1,541 matches
-
passim; Negoiță Irimie, Prințul umbrelor, TR, 1995, 35-36; Dosar Radu Stanca, îngr. Ion Vartic, APF, 1995, 9; Popa, Estuar, 151-156; Mircea Zaciu, Ca o imensă scenă, Transilvania..., București, 1996, 257-262; Titu Popescu, Radu Stanca, bardul Sibiului, ST, 1997, 2-3; Petru Poantă, Cercul Literar de la Sibiu, Cluj-Napoca, 1997, passim; Radu Stanca, DRI, V, 41-46; Regman, Dinspre Cercul Literar, 7-18; Ovidiu Cotruș, Medalion: Radu Stanca, O, 1999, 6; Cărtărescu, Postmodernismul, 301-303; Radu Stanca, PRA, III, 1202-1236; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
lui S.-R., proiecții ale dramei declasării și rupturii dintre două culturi, oscilează între sentimentalism și cinismul unui decepționat care reia motivele poeziei sociale și se angajează în direcția esteticii urâtului. În lirica erotică îl imită pe Heinrich Heine, dar poanta ironică nu reușește să disimuleze întotdeauna amărăciunea ori melancolia. Influența lui Mihai Eminescu este și ea vizibilă. Mai interesantă este culegerea de „sonete postume” Frontul roșu (1920), unde notația nudă și lucidă a senzațiilor încercate în așteptarea morții și demistificarea
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
8; Piru, Critici, 291-294; Regman, Nu numai, 183-194; Ulici, Prima verba, III, 41-42; Simion, Mercuțio, 231-235; Marta Petreu, „Minoritatea cea mai persecutată din România o constituie în momentul de față oamenii de valoare” (interviu cu Alex. Ștefănescu), APF, 1994, 3-4; Poantă, Scriitori, 134-140; Simuț, Incursiuni, 215-220; Gheorghe Grigurcu, Al șaselea simț, RL, 1996, 29; George Pruteanu, Despre Alex. Ștefănescu, CL, 1996, 9; Liviu Grăsoiu, Schimbarea uneltelor, LCF, 1997, 23; Marta Petreu, Alex. Ștefănescu, APF, 1997, 11; Ilie Guțan, Critica și actul
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
critică și istorie literară. Cronica literară a reușit să semnaleze mai toate volumele considerate importante apărute în acest interval. Grupul de cronicari a fost compact, unitar: Dumitru Micu, D. Florea-Rariște, Ion Oarcăsu, pentru început. Apoi Virgil Ardeleanu, Mircea Tomuș, Petru Poantă, Ion Vlad, Mircea Zaciu, Liviu Petrescu, Ion Pop, Valentin Tașcu, V. Fanache, Mircea Muthu, Costin Tuchilă, Mihai Dragolea, Constantin Cubleșan, Virgil Mihaiu ș.a. La fel de serios poate fi considerat capitolul de recenzii, respectând totdeauna, conform tradiției, baremurile ridicate ale unei reviste
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
Millo, V. Alecsandri, T. T. Burada, T. Maiorescu, V. Pogor, I. Creangă, M. Eminescu, Ed. Caudella și mulți alții sunt interesante prin unele amănunte de martor ocular. Peste tot abundă textele cu intenții umoristice, cărora le lipsesc însă adeseori spiritul, poanta. Călătorind mult, a publicat câteva cicluri de însemnări: De-a curmezișul țării românești, De-a curmezișul Europei ș.a. (în „Lupta pentru viață”, 1905) - note fugare, vag descriptive, ușor malițioase și (auto)ironice. Majoritatea versurilor sale, satirice, erotice, elegiace, sunt neinspirate
BOGDAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285786_a_287115]
-
Mariana Bojan sau Retorica singurătății, PSS, 1997, 3-4; Ioan Moldovan, Euridice și melancolia, F, 1997, 1; Ioana Bot, Le Fantastique comme expression de la dissidence, în Le Fantastique au carrefour des arts, îngr. Rodica Lascu-Pop și Gwanhaël Ponnau, Cluj-Napoca, 1998, 103-109; Poantă, Dicț. poeți, 32-33; Dicț. analitic, II, 123-125; Irina Petraș, „Un tremur sensibil al umbrei”, APF, 2000, 5; Gheorghe Grigurcu, Despărțirea de mitologie, RL, 2001, 36; Popa, Ist. lit., II, 630. C.H.
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
Renașterii italiene, pref. trad., București, 1979; Antologia poeziei italiene (secolele XIII-XIX), București, 1980; Giacomo Leopardi, Cânturi-Canti, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 1981; Rolando Certa, Trinacria. Poeți sicilieni contemporani, Timișoara, 1984. Repere bibliografice: Felea, Secțiuni, 222-230, 405-408; Regman, Colocvial, 189-191; Negoițescu, Analize, 299-304; Poantă, Radiografii, I, 208-210; Doinaș, Lectura, 165-170; Felea, Aspecte, II, 161-164, III, 22-26; Lit. rom. cont., I, 401-404; Tașcu, Poezia, 74-78; Grigurcu, Existența, 85-91; Grigurcu, Eminescu - Labiș, 451-456; Grigurcu, Arhaic dinspre modern, CNT, 1991, 24; I. Vartic, Dosar Eta Boeriu, APF
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
TR, 1994, 50 (semnează Cornel Regman, Mircea Opriță, Ion Pop, Helga Tepperberg, Marian Papahagi, Ștefan Aug. Doinaș); Dicț. scriit. rom., I, 303-305; Papahagi, Interpretări, 107-109; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 40-65; Regman, Dinspre Cercul Literar, 64-71; Poantă, Dicț. poeți, 34-36; Dicț. analitic, II, 319-322; Popa, Ist. lit., II, 588-589. C.Pp.
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
1965, 65-74; Ardeleanu, Însemnări, 177-181; Oarcăsu, Oglinzi, 224-230; Oprea, Mișcarea, 101-109; Cubleșan, Miniaturi, 214-231; Tomuș, Carnet, 122-127; Dimisianu, Prozatori, 139-143; Andriescu, Disocieri, 229-234; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 366-372; Popa, Dicț. lit. (1977), 471-472; Poantă, Radiografii, I, 47-50, II, 148-151; Vaida, Mitologii, 149-151; Raicu, Practica scrisului, 264-267; Cubleșan, Teatrul, 213-217; Popescu, Cărți, 116-119, 159-161; Sângeorzan, Conversații, 239-243; Tomuș, Mișcarea, 258-261; Mihai Ungheanu, Interviuri neconvenționale, București, 1982, 34-49; Marcea, Concordanțe, 294-296; Diaconescu, Dramaturgi, 274-277; Virgil Nistor
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
lui Ion Băieșu. Scenetele sunt plasate în noua geografie economică și socială (CAP-uri, întreprinderi de stat, ferme agricole, birouri, stații de autobuz, stațiuni de odihnă muncitorești, magazine, școli ș.a.m.d.). În mod obișnuit, aici comicul mizează pe efectul poantei și al contrarierii expectației și nu depășește, ca anvergură, nivelul agreabilului și al divertismentului. Proza scurtă instituie un univers caleidoscopic de care nu sunt străine nici scrierile teatrologului S. Majoritatea cărților sale sunt alcătuiri fragmentariste care au la bază activitatea
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
explicativă sau se referă la un anume personaj istoric. Două categorii ale s. sunt gluma și anecdota. Mai redusă ca proporții (se limitează la relatarea unui singur moment) și de proveniență citadină, gluma pune accent pe replica finală, așa-zisa poantă care evidențiază anumite calități ale personajului (istețimea, perspicacitatea, inteligența). Dacă replica finală disimulează anumite defecte ale protagonistului (prostia, viclenia), vizând aspectul satiric în primul rând și apoi comicul, e vorba tot de s. Gluma rezistă prin ineditul ei, de vreme ce, odată
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
Constantin Țoiu, „Apărătorii”, RL, 1975, 44; Ștefan Aug. Doinaș, Triptic poetic, RL, 1975, 45; Ion Marcoș, „Apărătorii”, TR, 1975, 49; Mihai Dinu Gheorghiu, Poezia apocrifelor și poezia gestului, CL, 1975, 12; George Țâra, Pseudoreportaj, ECH, 1978, 10-12; Iorgulescu, Scriitori, 151-153 ; Poantă, Radiografii, I, 291-294, II, 95-99; Regman, Explorări, 5-6, 18-19; Ulici, Prima verba, II, 125-127; Lucian Alexiu, „Altminteri”, O, 1979, 44; Constantin Hârlav, Sentimentul duratei, TR, 1979, 45; Piru, Debuturi, 207-208; Tașcu, Poezia, 218-222; Rotaru, O ist., III, 507-508; Cornel Vâlcu
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
Alexiu, „Altminteri”, O, 1979, 44; Constantin Hârlav, Sentimentul duratei, TR, 1979, 45; Piru, Debuturi, 207-208; Tașcu, Poezia, 218-222; Rotaru, O ist., III, 507-508; Cornel Vâlcu, Aurel Șorobetea, ECH, 1994, 1-3; Papahagi, Interpretări, 149-152; Ulici, Literatura, I, 234-236; Pop, Pagini, 196-202; Poantă, Dicț. poeți, 193-195; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 343-344; Popa, Ist. lit., II, 286; Dicț. scriit. rom., IV, 465-467; Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului” , I, Cluj-Napoca, 2003, 35-40. C. H.
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
seară în apartamentul lui, preschimbată într-o serafică domnișoară. Condiția ca să nu redevină bătrâna zgripțuroaică este stranie: autorul nu trebuie să se atingă de o coadă de mătură (ținută în balcon), „vehicul” cu care vrăjitoarea pleca în zbor în timpul zilei. Poanta este însă nerelevantă: rațiunea interdicției vine din faptul că femeia era hoață - fura aur și bijuterii și ținea totul ascuns în coada măturii. Turnuri de acest tip sunt evidente și în Metamorfoza, O jumătate de om, Încercare de sinucidere, Prin
SARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289497_a_290826]
-
abia în 1957, când redebutează în „Tribuna” și continuă să publice în „Steaua” și „Familia”. Nu reușește să recupereze „codurile unui imaginar” în care se impusese inițial, ci „se situează, deloc mimetic, pe sensul de adâncime al liricii contemporane” (Petru Poantă). Și prima carte, Maluri înalte, îi apare târziu, în 1974. Poezia de acum transgresează realitatea în planul sensibilului, dominată fiind de o senzualitate oarecum rafinată, într-un registru ce decurge din stilistica manieristă. Ulterior lirica lui S. evoluează spre un
SAVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
de fosfor, București, 1982; Discursul îndrăgostit, Cluj-Napoca, 1986; Mic tratat de miresme, Cluj-Napoca, 1989; Vedere de pe Olimp, Cluj-Napoca, 1993; Circe și păunul, Cluj-Napoca, 1995; Soluția fericirii (conspect de versuri vechi), Cluj-Napoca, 1997; Închisoarea liberă, Cluj-Napoca, 1998; Cocoșul metalic, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 1999; Dintr-un potop de cuvinte, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Daniel Dimitriu, „Maluri înalte”, CL, 1974, 12; Petru Poantă, „Maluri înalte”, ST, 1974, 12; Ulici, Prima verba, I, 132-134; Dan C. Mihăilescu, Obsesia de viață, LCF, 1978, 29; Petru
SAVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
și păunul, Cluj-Napoca, 1995; Soluția fericirii (conspect de versuri vechi), Cluj-Napoca, 1997; Închisoarea liberă, Cluj-Napoca, 1998; Cocoșul metalic, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 1999; Dintr-un potop de cuvinte, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Daniel Dimitriu, „Maluri înalte”, CL, 1974, 12; Petru Poantă, „Maluri înalte”, ST, 1974, 12; Ulici, Prima verba, I, 132-134; Dan C. Mihăilescu, Obsesia de viață, LCF, 1978, 29; Petru Poantă, „Ce nu vindecă vremea”, ST, 1978, 10; Constantin Cubleșan, „Ce nu vindecă vremea”, TR, 1978, 49; V. Pop, „Cultura
SAVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
Cluj-Napoca, 1999; Dintr-un potop de cuvinte, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Daniel Dimitriu, „Maluri înalte”, CL, 1974, 12; Petru Poantă, „Maluri înalte”, ST, 1974, 12; Ulici, Prima verba, I, 132-134; Dan C. Mihăilescu, Obsesia de viață, LCF, 1978, 29; Petru Poantă, „Ce nu vindecă vremea”, ST, 1978, 10; Constantin Cubleșan, „Ce nu vindecă vremea”, TR, 1978, 49; V. Pop, „Cultura de fosfor”, CL, 1983, 2; Petru Poantă, „Cultura de fosfor”, TR, 1983, 9; Pavel Pereș, Dans în foișor, SPM, 1984, 28
SAVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
Prima verba, I, 132-134; Dan C. Mihăilescu, Obsesia de viață, LCF, 1978, 29; Petru Poantă, „Ce nu vindecă vremea”, ST, 1978, 10; Constantin Cubleșan, „Ce nu vindecă vremea”, TR, 1978, 49; V. Pop, „Cultura de fosfor”, CL, 1983, 2; Petru Poantă, „Cultura de fosfor”, TR, 1983, 9; Pavel Pereș, Dans în foișor, SPM, 1984, 28; Codrin Liviu Cuțitaru, „Discursul îndrăgostit”, CL, 1986, 11; Ion Lungu, Avatarurile unei afirmări, RL, 1987, 2; Laurențiu Ulici, Promoția amânată, RL, 1987, 45; Traian Vedinaș, „Mic
SAVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
Pavel Pereș, Dans în foișor, SPM, 1984, 28; Codrin Liviu Cuțitaru, „Discursul îndrăgostit”, CL, 1986, 11; Ion Lungu, Avatarurile unei afirmări, RL, 1987, 2; Laurențiu Ulici, Promoția amânată, RL, 1987, 45; Traian Vedinaș, „Mic tratat de miresme”, TR, 1990, 16; Poantă, Scriitori, 50-53; Poantă, Dicț. poeți, 182-184. Ct. C.
SAVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
în foișor, SPM, 1984, 28; Codrin Liviu Cuțitaru, „Discursul îndrăgostit”, CL, 1986, 11; Ion Lungu, Avatarurile unei afirmări, RL, 1987, 2; Laurențiu Ulici, Promoția amânată, RL, 1987, 45; Traian Vedinaș, „Mic tratat de miresme”, TR, 1990, 16; Poantă, Scriitori, 50-53; Poantă, Dicț. poeți, 182-184. Ct. C.
SAVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
o literatură „nobilă și sentimentală”, I-II, Iași, 2001-2002 (în colaborare cu Ioan Pintea). Repere bibliografice: Ion Mureșan, Text de frontieră, TR, 1996, 8; Cristina Cârstea, „Inadaptarea este dimensiunea fundamentală a poetului român” (interviu cu Radu Săplăcan), CRC, 1998, 2; Poantă, Dicț. poeți, 184-185; Daniel Corbu, „Ușor, deasupra lumii”, CRC, 1999, 8; Grigurcu, Poezie, II, 365-370; Lefter, Scriit. rom ’80-’90, III, 133-135; Valeriu Stancu, „Dintr-un jilț de mesteceni salut ultima veste...” (interviu cu Radu Săplăcan), CRC, 2002, 4; Mihai
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
3; Barbu, O ist., 441-444; Ulici, Prima verba, I, 128-132; Andrei Roman, Nostalgia cunoașterii, LCF, 1978, 38; Mircea Scarlat, „Uraniu, forme și oameni de zăpadă”, RL, 1978, 40; Alexandra Indrieș, „Uraniu, forme și oameni de zăpadă”, O, 1979, 16; Petru Poantă, „Aventuri fără anestezie”, TR, 1983, 36; Valeriu Cristea, „Aventuri fără anestezie”, RL, 1983, 38; Mariana Codruț, „Aventuri fără anestezie”, AFT, 1983, 11; Cristea, Fereastra, 283-287; Coșovei, Pornind, 188-192; Rotaru, O ist., III, 464-466; Ulici, Lit. rom., I, 228-231; Rachieru, Poeți
SAVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]
-
omnia, ed. bilingvă, îngr. și introd. trad., București, 1992; Montri Umavijani, Călătorii prin tranziții, pref. trad., Cluj-Napoca, 1997 (în colaborare cu Lucia Sav); Sfântul Augustin, Opera omnia, I-VI, ed. bilingvă, îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 2002-2003. Repere bibliografice: Petru Poantă, „Elogii”, TR, 1986, 25; Adrian Marino, Intertextualitatea, TR, 1986, 27; Adrian Popescu, „Elogii”, ST, 1986, 7; Artur Silvestri, „Elogii”, LCF, 1987, 12; Irina Petraș, Tibul, „Elegii”, ST, 1989, 2; Gheorghe I. Șerban, „Corpus Tibullianum” în română, LCF, 1989, 32; Ioan
SAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]
-
Corpus Tibullianum” în română, LCF, 1989, 32; Ioan Milea, Dialogul sinelui cu sinea, TR, 1990, 14; Tudor Vlad, Semnificația unui premiu, TR, 1993, 22; Irina Petraș, Portret de traducător, ATN, 1993, 9; Adrian Popescu, Traducător și poet, ST, 1993, 11; Poantă, Dicț. poeți, 181; Victor Cubleșan, Savienele, ST, 2002, 8-9; Adrian Popescu, Un gest cultural de admirat, ST, 2003, 1-2. A. C.
SAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]