796 matches
-
din timp în timp, îi controlau la documente, și totul se dovedea a fi în regulă, după care, fericita familie, își continua voiajul, în voia cea mai bună. S-a întâmplat, însă, ca, domnul Ulcior, să nimerească și peste un polițai mai cărpănos. Chiar în România. Vă rog să permiteți să văd și eu permisul auto, a zis el. Stai să văd, pe unde-o fi. Vedeți, că eu dispun de timp. Aștept. Măi băiețaș, ce s-o mai lungim, nu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
să abordezi o femeie. — Dacă asta voiam, te-aș fi tamponat ușor și ți-aș fi cerut numărul de telefon, i-am răspuns, În timp ce inspectam atent zona din jurul motorului. Sau ți-aș fi spălat parbrizul, deși pare teribil de riscant. Polițaiul Își terminase rostogolirea, ajungând În dreptul nostru, unde, sfârșit de puteri, ne-a chestionat nervos: — Ce se-ntâmplă aici? De ce-ați oprit circulația? — Domnul vrea să anunțe dispariția unei persoane, a răspuns Gioconda, arătându-mă. — Ce? Unde? a gâfâit polițistul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
să nu-i citești pe clasici? M-am Îndreptat spre ușă, strigându-i lui Vasea: — Cândva am să-ți cumpăr o sticlă din aia. Pe astea două trece-le-n contul meu. Și taxa de igienizare. Diadea Knutt, un bătrân polițai de la Arhivă, Îmi datora un serviciu. Cândva, Îi smulsesem unicul nepot din ghearele traficanților de organe și i-l dusesem acasă Întreg, cu linii punctate În zonele unde urma să fie decupat și transformat Într-o revistă de benzi desenate
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pe umăr, părea grav, ne-am speriat. L-am condus la poartă, nu știu dacă cineva a reușit să spună ceva, l-am văzut urcând În mașină pe ușa din spate, așezându-se pe bancheta Îngustă, față În față cu polițaiul cu Kalashnikov. Am urmărit cu privirea mașina coborând la vale, aș fi putut s-o urmăresc până la poalele dealului, dar, ieșind de undeva de pe o străduță laterală, un jeep argintiu mi-a furat privirea, coborând și el În spatele Aro-ului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Categoric! Categoric! striga el. Asta vă și spuneam. Am văzut cînd Își dădea duhul. Eram la cîțiva pași de el. Categoric! Mă uitam la el cînd a Început să gîfÎie. Eram acolo. Asta vă și spuneam. M-am Întors spre polițai și i-am zis: „N-ar fi rău să te ocupi nițel de tipul ăla“, i-am zis. „Parcă nu-i În apele lui“, i-am zis. Categoric! Atunci s-a Întîmplat. Asta vă și spuneam. Eram acolo doar! exclamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
corect. Dar parlamentarii din subordine, nici măcar la deget nu s-au mai obosit să fie atenți. Rezultatul? Dezastruos! Din majoritatea confortabilă, pe care puterea o are în Camera Deputaților, adică 176 de voturi, „pentru" disponibilizarea pe capete a nenorociților de polițai, au votat doar 150 de amețiți, care poate încă nu adormiseră și au văzut semnul. Băsescu înjură de data aceasta impecabil timp de trei sferturi de oră și apoi întreabă, Mircea Toader răspunde, ridicînd din umeri: "dacă n-au văzut
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
boierește pe Litoral și să danseze la Cireșica. In asemenea condiții, vă rog să-mi spuneți dragi spectatori de pe margini, la alba-neagra prezidențială, cine-și mai amintește, între timp, de disponibilizările din Poliție? Poate doar el, care salută șmecherește, pe polițai, „La revedere, ne vedem la iarnă, atunci să aruncăm cu șepcile pe gheață!". E uimitor, cât de bine a prins omul acesta jocul acela țigănesc și cât de magistral îl joacă. E uimitor cum, cu iuțeală de mână și nebăgare
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Nu mă prinzi în cursă, Ghelase mamă, că aș putea să-ți fiu și tată. În calitatea mea de organ ales nu-mi permit să spun că mânzul are... Ce are, domnule primar? Ce ?! Fie. Recunosc. Dar s-o zică polițaiul, că are o rudă colonel, și nu riscă prea tare. Zi-i plotonier Perciun. Raportează ! Trăiți ! Dar mai întâi permiteți să aduc diagonala ca să fie conform cu consemnul și oficial. Zi-i domnule și fără... Raportez. După cum afirmă mai mulți martori
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
să le apuce furtuna înainte de a ajunge la adăpostul de la Helival. Mi-au spus că sunt obișnuite cu furtunile de munte și că, în orice caz, nu pot renunța. În câteva zile se încheie vacanța și trebuie să se întoarcă. Polițaiul îl ascultase corect, dar fără prea mare interes. - Nu le cunosc, continuă. Am auzit însă pe doamna în vârstă adresîndu-se tinerei; o cheamă Veronica. Cred că ghicesc ce s-a întîmplat. Când s-a dezlănțuit furtuna, se aflau, foarte probabil
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
scrîntitu ăsta care o hărțuia, așa că Bladesey a vrut să mă duc pe la ei și să-i susțin un pic. — Ți-a trecut vreodată prin cap ideea că el dădea toate telefoanele alea? Înghit intenționat Încet În sec. — Davie, sînt polițai de cînd mă știu și am investigat grămezi de cazuri ca ăsta. Pe atunci, trebuie să recunosc, nici nu mi-a trecut prin cap o porcărie ca asta, clatin eu din cap. Acum Îmi dau seama că asta i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Învîrtitorul de mătănii. — Lasă-mă doar două minute cu el, să mor dac-o să-l ating, promit eu. — Ok, zice el, ridicînd din sprîncenele alea roșcate. Poate c-o fi McLaughlin un puțoi catolic care-i Împotriva avorturilor, da-i polițai pînă-n măduva oaselor. Cobor spre camera de detenție unde Îl țin pe Bladesey. Un bulangiu În uniformă stă În picioare lîngă el, dar se cară cînd intru. Bladesey nu spune nimic, dar privirea Îi scapără de nerăbdare. Se bucură că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
de bere și cît ai zice pește dau pe gît două treimi din ea. E un grup de puțoi bătrîni care joacă domino Într-un colț și un ticălos fără prieteni care citește Evening News la bar. Îl recunosc, e polițai, Drylaw, cred. Îmi termin repede halba și ies din bodegă, mă urc În mașină și conduc În viteză Înapoi spre Collie. Mă gîndesc tot drumul numai la cardurile care sînt În buzunarul interior al jachetei de pe scaunul din camera din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
mașina asta de rahat. Ăsta nu-i Hogmanay... ăsta-i Halloween n pula mea... Să plec tocmai cu ea dintre toți. În patrulă după ei. Căutîndu-l pe Ocky. Cu ea. Niciodată n-o să fie o polițistă Împuțită. Da noi sîntem polițai Împuțiți. Nouă ne e greață și tremurăm și sîntem Înspăimîntați. Lennox a Încercat să mă otrăvească cu cocaina aia. Era plină de rahat. Încearcă să ne omoare. Simțim nevoia să zbierăm la Drummond: VEZI, DACĂ MURIM, E VINA LUI RAY
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
stearpă al cărui vagin are gust de țărînă din Arizona. Dar cine s-o crede ea de Își Închipuie că o să-i fac confidențe? Nu-ți intra În pielea de angajată la Resurse Umane Amanda. Asta-i munca adevărată de polițai. Trebuie să faci față ca să continui. Capumi crapă ca naiba de durere și dîrdîi. Muncădepolițaimuncădepolițaimuncădepolițaimuncădepolițaiceștiitudespreastahhnnnnn — Nu fac pe angajata la resurse umane. Îmi fac griji pentru un coleg, asta-i tot. — Asta-i tot? Îi zîmbesc eu, Încercînd să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
intrăm n casă. Tatăl meu. Din cauza fratelui meu. Din cauza cărbunelui, mizeriei, jegului. Întuneric. Pe toate le urăsc. Nu ne lasă să intrăm n casă. Propria noastră casă de rahat. Am Încercat. Chiar am Încercat ca curu... numi făceam decît jobu... polițai eee. Doar din cauza grevei. Se răsucește spre mine, cu dinții scrîșnindu-i de parcă și ea ar fi stat trează toată noaptea pe cocaină... — Acceptă asta. Rezolvă-ți problema, se răstește ea. Ai o soție, o fiică... nu-i așa? — Toate astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
nu-i așa? — Toate astea s-au dus... clatin eu din cap, a spus minciuni... minciuni tîmpite... — Cine? Amîndouă... minciuni tîmpite, rîdem noi, toate au mers prost. Se aplică aceleași reguli. Obișnuiam să fim foarte picepuți În munca noatră de polițai. Pun pariu că ți-au spus asta. Ei? — Mda, mi-au spus, zice ea fără nici o urmă de interes. Păi cum ar putea să știe ea pencă n-a fost niciodată o polițistă Împuțită, da numa dacă ne-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
asta, zice ea. Nu fii sonat Lexo, spune Liddell. Nu posomori un gabor. Fără discuție. O punem dupaia. Încă o voce intervine În conversație, gîfÎită, Înspăimîntată. — Nui de glumit, hai mă băieți... nu-l putem omorî pe tip... nu piun polițai... agresorul meu Ocky. — Tacă-ți fleanca de ciripitor căcăcios, zice Ghostie, iar eu Îl pot simți de aici pe Ocky cum tremură. Osavem grijă de tine mai tîrziu. Știm totu despriamicu tău. — Nus ciripitor... imploră Ocky. Bietul Ocky. Mereu Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
prevestește nimic bun. Apoi zîmbește, scoate o punguță cu cocaină și Începe să se frece cu ea pe gingii. Marfă a-ntîia frățîne, marfă a-ntîia. Am scoso diacolo din gianta ta. Ai pus laba pă ia cînd Îți făciai datoria dă polițai În brigada antidrog, ă? Nu zic nimic. — Ar fi trebuisă mănscriu și ion poliție! rîde el, iar ceilalți i se alătură În cor. Mă uit la Ocky, apoi la Estelle. E trasă la față și furioasă. Mă privește cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
cîntecuăla vechi disco? Doctor Kiss-Kiss? Io sînt ăla, spune el pășind țanțoș pînă la mine. Îmi Întinde mîna. I-o iau. Mă trage ridicîndu-mă În picioare. Are brațul În jurul umerilor mei. Nu ne putem mișca. Dintotdeauna am urît ca curu polițaii, explică el. Și nu În felul normal În care Îi urăște toată lumea pe polițai. Dintodeauna iam urît pe puțoi ntrun mod special. Datu iești diferit, scumpete. Tu poți fi salvat. O să fac din tinio femeie cinstită! Ne smucește capul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
mine. Îmi Întinde mîna. I-o iau. Mă trage ridicîndu-mă În picioare. Are brațul În jurul umerilor mei. Nu ne putem mișca. Dintotdeauna am urît ca curu polițaii, explică el. Și nu În felul normal În care Îi urăște toată lumea pe polițai. Dintodeauna iam urît pe puțoi ntrun mod special. Datu iești diferit, scumpete. Tu poți fi salvat. O să fac din tinio femeie cinstită! Ne smucește capul pe spate și ne privește În ochi. Se linge pe buze cu limba lui lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Dintodeauna iam urît pe puțoi ntrun mod special. Datu iești diferit, scumpete. Tu poți fi salvat. O să fac din tinio femeie cinstită! Ne smucește capul pe spate și ne privește În ochi. Se linge pe buze cu limba lui lungă. — Polițai poponar tupeist ca curu! ZÎmbește. Acum a venit vremea să Înveți și tu ceva... Își bagă limba În gura mea, amestecîndu-și saliva cu sîngele nostru. Mă cercetează cu limba o vreme, apoi și-o retrage și Îi auzim vocea: — Sexi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
știai, ăăă... ce știam și noi. Vezi tu Bruce, eu scriam un scenariu bazat pe cazul unei crime rasiale. În mare era bazat pe cazul Wurie, cu propriile-mi Înflorituri imaginare, bineînțeles. În scenariul meu crima e mușamalizată de un polițai rasist care are un motiv... să nu rezolve crima. — Cum se termină... Întreb eu cam prea precipitat. — O, Îi potcovim pe niște bandiți cu crima. O poveste cu sfîrșit fericit. Încuviințez din cap. Genul de sfîrșit care le place oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
clatină el din cap. Oricum, trebuie să plec. Simt cum Îmi crește anxietatea În piept. Vreau să mai stea. Nu, vreau să-mi spună ceva. Trebuie să Întreb. — Șefu, Încă ceva. Ce se Întîmplă cu tipul din scenariul tău..., ăăă polițaiul rasist? — N-am ajuns pînă acolo Bruce. Poate reușești să m-ajuți! zîmbește el. Oricum, asistența socială o să vină aici În curînd. După cum ziceam, Încearcă să reziști. Toal pleacă. Un tip de treabă. SÎntem singuri. Aprindem televizorul. Nu-i nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
apropie de vîrsta mijlocie și că n-o să ajungă niciodată să-și facă un renume În medicină. Atît, că prescrie pilule puțoilor bătrîni și patetici și că e un funcționar ridicat În slăvi, așa cum sînt În ziua de azi și polițaii, profesorii și asistenții sociali, mai mult decît atît nu se poate. Medicul nostru, În general plin de viață, ne umple cu putoarea deprimantă a eșecului lui, putoarea unui om pe care l-au ajuns din urmă propriile-i limite. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
zona Râmnicului Sărat, aveau să fie urmăriți și suspectați de bolșevism (ca unii ce trăiseră sub ocupația sovietică în acel interstițiu 1940-1941), spre a fi deportați, precum sașii, de către autoritățile românești. „Prigoana a fost teribilă - rememorează sora viitorului istoric - cu polițai la ușă, în miez de noapte, iar noi salvându-ne, ieșind pe fereastra din spatele casei și alergând peste câmpuri, în satele din preajma Râmnicului Sărat”. Cu anevoie aveau să găsească o casă primitoare, la ceasuri de noapte târzie, în satul Rubla
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]