2,904 matches
-
între 80C (în zonele înalte de podiș și dealuri) și 9,80C (în regiunile mai joase, la Bârlad). Precipitațiile sunt inegale ca răspândire teritorială, mai mari cantitativ (circa 600 mm anual) în nordul și vestul județului (zonele deluroase și de podiș) și mai puține în locurile depresionare și de luncă (aproximativ 400-500 mm anual), exceptând perioadele de secetă (fenomen frecvent întâlnit) când totalul înregistrează sub 200 mm anual. Datorită schimbărilor climatice, de-a lungul timpului s-au observat modificări în privința adaptării
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
financiari, lipsa numărului mare de șantiere a dus la reorientarea personalului de specialitate spre cercetările de suprafață și la valorificarea materialelor din depozite, strânse anterior. Spațiul geografic asupra căruia vom insista cu istoricul cercetărilor este Bazinul Bârladului, parte componentă a podișului cu același nume, pe care îl traversează de la nord la sud. De asemenea, Podișul Bârladului este completat la nord de o parte a Podișului Central Moldovenesc, ultimul fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului. Totodată, în componența podișului amintit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cercetările de suprafață și la valorificarea materialelor din depozite, strânse anterior. Spațiul geografic asupra căruia vom insista cu istoricul cercetărilor este Bazinul Bârladului, parte componentă a podișului cu același nume, pe care îl traversează de la nord la sud. De asemenea, Podișul Bârladului este completat la nord de o parte a Podișului Central Moldovenesc, ultimul fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului. Totodată, în componența podișului amintit intră, în zona sa sudică, Colinele Tutovei și Platforma Covurluiului. Podișul bârlădean și implicit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
anterior. Spațiul geografic asupra căruia vom insista cu istoricul cercetărilor este Bazinul Bârladului, parte componentă a podișului cu același nume, pe care îl traversează de la nord la sud. De asemenea, Podișul Bârladului este completat la nord de o parte a Podișului Central Moldovenesc, ultimul fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului. Totodată, în componența podișului amintit intră, în zona sa sudică, Colinele Tutovei și Platforma Covurluiului. Podișul bârlădean și implicit bazinul hidrografic al acestuia au oferit condiții prielnice de trai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
este Bazinul Bârladului, parte componentă a podișului cu același nume, pe care îl traversează de la nord la sud. De asemenea, Podișul Bârladului este completat la nord de o parte a Podișului Central Moldovenesc, ultimul fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului. Totodată, în componența podișului amintit intră, în zona sa sudică, Colinele Tutovei și Platforma Covurluiului. Podișul bârlădean și implicit bazinul hidrografic al acestuia au oferit condiții prielnice de trai comunităților ce s-au stabilit în zonă, fiind un spațiu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a podișului cu același nume, pe care îl traversează de la nord la sud. De asemenea, Podișul Bârladului este completat la nord de o parte a Podișului Central Moldovenesc, ultimul fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului. Totodată, în componența podișului amintit intră, în zona sa sudică, Colinele Tutovei și Platforma Covurluiului. Podișul bârlădean și implicit bazinul hidrografic al acestuia au oferit condiții prielnice de trai comunităților ce s-au stabilit în zonă, fiind un spațiu propice practicării agriculturii, creșterii animalelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sud. De asemenea, Podișul Bârladului este completat la nord de o parte a Podișului Central Moldovenesc, ultimul fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului. Totodată, în componența podișului amintit intră, în zona sa sudică, Colinele Tutovei și Platforma Covurluiului. Podișul bârlădean și implicit bazinul hidrografic al acestuia au oferit condiții prielnice de trai comunităților ce s-au stabilit în zonă, fiind un spațiu propice practicării agriculturii, creșterii animalelor, pescuitului și vânătorii, fapt confirmat de-a lungul timpului, inclusiv pentru intervalul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX Cercetările de suprafață i-au amploare în a doua jumătate a secolului trecut prin inițiativa lui M. Petrescu-Dîmbovița și a colaboratorilor (M. Dinu, Em. Bold, N. Zaharia, Em. Zaharia), al căror obiectiv a fost zona Podișului Central Moldovenesc. Între anii 1954-1956, specialiștii menționați mai sus și-au concentrat atenția asupra văii Bârladului superior, de la izvoare (Valea Ursului) și până la Vaslui, contribuind prin activitatea lor la creșterea numărului vestigiilor, datate din Preistorie și până în Evul Mediu. Dintre
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
altfel, pentru stațiunile din intervalul veacurilor VI-XI, situate pe văile afluenților râului Bârlad, nu avem argumente în privința utilizării unor metode de întărire, fapt explicat probabil printr-o coabitare pașnică cu grupurile de migratori sau poate prin relieful zonal, de podiș, marcat de văi și dealuri, improprii unui sistem de apărare natural. Acele „horodiști” au fost descoperite pe teritoriul județului Botoșani (Fundu Herții, Orofteana, Dersca, Tudora ș.a.), iar specialiștii consideră că amplasamentul și structura lor favorizau formarea unui sistem compact de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
hărțile I-III), putem constata locuirea aproape totală a teritoriului Moldovei, favorizate fiind unele microregiuni, zonele evitate fiind rare (în special cele inundabile sau instabile geografic). Remarcăm preferința locuitorilor pentru terasele râurilor, pantele văilor, platourile înalte, de regulă zonele de podiș, întrucât puteau furniza condiții propice de viață: terenuri pentru agricultură, ape și păduri (datorită acestor factori, Podișul Central Moldovenesc și, implicit, Bazinul Bârladului a fost preferat de băștinași). Autohtonii evitau spațiile vulnerabile, care nu permiteau stabilirea locuitorilor și practicarea în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fiind rare (în special cele inundabile sau instabile geografic). Remarcăm preferința locuitorilor pentru terasele râurilor, pantele văilor, platourile înalte, de regulă zonele de podiș, întrucât puteau furniza condiții propice de viață: terenuri pentru agricultură, ape și păduri (datorită acestor factori, Podișul Central Moldovenesc și, implicit, Bazinul Bârladului a fost preferat de băștinași). Autohtonii evitau spațiile vulnerabile, care nu permiteau stabilirea locuitorilor și practicarea în siguranță a ocupațiilor, dar și din alte cauze, nu doar exclusiv naturale, cum ar fi pericolul triburilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
semnalate, dar pentru care există rezerve, deoarece, înainte de toate, trebuie verificate pe teren, iar ulterior, după confirmare, să fie atașate la totalul amintit. Rezultatele cercetării celor 516 localități din Moldova indică printre locurile preferate, de autohtoni și alogeni, zonele de podiș și cele de stepă colinară (condiții propice de locuire), urmate de cele montane și submontane, unde condițiile de trai erau ușor defavorabile (teren nepracticabil agricol, limite teritoriale datorate pădurilor și munților). Dintre ele, arealul Podișului Central Moldovenesc deține cele mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
autohtoni și alogeni, zonele de podiș și cele de stepă colinară (condiții propice de locuire), urmate de cele montane și submontane, unde condițiile de trai erau ușor defavorabile (teren nepracticabil agricol, limite teritoriale datorate pădurilor și munților). Dintre ele, arealul Podișului Central Moldovenesc deține cele mai intense urme de locuire a vechilor vetre, încă din trecut (Preistorie și Antichitate). Condițiile favorabile (terenuri agricole, surse de apă, păduri, pășuni) au permis locuirea acestui spațiu, pe o perioadă îndelungată, posibil neîntreruptă în timp
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
terenuri agricole, surse de apă, păduri, pășuni) au permis locuirea acestui spațiu, pe o perioadă îndelungată, posibil neîntreruptă în timp, fiind populat și în prezent. De altfel, într-o interdependență naturală, bazinul hidrografic al Bârladului traversează de la nord la sud podișul bârlădean, a cărui parte de nord este ocupată chiar de Podișul Central Moldovenesc. 1. AȘEZĂRI La finele culturii Sântana de Mureș, petrecut conform noilor teorii, emise de unii specialiști, la jumătatea secolului al V-lea, se constată apariția unui nou
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
spațiu, pe o perioadă îndelungată, posibil neîntreruptă în timp, fiind populat și în prezent. De altfel, într-o interdependență naturală, bazinul hidrografic al Bârladului traversează de la nord la sud podișul bârlădean, a cărui parte de nord este ocupată chiar de Podișul Central Moldovenesc. 1. AȘEZĂRI La finele culturii Sântana de Mureș, petrecut conform noilor teorii, emise de unii specialiști, la jumătatea secolului al V-lea, se constată apariția unui nou orizont cultural, bazat pe elemente de factură daco-romană și cunoscut ulterior
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
jumătatea anilor '90), la care vom face mai des referire, menționează, pentru spațiul românesc de la est de Carpați, descoperirea unui total de 300 de așezări, ce provin din aproximativ 250 de localități, datate în veacurile V-VII, situate majoritatea în Podișul Central Moldovenesc (peste 150) și în zonele de stepă colinară din sud-estul Moldovei (peste 100), dintre care s-au cercetat prin sondaje sau săpături de amploare doar 45 de stațiuni. Din cele 300 de stațiuni, numai 98 fac parte din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și pe seama pătrunderii grupurilor nomade și, implicit, pe necesitatea comunităților autohtone de-a se retrage spre zone ferite, mai puțin accesibile slavilor. De altfel, s-a dovedit arheologic că în zonele de stepă și silvostepă, așa cum este și habitatul din Podișul și Bazinul Bârladului, unde băștinașii coabitau cu alogenii, în momentele tulburi s-au produs și dislocări de populații, de o mai mică sau mai mare amploare, spre deosebire de zonele împădurite, de deal, piemontane, și în depresiunile intracarpatice, unde populația romanică, ulterior
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
periegheze în 260 de localități. La acestea se adaugă numai două necropole (Stoicani-Galați, Vinețești-Vaslui) și un mormânt izolat (Stația C.F.R. Dodești), singurele descoperiri funerare ale spațiului est-carpatic pentru această perioadă. Conform repartizării geografice, cele mai multe așezări erau situate în zonele de podiș (186), regiunile de câmpie sau stepă colinară (104), iar ultimele și cele mai puține în locurile montane ori submontane (13). Dintre aceste așezări, doar în 40 s-au întreprins cercetări arheologice (sondaje, săpături sistematice), care au confirmat prezența mai multor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
că numărul descoperirilor arheologice din Moldova, din intervalul cuprins între a doua parte a secolului al IX-lea și până la sfârșitul secolului al XI-lea, se ridică la 385, semnalate în 307 localități. Majoritatea acestor situri sunt amplasate în zona podișurilor (247), a câmpiilor sau stepelor colinare (113), mai rar în regiunile montane și submontane (25). Precum rezultă și din statistică, în Podișul și Bazinul Bârladului s-au găsit o mare parte din totalul vestigiilor semnalate în podișurile Moldovei (247). Din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
al XI-lea, se ridică la 385, semnalate în 307 localități. Majoritatea acestor situri sunt amplasate în zona podișurilor (247), a câmpiilor sau stepelor colinare (113), mai rar în regiunile montane și submontane (25). Precum rezultă și din statistică, în Podișul și Bazinul Bârladului s-au găsit o mare parte din totalul vestigiilor semnalate în podișurile Moldovei (247). Din totalul celor 385 de obiective, 330 sunt așezări identificate pe teren (prin intermediul perieghezelor), dintre care doar 43 au fost săpate sistematic; restul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
amplasate în zona podișurilor (247), a câmpiilor sau stepelor colinare (113), mai rar în regiunile montane și submontane (25). Precum rezultă și din statistică, în Podișul și Bazinul Bârladului s-au găsit o mare parte din totalul vestigiilor semnalate în podișurile Moldovei (247). Din totalul celor 385 de obiective, 330 sunt așezări identificate pe teren (prin intermediul perieghezelor), dintre care doar 43 au fost săpate sistematic; restul de 55 reprezintă morminte izolate/cimitire (20), monede izolate (25), tezaure (3) și depozite de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la 135 de stațiuni identificate pe teren (din totalul de 330). Din cele 43 de așezări, cercetate sistematic pe teritoriul Moldovei, 12 aparțin bazinului: Conform celor specificate, cele mai multe vestigii medievale timpurii, din această perioadă, s-au descoperit în zona de podiș, unde s-a remarcat, la unele așezări, o continuitate de locuire în vechea vatră încă din Preistorie sau Antichitate (Dodești, Drăgești, Negrești). Însă, cercetarea arheologică a constatat, pentru intervalul veacurilor VI-XI, mutarea vetrelor de sat datorită nevoilor comunităților respective
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
habitatului social-uman. În cazul de față, poziționarea fizico-geografică a majorității așezărilor, din perioada secolelor VI-XI, s-a ghidat și adaptat după condițiile oferite de zona bazinului bârlădean. Potrivit statisticii, din anii 1990, membrii comunităților autohtone au preferat zonele de podiș (Podișul Moldovei, cu accent pe Podișul Central Moldovenesc, la care se adaugă bazinul bârlădean), întrucât acestea ofereau numeroase avantaje, prin condițiile propice de trai (terenuri prielnice agriculturii; surse de apă, cu pește și argilă pentru olărit; păduri cu material pentru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
social-uman. În cazul de față, poziționarea fizico-geografică a majorității așezărilor, din perioada secolelor VI-XI, s-a ghidat și adaptat după condițiile oferite de zona bazinului bârlădean. Potrivit statisticii, din anii 1990, membrii comunităților autohtone au preferat zonele de podiș (Podișul Moldovei, cu accent pe Podișul Central Moldovenesc, la care se adaugă bazinul bârlădean), întrucât acestea ofereau numeroase avantaje, prin condițiile propice de trai (terenuri prielnice agriculturii; surse de apă, cu pește și argilă pentru olărit; păduri cu material pentru construcții
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
poziționarea fizico-geografică a majorității așezărilor, din perioada secolelor VI-XI, s-a ghidat și adaptat după condițiile oferite de zona bazinului bârlădean. Potrivit statisticii, din anii 1990, membrii comunităților autohtone au preferat zonele de podiș (Podișul Moldovei, cu accent pe Podișul Central Moldovenesc, la care se adaugă bazinul bârlădean), întrucât acestea ofereau numeroase avantaje, prin condițiile propice de trai (terenuri prielnice agriculturii; surse de apă, cu pește și argilă pentru olărit; păduri cu material pentru construcții și foc, animale pentru vânat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]