257,490 matches
-
ci oficialitatea publicațiunii în numele țării este în chestie". Cum ministrul nu înțelege să revină asupra hotărârii de a-i încredința lui Colescu-Vartic capitolele de istorie contemporană, Maiorescu își încheie pesimist replica: "Regret că d. ministru a însărcinat pe un sectar politic și n-a primit cel puțin părerea ca profesorii din comisie să revizuiască istoria d-lui Vartic. Regret, căci se va face istorie sub aspectul sectarismului. Și mă tem că dacă va fi așa, atunci în loc să ne aduceți onoare în
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
CURS care făcea din dl Geoană cel mai serios candidat al său. Despre sondajul METROMEDIA, patronat de dl Dîncu, premierul n-a zis nimic. Acolo dl Geoană era pus la locul lui. Sau, alt subiect, bîlbîiala premierului de la reuniunea Clubului Politic Balcanic, cînd a trebuit să-și schimbe discursul din cauza lecției de geografie predate tot acolo de președinte: zona Balcanilor n-ar fi în sud-estul Europei, ci în centru-sud. Asta ca să nu luăm Georgiei, Armeniei sau Azerbaidjanului și altor țări mai
Ce nu vedem pe micul ecran by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14986_a_16311]
-
Cristian Teodorescu Vorbind deunăzi cu cineva din CNSAS, aflu că lista cu foștii securiști care au făcut poliție politică a intrat în blocaj. Adică pînă una alta nu va fi publicată în "Monitorul Oficial". Cu vreo lună în urmă un vremelnic șef al unei Comisii Parlamentare care se ocupă de activitatea SRI-ului, Ion Stan, i-a amenințat cu
De la CNSAS la pușcărie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14987_a_16312]
-
numitului Ion Stan? Nu vreau să-și închipuie cineva că îi consider deasupra legii pe membrii acestui Colegiu. Dar în ziua în care ei vor intra în pușcărie pentru că au dat publicității listele cu foști securiști care au făcut miliție politică, torturînd, batjocorind și călcînd în picioare demnitatea concetățenilor lor, poate că legea care îi apără pe foștii securiști va fi rediscutată în regim de urgență. Încerc să-mi imaginez cum ar suna știrile agențiilor de presă străine și titlurile din
De la CNSAS la pușcărie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14987_a_16312]
-
încă de la început interpretarea propusă în carte: Tombouctou nu este încă una dintre multele utopii create de imaginarul european, ci are atributele orașelor nemaiîntîlnite. Cu ultimul capitol, studiul depășește limitele secolului al XIX-lea și propune o privire asupra mitului politic modern al vechiului oraș. O incursiune în Africa postcolonială aflată în căutarea unor repere identitare pune în lumină identificarea istoriei cu memoria - Tombouctou a devenit un argument des invocat de discursurile identitare africane contemporane, tentate să transforme cetatea legendară dorită
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
restaurantul chinezesc Oden, discutând despre focul aprins în Orient, despre tot ce poate să însemne pentru țările Imperiului Roșu acest pas de revoltă și despre frica unui război civil. Se pare că politica își bate joc de oameni, că puterea politică îi consideră pe oameni niște jucării ușor de manipulat. Ca și cum ceva și mai mare ar sta în spatele jocului îngrozitor al puterii. Zilele trecute a murit încă un tiran, vărsător de sânge, Khomeini. Dar el va fi înlocuit de altul, poate
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
noi șepcile [...] cine să te creadă// chiar dacă asta-i singura limbă pe care o știi cât de cât și pronunți clar pervazul ferestrei motoreta florinei manșetele brodate pe care le porți într-o poză în clasa a doua lângă harta politică a lumii cu estetica ei de semafor înghesuind călătoriile noastre povestirile noastre multicolore gata să se aprindă și să-și schimbe brusc masa camerele obscure sunetul fulgerător al blitzului" (În lumina păsărilor urbane). Din această perspectivă, Răzvan Țupa e poet
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
fi rezumat în cîteva fraze. Din păcate, tratarea subiectului riscă să fie tulburată de intruziunile politicii și de aceea se simte nevoia de a o aborda cu precauții și cu precizări preliminare. De fapt, problema "limbii moldovenești" e una strict politică, fiind atît de evident - deopotrivă pentru vorbitorul obișnuit și pentru lingvist - că nu e vorba de o altă limbă, încît orice demonstrație e simplă pierdere de vreme. Dar tot atât de clar e și faptul că în ansamblul de variante regionale și
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
prin împrumuturi și calcuri), păstrarea unor trăsături arhaice, acceptarea în normă a unor particularități regionale, existența unor inovații locale sunt cele mai frecvente deosebiri ale variantelor care circulă în statul moldovenesc; menționarea lor nu dă nici un fel de sprijin absurdității politice a unei alte limbi. Cine nu se ocupă riguros și sistematic de aceste fenomene, studiindu-le așa cum se cuvine, la fața locului, are totuși la dispoziție o sursă interesantă, deși fatalmente limitată: cea a numeroaselor texte moldovenești din Internet. Asupra
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
cîteva observații care, evident, nu au pretenția de a substitui o cercetare serioasă și riguroasă - ci doar intenția de a semnala unele caracteristici ale fenomenului. Ceea ce se observă la o primă parcurgere a unui număr mai mare de texte - jurnalistice, politice, literare - e oarecum previzibil: limba literară, îngrijită, rămâne de obicei nelocalizabilă, corespunzînd perfect (cu excepția unor calcuri sau a unor rare opțiuni lexicale regionale sau/și arhaizante) celei din texte similare publicate în România. Nota particulară - cea interesantă pentru lingvist - apare
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
care ar readuce poate în atenție literatura acestei mari scriitoare. Există apoi pasaje deosebit de interesante despre Marin Preda, la ale cărui cărți găsim referiri mai peste tot în acest jurnal. Ce nu există însă este încrederea în puterea de opoziție politică a literaturii. Niciodată Tia Șerbănescu nu se îmbată cu această iluzie. în consecință, nici propriul jurnal nu e văzut vreodată a avea această dimensiune. Mai mult, e un jurnal marcat de o triplă cenzură: "Scriu prost, adică o mulțime de
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
cei exasperați de prostul-gust ucigător concentrat în persoana și activitatea lui Adrian Păunescu să deschidă acest jurnal la paginile 178-179 și se vor simți izbăviți. Femeia acestui jurnal nu e spectaculoasă în nici un fel. Nici mari aventuri amoroase, nici aventuri politice (scandalul avîndu-l în centru pe Petre Mihai Băcanu, chiar dacă duce la marginalizarea ei socială și o transformă din jurnalist în corector, e minimalizat de ea însăși), nici aventuri literare. Doar un om care observă și se observă. Și din toată
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
adresată lui Niculae Gheran: " De aceea, fără să-l fi cunoscut, am simțit o mare tristețe pentru moartea acestui Zaciu, despre care toată lumea îmi spune că era un om serios, bine pregătit, ba, că trebuia chiar să preia direcția Editurii Politice etc. Bietul, am încă senzația că a murit în locul meu." Ironia face că o operă foarte des pomenită este Jurnalul. Spun "ironia", pentru că putem contesta sau ridica în slăvi calitățile literare sau "de mărturie", dar nu-i putem uita cărțile
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
pe un ton cel mai adesea cordial, căci a scris aproape exclusiv despre prieteni literari. Ceea ce s-a impus însă din proza lui teoretică sînt eseurile, pe teme diferite, și cu un anumit grad de generalitate, culturale, filosofice, literare ori politice. Operă de cărturar, cum spuneam. De altfel, și poezia lui Doinaș, ca și a altora dintre "cerchiștii" sibieni de acum o jumătate de veac, poartă pecetea cărții. Mai spontan, evident, decît Ion Negoițescu (critic poet, acesta), și, fără îndoială, poet
Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15285_a_16610]
-
în prozele de început ale Hortensiei Papadat-Bengescu, dar și în teatru. Într-o scurtă addenda la volum, autoarea spune câteva lucruri despre experiența raporturilor sale cu cenzura de odinioară, în calitate de editoare a Hortensiei Papadat-Bengescu. Nefasta instituție procedase intransigent, potrivit oportunităților politice, eliminând din textele prozatoarei mai ales referirile la bolșevism, la armata rusă (fie ea și țaristă), la istoria Rusiei, chiar și la aceea mai veche (episodul Petru cel Mare), la revoluția din 1917. Este de notat faptul că extirparea unor
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
Rene, Atala, Martirii. Este o problematică de genuri care mă interesează mult la Chateaubriand. Și aceasta pentru că între domeniul ficțiunii și cel al dicțiunii care i se opune, Chateaubriand s-a împlinit cel mai bine pe terenul dicțiunii: autobiografia, reflecția politică, alte tipuri de eseuri, precum Geniul creștinismului. În partea aceasta non-ficțională el s-a exprimat mai bine și cred că la acest versant al operei sale putem să aderăm mai bine acum, ca și cum toate eforturile lui în domeniul ficțional ar
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
când nici în cimitir nu-și află odihna, pentru că bandele de sataniști dau imediat năvală, smulg crucile și le înfig - așa cum cere drăcescul protocol - cu susul în jos? Cum altfel, când procurori care îndrăznesc să nu țină seama de ordinele politice sunt trimiși în judecată ei înșiși? Cum altfel, când doctoranzi în drept, posesori ai unui psihic de oțel, se aruncă de pe acoperișul casei doar pentru a dovedi rezistența la presiune a justiției? Toate aceste grozăvii s-au petrecut în intervalul
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
de scandal cu toată recuzita de târfe, bețivani și cinism ieftin, într-un registru lexical adecvat fondului. Iulia e o cărticică ce adună patru proze din care ultima ar mai fi ceva-ceva, cu firele unei narațiuni de spionaj sau șantaj politic, deși tot cu personaje schematice, previzibile și copiate parcă dintr-un film american de mâna a doua, de la nevasta alcoolică dar superbă de politician corupt la "bulangii" acefali si periculoși. Povestirea se salvează întrucâtva pentru că nu poți scrie cu blândețe
Viața și non-literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15290_a_16615]
-
prima scenă de dragoste dintre Struensee și Caroline Mathilde în "Coliba lui Rousseau" de la Ascheberg (construită pentru a-l adăposti pe filosof, care nu ajunsese totuși niciodată acolo), parte a unei faimoase grădini în stil englez (stil a cărui încărcătură politică anti-absolutistă e astăzi). De fapt, iubirea e dezlănțuită de un pasaj din Gândurile morale ale lui Holberg: "cea mai ciudată dintre calitățile omului este că se simte cel mai atras de ceea ce e strict interzis". Castelul Hirschholm, un adevăral Versailles
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
supune unei asceze cățărat pe un stâlp: dar Yannis Katsouris folosește semantica numelui în sens de ascensiune carieristică. "Eul" auctorial străbate o adolescență romantică, o tinerețe studioasă, cu euforii sportive și revelații erotice, dar și cu un diarium al evenimentelor politice; intervine apoi, cu vârsta, așa-numita "criză ontică", idealurile se răcesc, nevoia de bani și de putere trec pe locul întâi. De la firma de tricotaje unde ajunsese datorită unui binefăcător (confecționând marfă inclusiv pentru... trupele de ocupație), carieristul trece la
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
cele mai bune lucrătoare. Au loc "afaceri în stil mare", în care e atras și un ministru corupt al noii republici, "fost ilegalist". Lucrurile se precipită / istoric vorbind: are loc cunoscutul conflict armat care va duce la împărțirea administrativă și politică a Ciprului. Vor supraviețui ambițiile tânărului Stylianou în noile condiții? Răspunsul vine în altă carte, a altui autor, dar cu personaje din aceeași serie. Devoratoarea iubire de patrie a lui P.F.K. este un roman din categoria "lumea într-o zi
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
ironic "strada libertății", e frecvent traversată de rafale de mitralieră, de răspunsurile firave ale puținelor arme grecești. Pe această linie se află luxosul conac unde, la o misterioasă serată, descinde personajul Keis, care își descrie la persoana întâi aventura. Intrigi politice, dezmățuri sexuale, o noapte... a lui Trimalchio, cu imagini ca din "la dolce vita". O carte nu numai palpitantă, dar care dă viață culorilor sudului, într-o lumină greu de uitat. Panos Ioannidis, Devoratoarea iubire de patrie a lui P.F.K.
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
Rodica Zafiu Nu mi se pare tocmai banală frecvența cu care termenul popor circulă și astăzi, în discursul public românesc, cu sensurile și conotațiile sale destul de diferite și de ambigue. Emfaza națională, clișeul politic și eticheta etnografică sau sociologică, în formele lor uneori incredibil de luate în serios, coexistă cu echivalentele parodice. în-tr-o bună parte a jurnalisticii de azi răsună încă ecoul discursului pașoptist ("Popolul român voiește o patrie tare..."); simultan, un registru distinct
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
în serios, coexistă cu echivalentele parodice. în-tr-o bună parte a jurnalisticii de azi răsună încă ecoul discursului pașoptist ("Popolul român voiește o patrie tare..."); simultan, un registru distinct, mai rece și birocratic, pare să continue o fază anume a limbajului politic populist - cea a regimului comunist ("lupta poporului"; "cu poporul și pentru popor"; "cel mai iubit fiu al poporului"). Persistă, în fine, uzul sociologic și etnografic, oscilînd între afectiv-apreciativ și vag peiorativ, de pe la sfîrșitul secolului al XIX-lea: al viziunii poporaniste
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
afectiv-apreciativ și vag peiorativ, de pe la sfîrșitul secolului al XIX-lea: al viziunii poporaniste, sămănătoriste ("scene din popor"), sau al adversarilor ei. în linii mari, uzurile actuale corespund accepțiilor popor - "neam", "națiune"; "clasele de jos"; "țărănime" - adesea oscilând imperceptibil între ele. Politic și global termenul popor e adesea marcat emfatic de determinări ("acest popor", "popor român"): "este necesară mobilizarea energiilor puternice, curate și autentice de care dispune acest popor" (UFD, "Apel către români", 2000); "sărăcit, mințit, batjocorit și sfidat de o liotă
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]