740 matches
-
păcatele proprii, dar și pe cei care-și frâng inima și plâng pentru păcatele semenilor lor. Însuși Mântuitorul S a întristat și a plâns pentru păcatele celor ce locuiau în Ierusalim, Betsaida și Capernaum și care nu voiau să se pocăiască (Matei 11, 20 24; 23, 37, 38). Darul lacrimilor aducătoare de bucurie l-au avut toți sfinții. Celor ce plâng din aceste cauze binecuvântate, Mântuitorul le făgăduiește mângâierea harică, adică, pentru viața de acum, iertarea greșelilor, scăparea de chinuri și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
adevărul, închipuire”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XLIII, I, în PSB, vol. 23, p. 510) „Atât de mare este puterea Celui răstignit, că după atâta bătaie de joc, după atâta batjocură, sutașul și mulțimile s-au pocăit. Unii spun că sutașul acesta, întărindu-se mai pe urmă în credință, a murit mucenic 67“. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXXVIII, II, în PSB, vol. 23, p. 984) „Trebuia să se creadă că Hristos a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
433) „... judecata viitoare, care va avea loc fie sub pământ, fie în altă parte”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XXII-a, VI, în PSB, vol. 17, p. 577) „...Se judecă mai grav cei care nu se pocăiesc acum decât cei care au fost judecați înainte de Evanghelie”. (Sf. Vasile cel Mare, Regulile morale, reg. 1, în PSB, vol. 18, p. 101) „... fericitul Pavel, care spune: Toți câți au păcătuit fără lege, vor și pieri fără lege; și toți
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sfânt”. (Sf. Ciprian, Către Donatus, IV, în PSB, vol. 3, p. 417) „Noi am crezut și cunoaștem că Botezul acela, pe care l-a vestit el (Ieremia - n.n.) de mai înainte, este singurul care poate curăți pe cei ce se pocăiesc și că el este apa vieții (Ier. 2, 13)”. (Sf. Iustin Martirul și Filozoful, Dialogul cu iudeul Tryfon, Partea Întâi, XIV, în PSB, vol. 2, p. 138) „Să ne amintim de asemenea și de greșelile ce le-am săvârșit, între
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Poziția lui arată că e încă departe de desăvârșire și poate oricând să decadă din starea sa. Al doilea tip de creștini sunt aceia care au săvârșit păcare mari, au conștientizat starea de decădere în care au ajuns, s-au pocăit sincer, iar întoarcerea lor la Dumnezeu este una neezitantă, totală. Mai mult, ei sunt preferați de divinitate, întrucât au trăit urmările răului și nu-l vor mai săvârși, în comparație cu cei dintâi, care por cădea oricând în păcat. Acesta este motivul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
perspectivă El se bucură mai mult de întoarcerea unui om păcătos decât de cumințenia unuia drept. Această idee este ilustrată și de o altă pildă, care ne atrage atenția că Dumnezeu se bucură mai mult de un păcătos care se pocăiește decât de 99 de drepți care nu au nevoie de pocăință. Suntem înclinați să credem, de aici, că iubirea absolută copleșește dreptatea absolută a divinității. Ideea călăuzitoare a parabolei fiului risipitor, anume că starea celui care a gustat din plăceri
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și 250. La intrarea În infern, numeroși păcătoși stau spânzurați În copaci de foc, atârnați de picioare, de mâini, de limbă, de urechi. În șapte cuptoare se perpelesc În flăcări și urlă sufletele celor care nu au vrut să se pocăiască; de o roată de flăcări care se Învârtește de o mie de ori pe zi sunt legate o mie de suflete. Regăsim și tema orientală a podului: cei drepți Îl trec, dar păcătoșii cad Într-un fluviu sinistru, plin de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
conduite erotice în diferite mitologii: sumero-babiloniană, egipteană, indiană, semită, iraniană, chineză, greacă, romană, precolumbiană, geto-dacă, japoneză, scandinavă. Ilustrăm, de asemenea, comportamentele și conduitele erotismului interesat cu personaje biblice din Vechiul Testament și din Noul Testament: Rahab, Iudith, Dalila, Maria Magdalena, cu desfrânate pocăite în perioada apostolică și patristică: Maria Egipteanca, Pelaghia..., cu categorii sociale distincte: curtezane sacre și ritualice, concubine, cadâne în haremuri, curtezane publice de genul: hetaire (Grecia), ganika (India), hua fetele flori (China), meretrices (Roma), meretrices onestae (Italia), gheișe (Japonia), practicante
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și de modul în care au părăsit scena vieții. Unele au părăsit scena vieții de curtezane și favorite zeificate (în antichitate), ca modele pentru urmașele lor, iubite, admirate, eternizate de artiști (scriitori, pictori, muzicieni). Altele au sfârșit disprețuite, uitate, retrase, pocăite în mânăstiri. Cu puține excepții, cele mai multe au fost nefericite, chiar și după ce au triumfat, au fost și sunt etichetate, indiferent pe calitățile și meritele lor, tot femei de categorie inferioară soțiilor. Am nuanțat prezentarea lumii spectaculoase a femeilor care și-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fi ajuns pe tronul Franței. Deși cele mai multe referiri cu privire la Maria Magdalena sunt acelea care o încadrează în categoria desfrânatelor, a celor ce se eliberează, prin pocăință, de desfrânare, Vaticanul a eliberat-o de stigmatul desfrânării, numind-o Apostolul Apostolilor. Curtezane pocăite din perioada apostolică și patristică Maria Egipteanca este un model de pocăință iar Biserica Răsăriteană o prăznuiește ca model reprezentativ al renunțării la viața desfrânată, ca model al înlocuirii plăcerii pământești, carnale cu iubirea de Dumnezeu. Și pe seama destinului ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
hotărât să se alăture grupului de pelerini ce mergea la Ierusalim, cum a vrut să intre în Biserica Sfântului Mormânt și nu a putut, cum o voce i-a șoptit să-și ia câteva merinde și să meargă să se pocăiască în pustiu. După ce și-a terminat merindele, s-a hrănit cu ierburile deșertului, s-a adăpostit în grote, s-a acoperit cu Cuvântul Domnului, în nădejdea mântuirii. I-a cerut monahului s-o împărtășească, el a zărit-o ca plutind
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
acționat pentru salvarea lor, se ofereau indulgențe celor ce se căsătoreau cu prostituate, unele au primit zestre pentru a duce un mod de viață decent, s-au creat case de reeducare, de inițiere în meserii, au fost îndrumate să se pocăiască. Tipuri tradiționale de curtezane și de pseudocurtezane Curtezane sacre și ritualice Miturile ca realități culturale complexe oferă modele teogonice (de apariție a divinităților), cosmogonice (de apariție și evoluție a cosmosului) și antropogonice (de apariție, evoluție a omului și de direcționare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
țesut în jurul lor legende. Unele au sfârșit, părăsind scena vieții, zeificate (în antichitate), admirate, eternizate de artiști, altele au sfârșit disprețuite și uitate. Viața le-a fost marcată de nefericire, multe au părăsit scena vieții singure și sărace, altele, retrase, pocăite în mânăstiri. Viața complicată, aventuroasă, fascinantă și palpitantă a curtezanelor a fost, de multe ori, unidimensionalizată de interese, acestea fiind, în sens curent, trebuințe materiale și spirituale conștientizate și exprimate în scopuri și strategii de împlinire, în preocupări de a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a reușit să intre în posesia moștenirii din partea mamei, și-a regăsit fiul din căsătoria incestuoasă căruia i-a lăsat prin testament averea iar ea, la aproape șaptezeci de ani, împreună cu soțul ei s-au întors în Anglia, bogați și pocăiți de viața aventuroasă pe care au dus-o. Manon Lescaut Abatele Prévost, Manon Lescaut Antoine François Prévost d'Exiles sau abatele Prévost (1697-1763) a trecut de la catolicism la protestantism, a plecat în Anglia, apoi în Olanda unde s-a îndrăgostit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
retrospective figurează nu mai puțin de 6 variante, Salomeea cu capul Sf. Ioan (pastel pe carton oval), Salomeea (pastel pe carton), Salomeea oferind Erodiadei capul Sf. Ion (ulei pe carton), Salomeea și prietenele ei (ulei pe placă de gips), Salomeea pocăindu-se (ulei pe carton), Studiu pentru Salomeea (schiță, pastel pe carton). Este un bun prilej de a observa, prin utilizarea acestei recurențe tematice, amprenta unei alte sensibilități informate cultural în abordarea unui subiect cu o sinuoasă istorie culturală, circumstanțiat însă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]