din gios”. La iarnă, strugurii stafidiți vor îndulci mesele gospodarilor, care au fost
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cocoșul care scăpase în prima zi și, minune, iau dat mamei 500 de lei, plată pentru cocoș. Unii dintre soldații ruși aveau niște figuri ciudate, cu trăsături mai asiatice și am văzut că nu erau prea obișnuiți cu mâncărurile și poamele de pe la noi. Au mâncat fructe din mărul nostru și le-a plăcut dar când au dat cu ochii de nuci și văzându -le verzi și frumoase, au crezut că-s cine știe ce bunătăți și și-au umplut rubăștile. Dar când a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
supus cerințelor școlii și împreună cu un coleg de clasă din Munteni, de lângă Tecuci, pornim apostolește la drum. Încet-încet ne deplasăm tot pe lângă marginea șoselei ca să evităm pietrișul de pe drumul lung pe care pornisem. În apropierea gării Ghidigeni ne înfruptăm cu poamele roșii și dulci ale unui măcieș cu rod bogat. Era spre seară. Mai aveam cinci km până acasă în timp ce tovarășul meu de drum avea de vreo trei ori mai mult. Nu știu cum se va fi descurcat el, dar eu știu că
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
a tras cu urechea este spânzurată de respectivul organ. Foarte răspândite au fost textele ocultistice (conjurații, descântece, amulete, horoscoape, zodiace), rojdanicele (horoscoape de nativitate, fixe), calendarele, gromovnicele, trepetnicele. Fiziologul nu e decât un bestiariu medieval. Avem și o "istorie a poamelor", soi de Martyre de St. Bachus ("Cînd împărățea preaslăvita Gutue și oblăduia vestitul Chitru..."). Un Gherman Vlahul ar fi tradus înainte de 1592 Fiore di virtù de Tommaso Gozzadini, culegere de sentințe și pilde morale, mai cunoscute sub numele de Albinușa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rea dedare, Să-ți fie mâinile ajunse Spre părțile cele ascunse, Au să te scarpini cu ele Spre locurile acele, Că e lucrul de rușine Și a fi nu se cuvine. Cumulul de elemente constituie procedeul pictural, ca în "Istoria poamelor", răsturnare masivă de fructe într-o natură moartă: Pe vestita Chitră, cap a fi o puse; Rodia alese, cum și pe Lămâia, Piersica, Naramza pentru treapta-ntîia; Iar a doua treaptă rândui pe Părul Cu Cireașa, Vișina, Zarzăra și Mărul; Iar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
hibernal de un colorit fantastic, machietist, într-un alb violent, floral. Un țăran are "fața conabie ca sfecla", Sultănica are gene "de catifea", "răsuri pe obraji", părul lins, "cu unde albăstrii", buze rumene "ca bobocul de trandafir", sânii pietroși "ca poama pîrguită", "ca două mere crețești". Mahalaua cultivă florile cu tonuri vii, mușcate, cerceluși, și paleta scriitorului e plină de vopselele lor. Cu tehnică machietistă e descrisă lunca Vitanului (sînge, păcură, apă galbenă). Căutarea monstruosului indică și ea un spirit de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
constipația este combătută fără medicamente, va publica, cum v-am scris, toată diagnoza boalei și vindecarea ei radicală.(...) De miercurea trecută, când a mântuit cura mercurială, Isac i-a ordonat trei oca de lapte pe zi să beie în loc de apă, poamă un kilo la șase oare dimineață, o dată pe săptămână tot o baie de pucioasă. În fine, cea mai mare muncă este constipația. Isac uneori este înfuriat pe el însuși, cum de nu poate să cunoască din ce cauză provine. Spune
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a liniștit. Pământul s-a mișcat încoace și încolo ca o femeie beată de prea mult vin [...] și tobele puternice ale tunetului au răsunat în aer. O boare plăcută adia blând, ploaia cădea dintr-un cer fără nori, florile și poamele cădeau din copaci înainte de vreme - în strădania lor de a-și manifesta venerația față de el”. Cele 10 000 de lumi au răsunat atunci când Gautama a atins omnisciența. Locuitorii cerurilor au fost cuprinși de o imensă bucurie, turmele de animale și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Chișinău, 1953; Poezii, Chișinău 1954; Povestește-mi, Nistrule, Chișinău, 1955; La izvor, Chișinău, 1956; Balada nucului, Chișinău, 1957; În jurul Europei, Chișinău, 1957; Floare de salcâm, Chișinău, 1958; Versuri alese, Chișinău, 1959; Cu fața spre stele, Chișinău, 1960; Când se coace poama, Chișinău, 1961; An cu zări de aur, Chișinău, 1962; Urmele omului, Chișinău, 1964; Versuri, Chișinău, 1965; Orele visării, Chișinău, 1966; Culoarea pământului, Chișinău, 1969; Versuri, Chișinău, 1971; De vorbă cu pământul, Chișinău, 1972; Din an în an, Chișinău, 1973; Țara
DARIENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286689_a_288018]
-
iubit, / Stelele nu-s de ronțăit.// - Doamne, Ți-om da câtă vrei arvună: Umple-ne blidul cu lapte de lună // - Fiule, fiul meu durut,/ Luna, păpușa, nu-i de băut// - Doamne, destul! Murim de foame!/ Fă-ne rost de niscaiva poame!// - Fiule, fiul meu frumos./ Ce cauți tu găsești pe jos”. Negarea absolutului, denigrarea Fulgeratului (Sfântul Pavel) - cum se întâmplă în „lacrimile” nesfințite ale lui Floran (Emil Cioran) - sunt, crede C., mai vinovate decât ravagiile sistemului ideologic al colectivismului economic instaurat
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
nu ne arătăm, ce noi pénele noastre să ciuciulim, iară dobitoacele, cum vor putea, perii să-și lingă și să-și netedzască (că cine gardul strein tréce și în pomul altuia să suie, la întors gardul zid și la mâncare poama piatră i să face). Căci amintrilea, toate, a tuturor dobitoacelor supuse doséde și asupréle, de nu Filul, Inorogul, de nu Inorogul, altul ca Inorogul, asupra noastră cu vreme va să le izbândească și tot suspinul cu osânda sa va să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să facă față unor astfel de procese de conștiință: "Crocodilul, aceste a Inorogului vârtoase cuvinte audzind, nici ce voroviia de tot înțelegea, nici ce ar face și de carea întâi s-ar apuca alegea. Una, căci dinții lui de acea poamă și grumadzii de acea bucățea a nu fi, după cuvântul Inorogului, bine videa, alta, că de binele carile de la Inorog odânăoară vădzusă, aminte-i aducându-și, și rușine îi viniia, și mâniia i să scorniia (că la cei ce binele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se înfățișează istoria faptelor politice ale unui popor antic, de câte ori noțiunile adunate prin cercetările multiple și variate ale archeologiei n-au venit să împodobească bătrânul trunchi cu fragede lăstare, cu frunziș verde și lucios, cu flori vii și parfumate, cu poame rumene și gustoase, ba chiar și cu acea pecingine rozătoare, cu acel vâsc parazit care într-o zi a cășunat uscarea și putrezirea mândrului copac. Iertați-mă, domnilor, dacă, insistând asupra acestei comparări împrumutate din regnul vegetal voi adăugi că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
putrezirea mândrului copac. Iertați-mă, domnilor, dacă, insistând asupra acestei comparări împrumutate din regnul vegetal voi adăugi că rolul arheologului este [...] de a culege împrejuru-i [al copacului] cu o pietoasă îngrijire, toate frunzele cele veștede, toate florile cele ofilite, toate poamele cele svântate și prin nimerita lor alipire la vechea tulpină să redea copacului viață și vârtute, foilor umbră și verdeață, florilor colorit și miros, poamelor must și dulceață; într-un cuvânt să reproducă ca printr-un farmec magnetic via imagine
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al copacului] cu o pietoasă îngrijire, toate frunzele cele veștede, toate florile cele ofilite, toate poamele cele svântate și prin nimerita lor alipire la vechea tulpină să redea copacului viață și vârtute, foilor umbră și verdeață, florilor colorit și miros, poamelor must și dulceață; într-un cuvânt să reproducă ca printr-un farmec magnetic via imagine a splendorii primitive 69. Obiectele arheologiei, imediat tangibile, conținând încă viață în proprietățile lor sensibile, se opun memoriei transmise prin narațiuni care constituie obiectul cunoașterii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Estetica dispariției. Creația operelor din resturile vieții Să observăm stilul metaforic al formulărilor din cursul lui Odobescu pe care le-am citat deja. Arheologia are rolul a da "copacului viață și vârtute, foilor umbră și verdeață, florilor colorit și miros, poamelor must și dulceață"76. Puțin mai sus, Odobescu vorbea despre împodobirea "bătrânului trunchi cu fragede lăstare, cu frunziș verde și lucios, cu flori vii și parfumate, cu poame rumene și gustoase, ba chiar și cu acea pecingine rozătoare, cu acel
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
copacului viață și vârtute, foilor umbră și verdeață, florilor colorit și miros, poamelor must și dulceață"76. Puțin mai sus, Odobescu vorbea despre împodobirea "bătrânului trunchi cu fragede lăstare, cu frunziș verde și lucios, cu flori vii și parfumate, cu poame rumene și gustoase, ba chiar și cu acea pecingine rozătoare, cu acel vâsc parazit care într-o zi a cășunat uscarea și putrezirea mândrului copac"77. Fără greutate, putem reconstitui atracția pentru un câmp semantic omogen: umbra, verdeața, parfumul, mirosul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
având rădăcinile crescute din untura morților. Dar biserica fiind acoperită cu stuh și-n câteva locuri spartă, băieții intrau în biserică și mâncau toți colacii. Scoteau stuhul din acoperământ, mâncau mierea de albine, sau hălăduiau prin livezile satului, bogate în poame”. Având în vedere darul înnăscut de povestitor și marea lui părere de rău, mărturisită în autobiografie că a avut „norocirea a putea fi luminat cu învățătură, rămânând până la această vârstă în întunericul cunoștinții de literatură", putem presupune, subliniază G. Ursu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din viața sa, În care l-a descris, printre altele, pe prietenul copilăriei sale, Vasile Porojan, copil de țigan și rob al familiei Alecsandri, tovarăș de aventuri și fapte ștrengărești. La bătrânețe, poetul și-a amintit cu nostalgie timpul dispărut: „Poamele din grădină nu apucau niciodată a se coace din cauza noastră căci amândoi știam a ne acăța ca veverițele pe vârfurile cele mai nalte ale copacilor roditori. Evrei nu mai Îndrăzneau a trece pe strada casei noastre din cauza sburăturilor de pietre
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Gheorghe ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 551 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1773/1 2.500,00 29,60 Oancea Vasile ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 552 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1774/1 407,00 80,81 Botea Măndica ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 553 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1776/1 12.655,00 673,18 Poama Maria Eftimie Domnica Dinică Elenă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 554 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1779/1 2.500,00 27,03 Lica Florina Daniela Lică Fănica Lică Marin Lică Niculaie Ion Ioana Lica Ion Lică Aurica ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 555 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1782/1 4
HOTĂRÂRE nr. 686 din 28 iunie 2007 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică "Sporirea capacităţii de circulaţie pe Centura Ploieşti Vest km 0+000 - km 12+850". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189447_a_190776]
-
Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1779/1 2.500,00 27,03 Lica Florina Daniela Lică Fănica Lică Marin Lică Niculaie Ion Ioana Lica Ion Lică Aurica ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 555 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1782/1 4.500,00 64,18 Dragan Maria Poama Jeni Gabriela Mărgărit Stâncă Manolache Steliana ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 556 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1789/1 10.000,00 52,85 Șerban Ioana ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 557 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1790/1 13.800,00 21,54 Petre Ioana ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 558 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1791
HOTĂRÂRE nr. 686 din 28 iunie 2007 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică "Sporirea capacităţii de circulaţie pe Centura Ploieşti Vest km 0+000 - km 12+850". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189447_a_190776]
-
Botea Steliana Ene Aurica Stroe Elenă Oancea Maria ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 566 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1800/1 8.800,00 422,59 Stoichici Elenă Panait Margareta Oprea Petre Stroe Constantin ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 567 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1801/1 5.000,00 460,82 Poama Maria Eftimie Dominica Dinică Elenă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 568 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1802/1 5.000,00 98,22 Radu Maria Anton Niculina ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 569 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1803/ 1 5.000,00 185,52 Radu Maria Anton Niculina ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 570 Prahova Comună
HOTĂRÂRE nr. 686 din 28 iunie 2007 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică "Sporirea capacităţii de circulaţie pe Centura Ploieşti Vest km 0+000 - km 12+850". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189447_a_190776]
-
1802/1 5.000,00 98,22 Radu Maria Anton Niculina ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 569 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1803/ 1 5.000,00 185,52 Radu Maria Anton Niculina ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 570 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1804/1 800,00 10,95 Manolache Steliana Poama Jeni Gabriela Mărgărit Stâncă Dragan Maria ───────────────────��──────────────────────────────────────────────────────────── 571 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1805/1 1.250,00 9,49 Dobrescu Elenă Botea Nicolae Botea Ion �� Botea Caterina Gheorghe Maria Ene Ioana ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 572 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1806/1 6.300,00
HOTĂRÂRE nr. 686 din 28 iunie 2007 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică "Sporirea capacităţii de circulaţie pe Centura Ploieşti Vest km 0+000 - km 12+850". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189447_a_190776]
-
se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat cu patru cartiere și un ecuson central. În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află un cerb de argint, iar în stânga, în câmp albastru, se află un măr cu poame, totul de aur. În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află spice de grâu de aur, iar în stânga, în câmp roșu, se află un strugure cu o frunză de viță-de-vie, totul de argint. În interiorul scutului, în ecusonul central, în
HOTĂRÂRE nr. 140 din 6 martie 2014 privind aprobarea stemei judeţului Satu Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259986_a_261315]