1,637 matches
-
La Dunăre se vor narațiuni obiective, cu subiecte din viața satului sau din război. Altele sunt întâmplări triste, cu personaje reale, uneori autorul alunecând spre memorialistică și autobiografie. Paginile despre M. Millo, V. Alecsandri, T. T. Burada, T. Maiorescu, V. Pogor, I. Creangă, M. Eminescu, Ed. Caudella și mulți alții sunt interesante prin unele amănunte de martor ocular. Peste tot abundă textele cu intenții umoristice, cărora le lipsesc însă adeseori spiritul, poanta. Călătorind mult, a publicat câteva cicluri de însemnări: De-
BOGDAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285786_a_287115]
-
Ilie, care se bucura de o mare popularitate în primul secol după Cristos. Cartea a treia a Regilor (cap. 17) relatează episodul în care Achaab, regele Israelului, primește o lecție severă din partea profetului care, vreme îndelungată, nu lasă să se pogoare apă din cer peste regatul Iudeii. În al treilea rând, martorii „putere au peste ape ca să le schimbe în sânge și să bată pământul cu orice fel de urgie, ori de câte ori vor voi” (11,6). Această ultimă caracteristică supraomenească este o
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
o pune în lucrare, în fața ei. Și face pământul și pe locuitorii de pe el să se închine (ΒΔ≅Φ6Λ<ΖΦ≅ΛΦ4<) primei fiare, a cărei rană de moarte fusese vindecată. 13Și face semne mari, încât și foc face să se pogoare din cer, pe pământ, înaintea oamenilor; 14și amăgește locuitorii pământului prin semnele (6∀ℜ Β8∀< ϑ≅⋅Η 6∀ϑ≅46≅¬<ϑ∀Η ƒΒℜ ϑ↑Η (↑Η ∗4 ϑ Φ0:γ ℘∀) ce i s‑au dat să facă înaintea fiarei, zicând
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
stăpânirea celei dintâi fiare o pune în lucrare în fața ei. Și face pământul și pe locuitorii de pe el să se închine primei fiare, a cărei rană de moarte fusese vindecată. Și face semne mari, încât și foc face să se pogoare din cer, pe pământ înaintea oamenilor. Și amăgește locuitorii pământului” etc. După cum am văzut, propaganda pseudoprofetului din capitolul 13 al Apocalipsei - sluga balaurului - nu se reduce la discursuri mincinoase, ci cuprinde, de asemenea, o serie de false minuni, în scopul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
învață că sunt două parusii ale Mântuitorului nostru, Cristos. Cea dintâi, cea după trup, a fost lipsită de slavă; el s‑a arătat în chip smerit. În schimb, a doua parusie a fost profețită ca una slăvită: el se va pogorî din ceruri întru putere, însoțit de îngeri și în slava Tatălui. Înaintemergătorul celei dintâi parusii a fost Ioan Botezătorul; a doua parusie, atunci când [Mântuitorul] va veni cu slavă, va fi descoperită de Enoh, Ilie și Ioan Teologul. Iată iubirea de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
eu? Ce dumnezeu este mare, dacă nu eu? Cine va putea să se împotrivească puterii mele?” Va face să se miște munții înaintea ochilor celor de față; va merge pe mare fără să își ude picioarele; va face să se pogoare foc din înaltul cerului și va schimba ziua în noapte și noaptea în zi; va mișca soarele acolo unde va voi, într‑un cuvânt, va arăta celor de față că, prin puterea fantasmagoriei sale, toate elementele pământului și ale mării
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
însuși spune în Evanghelii: „Veți vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului împreună cu îngerii săi” (cf. Mt. 24,30). Iar fericitul Pavel: „Că la un semn poruncitor, la glasul arhanghelului și‑n trâmbița lui Dumnezeu, Însuși Domnul Se va pogorî din cer, și cei morți întru Cristos vor învia întâi; după aceea noi, cei vii, cei rămași, împreună cu ei vom fi răpiți în nori ca să‑l întâmpinăm pe Domnul în văzduh; și astfel pururi cu Domnul vom fi” (1Tes. 4
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Urmează școala generală și liceul la Iași. Devine studentă la Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza”, secția rusă-română (1991-1992), dar ulterior frecventează Facultatea de Filosofie de la aceeași universitate, absolvită în 1997. Va lucra ca supraveghetor la Casa „Vasile Pogor” din Iași (1990-1992), iar din 1997 devine muzeograf la Casa Memorială „Vasile Alecsandri” din Mircești și la Casa Memorială „Otilia Cazimir” din Iași. În 2001 face o specializare în muzeologie la București. Debutează în 1986, cu versuri, la „Convorbiri literare
SPATARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
pentru că nesațul, mărturisit, al lecturii îl predispune acceselor de încântare. Ceea ce îl face, câteodată, să nimerească alături sau să o ia razna. Răzleț, îi reușesc schițe de portret (G.Ibrăileanu, „marele senzitiv”, P. P. Carp, un „caracter de bronz”, V. Pogor, „un tip de faun”, C. Stere, „de ortodoxă și apostolică înfățișare”, „chipul de sfânt bizantin al lui Bacovia”). E mai în largul lui în asemenea ochiri decât în teoretizările, nu lipsite de bun-simț, pe care, din unghiul artei pentru artă
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
îi consacră, de asemenea, versuri. După „crude îndoinți”, căutând salvarea în vis și visare, poetul crede că moartea e unicul liman. Versurile lui, foarte răspândite în epocă, au fost reproduse în numeroase reviste până pe la 1900. A tradus, împreună cu Vasile Pogor, partea întâi din Faust de Goethe (1862), unde se concentrează asupra fidelității transpunerii. Mai tălmăcește din G. Herwegh, M. Claudius, Uhland, Schiller, Lenau și Heine - e printre cei dintâi care contribuie, prin „Convorbiri literare”, la răspândirea operei poetului german la
SKELITTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289714_a_291043]
-
printre cei dintâi care contribuie, prin „Convorbiri literare”, la răspândirea operei poetului german la noi -, din Joseph Christian von Zedlitz, Robert Eduard Prutz și Alphonse de Lamartine. SCRIERI: Poezii, Bârlad, 1888. Traduceri: Goethe, Faust, Iași, 1862 (în colaborare cu Vasile Pogor); [Goethe, Uhland, Schiller, G. Herwegh, M. Claudius, H. Heine, J. C. Zedlitz, R. E. Prutz, Lamartine], în Poezii, Bârlad, 1888. Repere bibliografice: Iacob Negruzzi, Neculai Schelitti, CL, 1872, 4; Pop, Conspect, II, 84-88; Vianu, Opere, II, 197; Călinescu, Ist. lit.
SKELITTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289714_a_291043]
-
născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s‐au făcut. Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire, S‐a pogorât din ceruri și S‐a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S‐a făcut om. Și S‐a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat, și a pătimit și S‐a îngropat. Și a înviat a
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
1990; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași). Multiplicând exercițiile de stil pe marginea încercării de a circumscrie o nouă viziune asupra Evului Mediu românesc, versurile exprimă acum o stare de spirit senzual euforică. După realizarea unor retrospective în Mierla de la Casa Pogor (1994; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași) și Dincolo de disperare (1995), V. selectează „80 de poeme inedite” în Lucianograme (1999; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), îmbinând într-o notă specifică melancolia generată de contemplarea curgerii timpului în spațiul crepuscular ieșean și
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
două decenii scurse de la Mona-Monada la Lucianograme. SCRIERI: Mona-Monada, Iași, 1981; Despre felul cum înaintez, București, 1983; Să alergăm împreună, Iași, 1985; Fiul omului, București, 1986; Verile după Conachi, Iași, 1990; Albumul Iași (în colaborare), Iași, 1994; Mierla de la Casa Pogor, introd. Eugen Simion, Iași, 1994; Dincolo de disperare, Timișoara, 1995; Monografia cimitirului Eternitatea (în colaborare), Iași, 1996; Prin Iașii de odinioară (în colaborare), Iași, 1996; Iașii între legendă și istorie (în colaborare), Iași, 1997; Lucianograme, Botoșani, 1999; Poeme-Poèmes, ed. bilingvă, Oradea
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
China. Carte de turism și masaj oriental, București, 2000; Grenade și îngeri. Proze cezariene, Iași, 2001; Atelier de potcovit inorogi, pref. Ioan Holban, Iași, 2003; Iași - citadelă europeană (în colaborare), Iași, 2003. Ediții, antologii: Parlamentari, prefecți, primari de odinioară - Vasile Pogor și Nicolae Gane, Iași, 1993; Mihai Codreanu, Blestemat la neuitare, Timișoara, 1996; Ștefan Vasiliu, Darul duhovniciei, Iași, 1997; Iași, orașul din inimă, pref. Al. Zub, Iași, 1999 (în colaborare cu Iolanda Vasiliu, Liviu Constantin Rusu și Olga Rusu); Cezar Petrescu
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
Milea, Lucianograme, APF, 1990, 2; Val Condurache, „Mă’ntrup din nou în versul desuet”, RL, 1990, 17; Lucian Alexiu, Linia maritimă Vasiliu, O, 1990, 21; Ioan Holban, Lihtisul și melanholia, CRC, 1990, 25; Virgil Mihaiu, Ecouri din Conachi la Casa Pogor, ST, 1990, 8; Coșovei, Pornind, 181-185; Luminița Urs, Între două lumi..., ECH, 1992, 1-2; Traian T. Coșovei, Lucian Vasiliu - După 20 de ani, CNT, 1993, 18; Nichita Danilov, Apocalipsa de carton, Iași, 1993, 88-92; Țeposu, Istoria, 64-65; Alex. Ștefănescu, Născut
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
1-2; Traian T. Coșovei, Lucian Vasiliu - După 20 de ani, CNT, 1993, 18; Nichita Danilov, Apocalipsa de carton, Iași, 1993, 88-92; Țeposu, Istoria, 64-65; Alex. Ștefănescu, Născut la minus douăzeci și patru de grade, RL, 1994, 48; Alexandru Pintescu, „Mierla de la Casa Pogor”, PSS, 1994, 10-12; Dan Stanca, Poezie fără frontiere, VR, 1995, 3-4; Cornel Moraru, Lucianograme, VTRA, 1995, 7; Dumitru Mureșan, Gâlceava trupului cu spiritul, VTRA, 1995, 7; Ștefan Ion Ghilimescu, Pince-nez-ul poesco-teatral al lui Lucian Vasiliu, LCF, 1995, 36; Ioan Holban
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
aprobare, reapare din 25 ianuarie, dar va fi din nou suspendată la 21 februarie 1852. În septembrie 1856 redactorii renunța să mai scoată jurnalul, în semn de protest împotriva suprimării legii presei. Printre abonați s-au numărat Costache Negruzzi, Vasile Pogor, Damaschin Ț. Bojincă, Neculai Istrati, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri și Grigore Alexandrescu. Z. publică în fiecare număr un comentariu politic, scris de Teodor Codrescu, Dimitrie Gusti sau Al. Fotino, o „revista” a principalelor evenimente politice din străinătate, o cronică dramatică
ZIMBRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290739_a_292068]
-
prilejul unui banchet organizat În seara zilei de 14 aprilie 1885, acesta improviza: În contextul politic creat după abdicarea domnitorului Al. I. Cuza, la Iași are loc, la 30 martie 1866, o Întrunire a Clubului Național. Participă, Între alții, Vasile Pogor, C. Hurmuzachi, Alecu A. Balș, C. Negruzzi, Gh. Mârzescu, Titu Maiorescu. Conform relatării din ziarul local Vocea Națională, tânărul profesor universitar Titu Maiorescu „cere ca Unirea să nu fie un cuvânt deșert, ci o Înfrățire deplină Între Moldoveni și Munteni
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
, Vasile (20.VIII.1834, Iași - 20.III.1906, Iași), poet și traducător. Este fiul Zoei (n. Cerchez) și al comisului Vasile Pogor. Învață la pensionul Malgouverné din Iași, iar din 1849 face studii juridice la Paris, unde obține și doctoratul. Întors în țară, participă la conspirația îndreptată împotriva lui Al. I. Cuza, după detronarea acestuia fiind numit prefect al județului Iași. În
POGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288873_a_290202]
-
traducător român al lui Charles Baudelaire și al nuvelelor lui E. A. Poe. Traduceri: Goethe, Faust, Iași, 1862 (în colaborare cu N. Skelitti). Repere bibliografice: Negruzzi, Junimea, 5-6, 47-50, 128; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 103-104; V. I. Cataramă, Vasile Pogor, Iași, 1939; Călinescu, Ist. lit. (1982), 436-438; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 181-182; Mănucă, Scriit. jun., 149-175; Dicț. lit. 1900, 685-686; Dan Mănucă, Cea dintâi traducere românească a lui „Faust”, DL, 1994, 2; Dicț. scriit. rom., III, 774-775; Liviu Papuc, Marginalii junimiste
POGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288873_a_290202]
-
două numere ale revistei (care și-a încetat apariția prin suspendare) cuprind articole și studii politice semnate de C.A. Rosetti, I. Heliade-Rădulescu, D. Brătianu, vădind orientarea liberală a comitetului de direcție. Deși promiseseră să colaboreze și Ion Ghica, Vasile Pogor și alții, în R.D. nu se întâlnește, ca literatură, decât o „povestire fantastică” a lui N. Blaramberg, intitulată Cineva nu se înamorează din suflet - probabil o traducere din franțuzește. În al doilea număr se mai publică A doua epistolă deschisă
REVISTA DUNARII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289207_a_290536]
-
LITERATURII ROMÂNE DIN IAȘI, instituție de conservare, expunere și cercetare a valorilor literare și culturale din zona Moldovei, înființată în octombrie 1990. Înglobează câteva muzee și case memoriale: Casa „Dosoftei”, Bojdeuca „Ion Creangă”, Muzeul „Vasile Alecsandri” de la Mircești, Casa „Vasile Pogor”, Casa „Otilia Cazimir”, Casa „G. Topîrceanu”, Muzeul „Mihai Eminescu”, Muzeul „Mihail Sadoveanu”, Muzeul Teatrului Național „V. Alecsandri”, Muzeul „Mihai Codreanu”, Casa „Constantin Negruzzi” din satul Hermeziu, comuna Trifești, și Casa „N. Gane” din Iași. La acestea se adaugă Centrul de
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
vechi și cărți rare, românești și străine, presă, stampe și fotografii, artă plastică și decorativă, mobilier etc., legate de viața și activitatea unor personalități ale vieții culturale românești. Din 1990, sub auspiciile Muzeului se editează revista „Dacia literară”. Casa „Vasile Pogor” este sediu central și filială muzeală, având ca obiect literatura română modernă și contemporană, cu precădere perioada marilor clasici și a societății Junimea. Edificiul, datând din 1850, a fost locul în care se întâlneau membrii Junimii și sediul revistei „Convorbiri
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
1850, a fost locul în care se întâlneau membrii Junimii și sediul revistei „Convorbiri literare”. Destinația actuală o are din anul 1968, când s-a decis fondarea Muzeului de Literatură din Moldova, secție a Complexului Muzeal Iași. Podul Casei „Vasile Pogor”, amenajat și deschis pentru public în ianuarie 2003, găzduiește multiple activități: conferințe în cadrul serilor revistei „Dacia literară”, Cenaclul Junimea, simpozioane, aniversări și comemorări, întâlniri cu scriitori români sau străini, prezentări și lansări de cărți și reviste literare, recitaluri de muzică
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]