1,319 matches
-
în conformitate cu această secțiune, o echipă de inspecție va avea dreptul să stea pînă la 2 zile într-un loc de certificare, în afară de cazul în care nu se convine altfel. 3. Cu cel puțin 15 zile înainte de certificarea elicopterelor de atac polivalente recategorisite sau a avioanelor de antrenament cu capacitate de luptă reclasificate, statul-parte care efectuează certificarea va transmite celorlalte state-părți o notificare privind: A) locul în care are loc certificarea, inclusiv coordonatele geografice; B) datele planificate ale procesului de certificare; C
TRATAT din 19 noiembrie 1990 cu privire la forţele armate convenţionale în Europa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141252_a_142581]
-
Protocolului privind recategorisirea elicopterelor și ale Protocolului privind reclasificarea avioanelor. 6. Inspectorii vor avea dreptul să solicite și să observe, cu drept de refuz din partea statului-parte care execută certificarea, activarea oricăreia dintre componentele sistemelor de arme din elicopterele de atac polivalente ce sînt certificate sau declarate ca fiind recategorisite. 7. La terminarea fiecărei inspecții de certificare, echipa de inspecție va completa un raport de inspecție, în conformitate cu prevederile secțiunii a XII-a din acest protocol. 8. După terminarea unei inspecții la un
TRATAT din 19 noiembrie 1990 cu privire la forţele armate convenţionale în Europa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141252_a_142581]
-
de reuniune 1.5.6. - Cazinouri 1.5.7. - Case de cultura 1.5.8. - Centre și complexe culturale 1.5.9. - Cinematografe 1.5.10. - Teatre dramatice, de comedie, de revista, opera, operetă, de păpuși 1.5.11. - Săli polivalente Amplasament: în zona destinată dotărilor pentru cultura, educație sau în zona verde ●● este posibila amplasarea în zona comercială, administrativă, religioasă sau de agrement ●● se va evita amplasarea în vecinătatea unităților poluante 1.5.12. - Circ Amplasament: în zona de agrement
REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM din 27 iunie 1996 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 30 decembrie 2014*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146163_a_147492]
-
Complexuri sportive 1.8.2. - Stadioane 1.8.3. - Săli de antrenament pentru diferite sporturi Amplasament: în zone verzi, nepoluate, și pe cât posibil în vecinătatea unor cursuri sau oglinzi de apa 1.8.4. - Săli de competiții sportive (specializate sau polivalente) 1.8.5. - Patinoare artificiale Amplasament: de preferința în zonele rezidențiale sau în vecinătatea complexurilor sportive și de agrement 1.8.6. - Poligoane pentru tir 1.8.7. - Popicării Amplasament: în zone nepoluate, bogat plantate, și pe cât posibil în vecinătatea
REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM din 27 iunie 1996 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 30 decembrie 2014*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146163_a_147492]
-
de reuniune 1.5.6. - Cazinouri 1.5.7. - Case de cultura 1.5.8. - Centre și complexe culturale 1.5.9. - Cinematografe 1.5.10. - Teatre dramatice, de comedie, de revista, opera, operetă, de păpuși 1.5.11. - Săli polivalente Amplasament: în zona destinată dotărilor pentru cultura, educație sau în zona verde ●● este posibila amplasarea în zona comercială, administrativă, religioasă sau de agrement ●● se va evita amplasarea în vecinătatea unităților poluante 1.5.12. - Circ Amplasament: în zona de agrement
REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM din 27 iunie 1996 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 30 decembrie 2014*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146182_a_147511]
-
Complexuri sportive 1.8.2. - Stadioane 1.8.3. - Săli de antrenament pentru diferite sporturi Amplasament: în zone verzi, nepoluate, și pe cât posibil în vecinătatea unor cursuri sau oglinzi de apa 1.8.4. - Săli de competiții sportive (specializate sau polivalente) 1.8.5. - Patinoare artificiale Amplasament: de preferința în zonele rezidențiale sau în vecinătatea complexurilor sportive și de agrement 1.8.6. - Poligoane pentru tir 1.8.7. - Popicării Amplasament: în zone nepoluate, bogat plantate, și pe cât posibil în vecinătatea
REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM din 27 iunie 1996 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 30 decembrie 2014*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146182_a_147511]
-
partea care vine în �� │contact cu alimentele și numai pentru producerea │filmelor din celuloza regenerata cu strat protector │bazat pe nitroceluloza. - Cazeina │ - Colofoniu și/sau produșii săi de │ polimerizare, hidrogenare sau │ disproporționare și esterii acestora │ cu alcoolul metilic, etilic sau │ polivalent C(2) la C(6) sau amestecuri │ ale acestor alcooli │ - Colofoniu și/sau produșii săi de │ polimerizare, hidrogenare sau │ disproporționare condensați cu acizii │ acrilic, maleic, citric, fumaric și/sau │ ftalic și/sau 2,2 bis(4-hidroxifenil) │ propan formaldehida și esterificați
NORME din 24 octombrie 2002 (*actualizate*) privind materialele şi obiectele care vin în contact cu alimentele. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146493_a_147822]
-
sau amestecuri │ ale acestor alcooli │ - Colofoniu și/sau produșii săi de │ polimerizare, hidrogenare sau │ disproporționare condensați cu acizii │ acrilic, maleic, citric, fumaric și/sau │ ftalic și/sau 2,2 bis(4-hidroxifenil) │ propan formaldehida și esterificați cu │ alcoolul metilic, etilic sau polivalenți │ C(2) la C(6) sau amestecuri ale acestor │ alcooli │ - Esteri derivați din eter bis (2- │ hidroxietilic) cu produșii de adiție ai │ betapinenei și/sau dipentenei și/sau │ diterpenei și anhidridei maleice │ - Gelatina comestibila │ - Ulei de ricin și produși săi
NORME din 24 octombrie 2002 (*actualizate*) privind materialele şi obiectele care vin în contact cu alimentele. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146493_a_147822]
-
Satul românesc poate fi abordat din diferite puncte de vedere (economic, demografic, etnografic, ecologic, social, etc.) și care prin tratarea lor sistemică pun în evidență puternica originalitate și personalitate a comunității sătești, atracția care o reprezintă pentru urban. Satul este polivalent și multifuncțional în ciuda faptului că producția agricolă a reprezentat și reprezintă o matrice de organizare pentru majoritatea localităților rurale. Actuala structură a proprietății, prin fărâmițarea parcelelor de teren agricol, contribuie la perturbarea economiei țărănești și la scăderea productivității. Antrenarea mediului
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
în timpul flexiunii. În funcție de rolul pe care îl au în exprimarea unui sens gramatical, în constituirea structurii corespunzătoare unui anumit sens gramatical, se dezvoltă: • teme libere și teme legate • teme primare și teme secundare (derivate) • teme distincte (monovalente) și teme omonime (polivalente) Sunt teme libere temele verbale constituite din rădăcina verbului și unul sau mai multe sufixe gramaticale, în afara unor relații cu dezinențe (dezvoltate doar în cazuri excepționale și când formele nu mai aparțin integral sferei lexico-gramaticale a verbului). Sunt teme libere
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-a, în structura temei de plural a prezentului: cânt-a-(-ți etc.) Prin aceasta, temele înseși devin omonime, iar omonimia temelor creează impresia existenței unei aceleiași teme în structura morfologică a mai multor sensuri verbale. Această realitate impune distingerea unor teme polivalente (comune mai multor forme verbale, temporale și modale) și a unor teme monovalente / specifice unei singure forme temporale sau modale). Omonimia este anulată, de obicei, odată cu constituirea unor teme secundare (veni-/venise-) și mai cu seamă în urma cuprinderii în structura
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sufixul se poate constitui într-un criteriu pentru distingerea unor subclase de verbe. Pentru identificarea, în interiorul claselor verbale mai largi, a unor subclase, prezintă importanță deosebită, de exemplu, sufixele prezentului, imperfectului și participiului. Din această perspectivă, având în vedere temele polivalente și temele monovalente, luând în considerație numărul temelor distincte, în afara omonimiei „tematice”, se pot identifica, între verbele românești cu flexiune regulată, cinci grupe de verbe, cinci tipuri de flexiune (verbală). Tipul I de flexiune Se cuprind aici verbele de conjugarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
identifica, între verbele românești cu flexiune regulată, cinci grupe de verbe, cinci tipuri de flexiune (verbală). Tipul I de flexiune Se cuprind aici verbele de conjugarea I, cu sufixul infinitivului -a. Prezintă trei teme distincte sub aspect formal: o temă polivalentă și două teme monovalente. A. - Tema polivalentă. Este constituită din rădăcina verbului și sufixul tematic, omonim și cauză a omonimiei tematice: -A-. Polivalența temei este extinsă la patru teme omonime: A1: tema infinitivului: cântA A2: tema II a prezentului (pl.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cinci grupe de verbe, cinci tipuri de flexiune (verbală). Tipul I de flexiune Se cuprind aici verbele de conjugarea I, cu sufixul infinitivului -a. Prezintă trei teme distincte sub aspect formal: o temă polivalentă și două teme monovalente. A. - Tema polivalentă. Este constituită din rădăcina verbului și sufixul tematic, omonim și cauză a omonimiei tematice: -A-. Polivalența temei este extinsă la patru teme omonime: A1: tema infinitivului: cântA A2: tema II a prezentului (pl.): cânt|-(m), cântA-(ți) A3: tema imperfectului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
consoană palatală (sau palatalizată), sufixul tematic prezintă varianta fonetică -IND; apropiind, veghind, îngenunchind. Tipul II de flexiune Se cuprind aici verbele din conjugările a IV-a și a V-a. Se caracterizează prin patru teme distincte, dintre care o temă polivalentă (de această dată, trivalentă) și trei teme monovalente. Din tema polivalentă s-a desprins, sustrăgându-se omonimiei, tema imperfectului, care se prezintă, la aceste verbe, ca o temă distinctă, monovalentă. A. — Tema trivalentă. Este forma sub care se prezintă trei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
veghind, îngenunchind. Tipul II de flexiune Se cuprind aici verbele din conjugările a IV-a și a V-a. Se caracterizează prin patru teme distincte, dintre care o temă polivalentă (de această dată, trivalentă) și trei teme monovalente. Din tema polivalentă s-a desprins, sustrăgându-se omonimiei, tema imperfectului, care se prezintă, la aceste verbe, ca o temă distinctă, monovalentă. A. — Tema trivalentă. Este forma sub care se prezintă trei teme omonime. E constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sufixul -ăsc-, varianta -asc-: să urASC-(ă). Tipul III de flexiune Cuprinde verbele de conjugarea a II-a. Flexiunea lor se caracterizează prin existența a cinci teme distincte. Se sustrag omonimiei tema perfectului și tema II a prezentului, așa încât tema polivalentă este redusă la una bivalentă. Prin urmare, aceste verbe prezintă în timpul conjugării o temă bivalentă și patru teme monovalente. A. — Tema bivalentă. Este constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic -EA-, care provoacă omonimia a două teme: A1: tema
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbele conjugării a III-a: cele care constituie tema participiului cu sufixul -T. Prezintă, în cursul flexiunii, cinci teme flexionare. Spre deosebire de verbele din tipul III de flexiune, caracterizate de același număr de teme distincte, aceste verbe au, în sfera temei polivalente, alte teme omonime. Se desprind acum din omonimie, tema imperfectului și tema perfectului: A. — Tema bivalentă. Este formată din rădăcina verbului și un sufix tematic -E-. Sunt omonime: A1: tema infinitivului: cer-E A2: tema II a prezentului: cer-E-(-m, -ți
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
avÎND. • O situație deosebită prezintă verbul a ști, regulat din perspectiva rădăcinii, dar caracterizat de unele neregularități, din perspectiva temei verbale, prin realizarea concretă a sufixului din structura tipului II de flexiune, clasa 1, precum verbul a veni. Sufixul temei polivalente este comun, -I-, dar, în timp ce, pentru verbele regulate, tema polivalentă conține trei teme omonime (infinitiv, prezent II și perfect), verbul a ști prezintă numai două teme omonime (infinitiv și prezent II), tema de perfect fiind o temă distinctă, monovalentă: ștI
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
perspectiva rădăcinii, dar caracterizat de unele neregularități, din perspectiva temei verbale, prin realizarea concretă a sufixului din structura tipului II de flexiune, clasa 1, precum verbul a veni. Sufixul temei polivalente este comun, -I-, dar, în timp ce, pentru verbele regulate, tema polivalentă conține trei teme omonime (infinitiv, prezent II și perfect), verbul a ști prezintă numai două teme omonime (infinitiv și prezent II), tema de perfect fiind o temă distinctă, monovalentă: ștI, ștI-(m) etc., dar știU-(-i, -și etc.), știU-(-sem
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
monovalentă: ștI, ștI-(m) etc., dar știU-(-i, -și etc.), știU-(-sem etc.), știU-(t). Prin realizarea concretă a sufixului temei de perfect, -U-, se apropie de verbele din tipurile III și IV, dar diferă de acestea prin sufixul temei polivalente, -I-. Pe de altă parte, la tema II a prezentului și la tema infinitivului, sufixul verbal -ise suprapune peste vocala finală a rădăcinii, i: ști + -I> ștI-(m) etc., asemenea verbului a fi: a fi + I> fi-(m), fi-ind. La
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
frecvent) are dezvoltare propozițională: Ideea lui a fost să urcăm mai întâi Rarăul. Adevărul este că toți acești ticăloși și-au găsit adăpost în minciună. * Din punct de vedere semantic, în funcție de situarea între abstract și concret, conjuncțiile (locuțiunile conjuncționale) sunt polivalente sau monovalente, când se constituie în mărci ale unor anumite funcții sintactice cu realizare propozițională: • conjuncții polivalente: că, să, ca...să, de: A uitat că e luni. (compl. direct) Gândul că luni va pleca îl neliniștește. (atribut) Greșeala lui a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acești ticăloși și-au găsit adăpost în minciună. * Din punct de vedere semantic, în funcție de situarea între abstract și concret, conjuncțiile (locuțiunile conjuncționale) sunt polivalente sau monovalente, când se constituie în mărci ale unor anumite funcții sintactice cu realizare propozițională: • conjuncții polivalente: că, să, ca...să, de: A uitat că e luni. (compl. direct) Gândul că luni va pleca îl neliniștește. (atribut) Greșeala lui a fost că nu a mers până la capăt. (nume predicativ) Era atât de uimit că n-a mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai ales trebuinței de joc și de mișcare a școlarului mic. Ele îi creează copilului impresia că nu vine la terapie, ci vine să se joace. Prin reducerea universului social la dimensiuni accesibile copiilor, deficienții de auz pot fi antrenați polivalent, dezvoltându-li-se acele mecanisme subtile ale capacităților de adaptare în raport cu sfera solicitărilor sociale. Mai corect, se are în vedere depășirea stării de vulnerabilitate a subiecților, dezavantajați prin carența verbală, modelarea formelor de comportament ale copilului deficient de auz, în raport cu
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
persoanelor în convalescență după infecții naturale sau de la donatori imunizați artificial, care conțin titruri mari de anticorpi față de un anumit microorganism sau antigen. Imunoglobulinele specifice disponibile sunt utilizate pentru tratament postexpunere la rabie, tetanos, VHB, VSR, CMV, VVZ, rubeolă. Imunoglobulinele polivalente sunt obținute din plasma donatorilor normali și conțin o multitudine de anticorpi (IgA, IgM, IgG), în proporții diferite. Imunizarea pasivă se poate realiza cu seruri sau imunoglobuline, administrate postexpunere la persoane nevaccinate sau atunci când vaccinarea nu este accesibilă. Imunizarea este
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]