814 matches
-
Eminesciana; 32) * PERPESSICIUS. Eminesciana. Ediție îngrijită, prefață și bibliografie de Dumitru D. Panaitescu. Iași: Junimea, 1983, 663 p. (Eminesciana; 33) * CIOBANU, Nicolae. Eminescu. Structurile fantasticului narativ. Iași: Junimea, 1984, 215 p. (Eminesciana; 34) * CUȚITARU, Virgil. Metamorfozele lui Hyperion. Studiu asupra poemei Luceafărul. Iași: Junimea, 1983, 200 p. (Eminesciana; 35) * TIUTIUCA, Dumitru. Creativitate și ideal. Iași: Junimea, 1984, 255 p. (Eminesciana; 36) * LOVINESCU, E. Mihai Eminescu. Ediție critică, prefață, note, variante, bibliografie și indice de Ion Nuță. Iași: Junimea, 1984, XLVI, 385
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
la unii dintre dumneavoastră, amintirea bragagiilor atât de pitorești pe ulițele Bucureștilor de acum o jumătate de veac, cu zaharicalele lor de fantezie orien tală și cu costumul lor arnăuțesc, cu turban cu fes, ilic, șal vari și papuci, o poemă de linii și de culori, purtând sau poposind pe la colțuri cu donița de bragă Împodobită cu aplicații de alamă și cu ibricul turcesc, cu gât lung, pentru clătitul cănilor de servit braga, tot din alamă lucrată și lustruită lună, și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sluji cu devotament patria, partidul, de a răspunde cu toate forțele generoaselor obligații, nobilei misiuni încredințate presei de secretarul general al partidului.“ („Dimensiunea politic-educativă a întăririi proprietății socialiste“, Presa noastră, nr. 8/1988) COSTESCU Mariana „Să depunem efort în marea poemă generală. Și dacă suntem astăzi liberi ca stelele Și legați ca valurile mării de un ideal de veșnicie Să mulțumim primilor oameni care au descoperit cheia Progresului Munca de bucurie și pace a omului.“ („Spre slava cetății“, România literară, 4
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
c-a murit Mihai, că și-au pierdut domnul viteazul și omul, cu nume de faimă de-l rosteau cu teamă cari mai de cari turcii și tătarii, ungurii și leșii tremurând ca peștii.“ scrie vistierul grec Stavrinos într-o poemă redactată în 1601. Aceste versuri sunt ale unui fidel și ale unui admirator, dar contemporanii și succesorii lui imediați nu au avut prețuire pentru performanța domnului muntean - întâia unire a românilor. Însuși cronicarul Miron Costin, care atât de mult a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cât de mică și săracă, totuși mai fericit este acel neam care are țară și locuiește Într-Însa” (Ion Budai-Deleanu, Țiganiada, cca 1795) ; Inspirându-se din Josephus Flavius, poetul ardelean Ioan Barac (1776-1848) compune În versuri populare românești o amplă poemă În nouă cânturi despre a doua distrugere a Templului și rătăcirea evreilor În exil ( Risipirea cea depre urmă a Ierusalimului, Începutul secolului al XIX-lea) <endnote id="(130, p. 73)"/> ; Europa Îi consideră pe români „cu mult mai rău decât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
eu voi lucra acum două cronici deodată pe care să vi le trimit ca să alegeți în funcție de moment și de interese imediate. Pentru Arhiva „Ateneului” (același nr. 3, dacă lucrurile au rămas așa cum am vorbit), trimit poeziile lui E. Camilar. Prima poemă, Pe ulițele Iașului (ai și fotografia), este inedită (te rog să verifici și tu, în fișele tale. Nu am avut timp să verific dacă E. Camilar publica și poezii în ziarele Opinia și Iașul). A doua, este cum spun în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
vremea noastră s-a uitat că sfera poeziei e mai largă decât cea a lirismului. Poezia poate fi și comică, poate fi burlescă, poate fi didactică etc., speciile acestea având exemple notabile în istoria literaturii. Balada chiriașului grăbit e o poemă satirică nu lipsită de accente elegiace. În jurul unui divorț e un foarte vioi scenariu comic (de moravuri). Orice ar crede spiritele austere, aceste poeme burlești și hazlii nu sunt frivole. E. Lovinescu, pe care Topîrceanu l-a atacat infatigabil în
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de o superbă și grațioasă viziune : Unde zglobii împrejur clipotind se-nălțau curioase, Nava plutea ușurel, fără pilot în lumină. Valuri fugeau după valuri spre țărm depărtat călătoare Cerul era liniștit - marea pustie și verde. Morala greierului Cea mai celebră poemă a lui Radu Boureanu e Anna Maria de Valdelièvre, piesă de rezistență a primei sale culegeri (Zbor alb, 1932), precum și a celei următoare (Golful sângelui, 1936), în care e încorporată unui ciclu de cinci secvențe, unde ea devine a doua
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
abia mă zărește, "Cu nectar, îmi zice,-nchină", După asin șovăește, Sfârâi boloboaca plină, Strig-"așa, drăguțu meu! Prea voios pe Baccu cânt. Piesa memorabilă rămâne însă Primăvara amorului, dezvoltare a cunoscutului episod anacreontic al ivirii și adăpostirii micului Amor. Poema e un mare tablou câmpenesc, deschis cu priveliștea imensă a Carpaților. În perspectiva lor, poetul desfășură câmpurile și orașul Târgoviște, tratează într-un colț un detaliu cinegetic și zugrăvește întreagă geografia, înviorată de impulsia erotică, cerul cu stelele, apele adamantine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Înainte de Bacovia și aproape în spiritul lui Rollinat, poetul cultivă un patetic sfâșietor, în care elementele tipice sunt "simfoniile", "aiurările", "delirurile", "sarcasmele", plânsetele de nebun pe stradă, dansurile macabre, muzica dureroasă (Weber, Chopin): Cântă încet din Weber: "gîndirile din urmă"- Poema unui geniu ce-apune maiestos, Adio-al unui suflet artistic, ce se curmă Pe-o tristă armonie cu sunet dureros! Și degetele-i albe pe clapele sonore Se-nmlădiau alene, în ochii mei privind - Erau în miez de noapte târzii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
frecventat pe Macedonski și a fost izbit de nevroza snobă din cenaclul acestuia, intoxicat de crizanteme în putrefacție și rigid de lux decrepit, cvasi-funerar. În primul rând Petică glorifică diafanitatea florilor, fragranța cărnurilor vegetale: Parfum din flori pălite și uitate, Poemă tăinuită-ntr-o petală, Te stingi în dureroasa-ți voluptate În seara singuratecă și pală, Parfum din flori pălite și uitate... fecioarele cu incarnat de crin ale lui Botticelli întristatul, Mult vestitul florentin... fecioarele pale trecând muzical: O, marile pasionate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de gheizeri, plante albastre de cobalt, ploi de pietre prețioase: Plouă, plouă, plouă, A-nnoptat și plouă. Orele trec repezi Când privești visând Plouă și pe case Nu știu cine cântă Un adagiu trist, Nu știu cine cântă Versuri prin burlane, Versuri de argint. O poemă tandră De-aiurări bolnave Plânge sub ferestre Un necunoscut. Plouă briliante Lacrime de rouă Și-ametiste negre; Ploaia spune versuri; Iar necunoscutul Plânge aiurind. Legăturile lui Al. T. Stamatiad cu simbolismul, din care împrumută numerele mistice (șapte balcoane, șapte cupole
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ibidem, p. 31. ăEducațiune și cultură, publicat de I. Scurtu cu titlul Despre politica de deznaționalizare.î 3 Prin revoluționarism înțeleg ideologia rezultată din concepțiile Revoluției Franceze de la sfârșitul veacului al XVIII-lea. E interesantă, din acest punct de vedere, poema sa Mureșanu din 1869 (vezi Postumele lui Eminescu), în care "e pătruns de curățenia idealelor, când nu era încă rănit de-ndoială", cum zice singur într-o însemnare scrisă de el însuși, mai târziu, pe manuscrisul acestei postume. Vezi în privința
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
S. Morse - inventatorul telegrafului - constată că semnalul se atenuează foarte mult la o distanță de câteva mile, și construiește stații de retransmitere a semnalului, inspirându-se de la poșta vremii care folosea stații de schimb pentru caii obosiți. G. Enescu scrie „Poema Română” inspirându-se din folclorul românesc. Franz Liszt a scris Rapsodiile ungare inspirându-se din cântecele și dansurile țiganilor unguri. Conexiunea analogică involuntară se realizează brusc în faza de iluminare a procesului creator (a se vedea §3.3.). Mai multe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Eminescu a început să scrie poezie la 16 ani. Nicolae Labiș compunea poezii și povestiri încă din copilărie, iar la 15 ani a publicat prima poezie în revista Viața românească. N. Grigorescu picta biserici de la 13 ani. G. Enescu compune Poema română la 16 ani. Blaise Pascal, la 16 ani, a scris Tratat asupra secțiunilor conice, iar doi ani mai târziu a inventat o mașină mecanică de calcul. Galileo Galilei formula legile mișcării pendulului la 18 ani. H. Coandă a inventat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
academii și societăți de studii arheologice din Europa, membru corespondent al Academiei Române (din 1936), fiind distins cu Legiunea de Onoare, oferită de Republica Franceză, și cu Steaua României. T. își începe activitatea științifică în 1905 cu un studiu comparativ între Poema lui Gheorghe Palamide despre viața lui Mihai Vodă Viteazul și cronica lui Stavrinos cu același subiect, folosită ca sursă în Poemă..., căreia îi evidențiază superioritatea literară, traducând-o, în proză, cu titlul Istorie cuprinzând toate faptele, vitejiile și războaiele prea
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
de Republica Franceză, și cu Steaua României. T. își începe activitatea științifică în 1905 cu un studiu comparativ între Poema lui Gheorghe Palamide despre viața lui Mihai Vodă Viteazul și cronica lui Stavrinos cu același subiect, folosită ca sursă în Poemă..., căreia îi evidențiază superioritatea literară, traducând-o, în proză, cu titlul Istorie cuprinzând toate faptele, vitejiile și războaiele prea strălucitului Mihai Voevod, o versiune corectă, dar în limbaj actualizat. Tot din această perioadă datează și preocuparea de a da formă
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
cultura și arta bizantină, Biblioteci și muzee), Le Trésor byzantin et roumain du monastère de Poutna (I-II, 1925), La Monastère de Sucévitsa (1929), Monuments byzantins de Curtéa de Argès (I-II, 1930-1931). SCRIERI: Scene din viața dobrogeană, București, 1905; Poema lui Gheorghe Palamide despre viața lui Mihai Vodă Viteazul, București, 1905; Thessalonique au quatorzième siècle, pref. Charles Diehl, Paris, 1913; ed. Salonic, 1993; Topographie de Thessalonique, pref. Charles Diehl, Paris, 1913; Mélanges d’archéologie et d’épigraphie byzantines, Paris, 1913
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
La Teatrul Național se reprezintă pentru întâia oară, la 8 noiembrie, următorul spectacol: oștenii noștri 1877 Piesă națională în 6 tablouri și un prolog (Episod din rezbelul actual) Lucrată de d-nii Frédéric Damé și Dem. C. Olănescu prolog visul dochiei Poemă dramatică în versuri de dl. Frédéric Damé Tradusă de d-nii... muzica de dl. A. Canne Persoanele prologului Dochia d-na E. Popescu România d-șoara M. Vasilescu 160 Pe la începutul lunii lui noiembrie, românii repurtează victoria de la Rahova. Aci au murit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
an. XXI, 9, 10 noiembrie 1877, p. 1002 („D. Marsillac nu mai este...“). 160. Am reprodus anunțul de-a dreptul din ROM., an. XXI, 8 noiembrie 1877, p. 999, deoarece în textul transcris de Bacalbașa se strecuraseră multe greșeli; premiera „poemei dramatice“ Visul Dochiei, scrisă în franțuzește de Fr. Damé și tradusă de D.C. OllănescuAscanio în colaborare cu Th. Șerbănescu (muzica Auguste Canne) avusese loc însă la 9/21 octombrie 1877 (în cor figura și o viitoare stea a teatrului nostru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se topesc”) și de a exprima liric o filosofie străveche, precum și armonia versurilor au făcut ca, în epocă, Iov să fie considerată una dintre cele mai bune scrieri românești de inspirație biblică. G. a lăsat și o prezentare analitică a poemei sale (Tâlcul lui Iov, 1898). A tradus din franceză Amintirile și impresiile unui proscris ale lui I. Heliade-Rădulescu. SCRIERI: Poezii. Florile primăverei, București, 1879; Iov, București, 1885; ed. București, 1898; Tâlcu’ lui Iov, București, 1898; Ortografia limbei românești. Ioviana, București
GARBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
rămasă în manuscris, comentată favorabil de Petru Comarnescu în „Universul literar”. În 1946, publică, în „Caiet de poezie”, supliment al „Revistei Fundațiilor Regale”, un ciclu de șapte poeme. Poemele sunt însoțite de o prezentare elogioasă făcută de Tudor Arghezi: „Asemăn poema Cetitorule cu o perlă care crește în straturi concentrice; dar cu cât se adaugă cuvinte mai depărtate în timp de cele care au tradus emoția generatoare, cu atât este mai puțin poemă. Ai gusta desigur textul nemijlocit, forma primă. Dar
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
o prezentare elogioasă făcută de Tudor Arghezi: „Asemăn poema Cetitorule cu o perlă care crește în straturi concentrice; dar cu cât se adaugă cuvinte mai depărtate în timp de cele care au tradus emoția generatoare, cu atât este mai puțin poemă. Ai gusta desigur textul nemijlocit, forma primă. Dar multora li s-ar părea această formă haotică, și emoția, de nerecunoscut fără frază, numai cu ajutorul succesiunii de imagini; și pe bună dreptate. Elaborarea textului este asemănătoare cu demersul esențial al științei
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
prezentă) se repetă fără încetare. Conștiința revenirii acestui spectacol al răului și al absurdului aduce, în plan estetic, ironia și livrescul, oscilând între umor și disperare. În Câmp negru (1982), mai multe poeme (Arlechini la marginea câmpului, Finita la commedia, Poema porților) continuă această linie a travestiurilor: jocul încremenit al identităților-măști - eul și dublul său - devine substanța poemului, care se reduce adesea la un joc de repetiții și dedublări: nu există revelație sau schimbare, „trecerea” e de fapt încremenire, „eu” și
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
arta traducerii din poeții greco-latini). Colaborează la „Studii clasice”, „Anuarul de lingvistică și istorie literară”, „Cronica”, „Limba română” (Chișinău), „Studia antiqua et archaeologica”, „Convorbiri literare” ș.a. I se decernează Premiul „Francesco Petrarca” (Avignon, 1979), pentru transpunerea în limba latină a poemei Cântecul gintei latine de V. Alecsandri, și Premiul „Ion Luca Caragiale” al Academiei Române (1984), pentru traducerea Tragediilor lui Seneca. Pe linia bunelor tradiții ale studiilor clasice (Aram Frenkian, N. I. Barbu, D. M. Pippidi, Cicerone Poghirc, Th. Simenschi, Petru Caraman), la
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]