2,377 matches
-
asupra argumentării și sistematizării ideilor. Dincolo de un număr restrâns de învățați, el nu s-a gândit la ceilalți cititori. Pe aceștia i-a lăsat pe seama acelor adepți ai filosofiei critice care își vor asuma misiunea „popularizării” ideilor sale. Crezând că „popularizarea” pot s-o facă și alții, Kant a fost preocupat exclusiv de fixarea articulațiilor sistemului său în limbajul relativ scolastic consacrat de școala lui Wolff, un limbaj care poartă pecetea modelului prozei latine. Atunci când și-a propus să discute teme
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ambele scrise exclusiv pe baza celor relatate autorilor de către victime ale acțiunii. Deoarece la momentul redactării lor nu era posibil accesul la documente, iar ceilalți supraviețuitori nu apucaseră încă să-și publice memoriile, demersurile celor doi, deși extrem de importante pentru popularizarea subiectului - tabu până atunci -, nu sunt exhaustive și conțin inexactități destul de semnificative. În ceea ce privește scrierile supraviețuitorilor, cu o singură excepție (am numit aici volumul Tragedia Pitești al lui Costin Merișca), ele sunt relatări ale experiențelor personale, uneori îmbogățite cu informații obținute
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
folosi citate din opera lui Eminescu, se recomandă să recurgem la ediția Perpessicius, dacă Îl cităm pe Blaga, vom utiliza ediția lui George Gană, pentru citatele din Rebreanu se recomandă ediția Niculae Gheran etc. Desigur, putem utiliza și ediții de popularizare, care sunt mai la Îndemâna noastră, dar numai după ce ne-am convins că ele reproduc textele după edițiile cu adevărat științifice. Pentru autorii contemporani, care pot aduce modificări de la o ediție la alta, se recomandă să folosim ultima ediție - dacă se
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
trai a lumii nevoiașe; 15. Descătușarea femeii de orice restricțiuni actuale, care împiedică propaganda completei ei emancipări; 16. Apărarea păcii, condiția vitală a civilizației, prin respectarea tratatelor internaționale, care garantează integritatea frontierelor, conform programului Ligii Națiunilor. Ca mijloace practice pentru popularizarea și realizarea acestui program propunem: 1. Convocarea unei ședințe comune a delegatelor tuturor organizațiilor care aderă la propunerile de mai sus. 2. Întrunirea în comun a tuturor membrelor acestor organizații. 3. Întruniri publice în diferite puncte ale orașului și întruniri
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pe lună și oglindesc activitatea și preocupările ufaristelor locale precum și evenimente de mare interes general. De asemenea, în majoritatea ziarelor locale, U.F.A.R.-ul colaborează într-o rubrică specială, unde se tratează toate problemele la ordinea zilei și se face popularizarea acțiunilor duse. S-au înființat cursuri de analfabeți și coruri. S-au dat festivaluri. Cu ocazia primului Congres Mondial Feminin de la Paris, s-au ținut în toate filialele și subfilialele noastre mitinguri pentru popularizarea programului și scopurilor acestui Congres, iar
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la ordinea zilei și se face popularizarea acțiunilor duse. S-au înființat cursuri de analfabeți și coruri. S-au dat festivaluri. Cu ocazia primului Congres Mondial Feminin de la Paris, s-au ținut în toate filialele și subfilialele noastre mitinguri pentru popularizarea programului și scopurilor acestui Congres, iar după înapoierea delegatelor noastre, când s-au pornit pregătirile pentru primul Congres Feminin de la noi, cu scopul de a se construi F.D.F.R., delegatele noastre, alături de delegatele altor organizații feminine, au dat tot concursul pentru ca să
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Economică și Cooperatistă se va ocupa cu studierea situației economice a femeilor din județ, făcând propuneri consiliului județean și inițiind acțiuni cum ar fi: lupta împotriva speculei, atrăgând toate femeile din oraș pentru participarea la campania de însămânțări și la popularizarea și crearea cooperativelor. Secțiunea Culturală se va ocupa cu probleme culturale ce privesc femeia, va studia și difuza materialul ce trebuie să ajungă prin organele Federației, la toate femeile din orașe și sate. Secțiunea Asistenței Juridice se va ocupa cu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ajutorarea regiunilor bântuite de secetă. Pentru aceasta, trebuie în primul rând să popularizăm realizările C.A.R.S.-ului, adâncind astfel încrederea populației bântuite de secetă. În afară de realizările generale ale C.A.R.S.-ului, prietenele noastre trebuie să se preocupe de popularizarea scrisorilor, a articolelor de presă sosite din regiunile patronate prin care se confirmă sosirea celor trimise din regiunile respective. Organizația noastră trebuie să pună la dispoziția C.A.R.S.-ului cât mai multe femei pentru echipele de vizitare. Atragem atenția
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ilustrat cu lucrări de dimensiuni, forme și valori diferite, în registre variate ale scrisului și ale cercetării literare. Bibliografia sa înregistrează, pentru anii de formație, în primul rând rezultatele muncii de editor. Lui i se datorează primele ediții postbelice de popularizare a unor corpusuri de literatură populară (de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea) de Grigore G. Tocilescu (Balade și doine), Artur Gorovei (Cimiliturile românilor), G. Cătană (Povești poporale din Banat) și ediția studiilor de folcloristică
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
bogatele simboluri populare ale bestiarului carpatic. Meritul autorului este acela de a sublinia că, deși unele tipuri de colinde se întâlnesc și în folclorul popoarelor vecine, cele din spațiul nostru folcloric sunt superior cristalizate artistic. Lucrarea, cu reale merite în popularizarea folclorului românesc peste hotare, conține numeroase observații pertinente, ca de exemplu aceea despre mitul vânării bourului, considerat mit național, al originilor, precum și numeroase asociații sugestive între miturile populare românești și miturile altor civilizații, reprezentând lăudabile încercări de încadrare a mitologiei
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
la Hamilton, odată cu numirea „directorului” Gh. Preda ca preot acolo. Cu excepția unui prim fascicol din 15 iunie 1951, în care Octavian Buhociu, păstrându-și rubrica, mai semnează eseul Lucrătorii viei, publicația devine din ce în ce mai accentuat religioasă, scrisă, pe un ton de popularizare moralizatoare, aproape în exclusivitate de directorul ei. Întoarcerea ulterioară la Paris nu-i modifică statutul. N.Fl.
CAIETE DE MARTURISIRE ORTODOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286006_a_287335]
-
Petra-Petrescu, Victor Lazăr și Petrea Dascălul. Din 1929, titlul devine „Calendarul pentru popor al Asociațiunii”, iar din 1944, „Calendarul «Astrei» și «Foii poporului»”. Ca orice apariție de acest fel, publicația are un conținut compozit: partea calendaristică, activitatea Astrei, articole de popularizare științifică, religie, pedagogie, probleme sociale, economie, istorie, lingvistică etc. Pe plan cultural, se consacră medalioane lui G. Barițiu (1912), J. Urban Jarník (1916), Vasile Goldiș (1933), Dimitrie Gusti (1934), Timotei Cipariu și Tiberiu Brediceanu (1938), N. Iorga (1942), N. Bălcescu
CALENDARUL ASOCIAŢIUNII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286022_a_287351]
-
literaturii noastre. Dar bibliografia revistei se mărginește să expună sec și șablonard conținutul lucrărilor apărute pe un spațiu egal, cu fraze adesea identice, indiferent dacă acestea constituesc succese sau rebuturi. Asta duce la o greșită informare a bibliotecarilor, la pericolul popularizării unor lucrări greșite. Care bibliotecar ar înțelege oare din felul cum au fost făcute prezentările poemului lui Mihai Beniuc: Cântec pentru tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și Balada Bicazului de I. Istrati, că are de-a face cu două creații între al
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în anumite domenii după un plan destul de bine gândit și orientat în perspectivă. Astfel ele au dovedit o preocupare mai susținută pentru editarea clasicilor literaturii românești și universale, a scriitorilor români de azi, a operelor scriitorilor sovietici, cât și în privința popularizării rezultatelor obținute de critica sovietică. Dar nici o editură n-a tipărit până acum câteva luni, vreme de doi ani și mai bine, vreo culegere de studii despre operele reprezentative și problemele de primă importanță ale literaturii noastre. Motive obiective pentru
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ASTRA NOUĂ, revistă apărută la București, bilunar, între 1922 și 1933 (19 numere). Redactată de Ion Gorun și continuând revista „Astra” (1915, 1916, 1918), A.n. este destinată unui public larg, principalul ei scop constituindu-l popularizarea literaturii universale. Numai că schițele, povestirile și nuvelele sunt selectate, în general, nu după criteriul valorii, ci după acela al accesibilității. Apar, în traduceri mediocre, nesemnate, puțini autori celebri (Cehov, Jókai Mór, Gorki, Maupassant), cele mai multe texte fiind adaptări după scriitori
ASTRA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285480_a_286809]
-
, revistă de popularizare a literaturii universale apărută la București, bilunar, în 1915, 1916 și 1918 sub redacția lui Ion Gorun; în 1918 își modifică titlul, devenind „Astra ilustrată”. Publică nuvele, schițe, dări de seamă, articole de popularizare a științei, anecdote, maxime și cugetări
ASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285482_a_286811]
-
, revistă de popularizare a literaturii universale apărută la București, bilunar, în 1915, 1916 și 1918 sub redacția lui Ion Gorun; în 1918 își modifică titlul, devenind „Astra ilustrată”. Publică nuvele, schițe, dări de seamă, articole de popularizare a științei, anecdote, maxime și cugetări, în marea lor majoritate traduceri sau localizări după autori străini: Mark Twain, A. Daudet, Guy de Maupassant, Conan Doyle, Paul Heyse, Maxim Gorki, D. Grandville, Jules Lemaître, H. G. Wells, Émile Zola. Traducerile, nesemnate, aparțin
ASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285482_a_286811]
-
versuri populare în Bei Săcel den Berg hinan [La Săcel pe deal în sus] (1977), volum conceput pe baza Antologiei de poezie populară (1966) alcătuită de Lucian Blaga. Totodată și-a concentrat atenția asupra scrierilor eminesciene, încercând să contribuie la popularizarea lor în spațiul lingvistic german. Dificultatea acestui demers rezultă, cum afirmă într-un eseu din 1989, în mod paradoxal, din faptul că Eminescu a receptat intens variate surse germane, din secolele XVIII și XIX, iar versurile sale sugerează traducătorului neavizat
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
și coordonator este Victor Frunză. Proiectată inițial să apară într-un unic număr, în paginile căruia să vorbească cât mai mulți dintre cititorii cărților editurii, prin extrase din scrisorile expediate către redacție, cu alte cuvinte, concepută ca un mijloc de popularizare a producției editoriale, A. de la M. devine, cu al doilea număr (1986), o revistă propriu-zisă, circumscrisă în mare problematicii drepturilor omului în România, libertății de a scrie și de a gândi, relevării adevărului istoric și exprimării unor judecăți obiective, neînrâurite
ALERGATORUL DE LA MARATHON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285238_a_286567]
-
A. l. și a. intră în orbita „Vieții românești”, care îi trimite și un „director”, pe destul de obscurul, dar bunul administrator M. Sevastos. Până la această dată, revista își definise profilul de „magazin”, publicând, alături de poezie, proză și eseistică, articole de popularizare a științei, cronică teatrală, cronică plastică (susținută mulți ani de H. Blazian), cronică cinematografică (datorată neobositului D. I. Suchianu), acestora adăugându-li-se mai târziu cronica sportivă, cronica modei, gastronomică, a șahului etc. Deși se declara „în afara școlilor”, „primitoare deopotrivă pentru
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
J. Filstich, unul dintre redactorii acesteia, fost student la Göttingen; de Samuil Micu și Ioan Budai-Deleanu, acesta din urmă apelând la izvoarele medievale editate de cărturarul german în redactarea lucrării De originibus populorum Transylvaniae, commentatiuncula cum observationibus historico-criticis. În Ungaria, popularizarea lui Schlözer se datorează în primul rând lui Fessler și Horvăt, iar în Austria, lui Johann Christian Engel. Se poate conchide că importanța influenței lui Schlözer se datora înainte de toate unor puncte de vedere care în mediul sud-est și central-european
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fi citit și confruntat cu părerile istoricilor sibieni. Modelul - e vorba de demersul critic pe care îl impune istoricul german - nu este îmbrățișat doar de cercul de intelectuali sași; impactul asupra tuturor cărturarilor transilvăneni se va resimți ca urmare a popularizării lui prin intermediul periodicului Siebenbürgische Quartalschrift. Istoricii români raportându-se la mediile culturale săsești și maghiare au receptat tehnicile moderne propuse de Schlözer. Este cazul lui Samuil Micu, Budai-Deleanu, Petru Maior, care au semnalat ceea ce considerau a fi eroare în interpretările
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
din necesitatea informațiilor, la rândul ei înscrisă în efortul de recuperare al despotismului luminat. În „Praefatio”, savantul ceh evidențiază prerogativele lui Olahus în regatul maghiar de la mijlocul veacului al XVI-lea; arată eleganța și ingeniozitatea scrierii umanistului, universalitatea concepțiilor, motivând popularizarea cărții intrate decisiv în circuitul istoriografic abia în epoca Luminilor. Contemporanul lui Olahus, Johannes Honterus, apare în colecția lui Batthyăny cu o singură carte din vasta sa creație, anume Rudimenta cosmographica, o ediție tipărită la Zürich în anul 1573. Nu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de reacțiune când Biserica reînvie, invadând universitățile prin vechii iezuiți ori acționând prin protestanții ce renasc, intelectualitatea cu vederi progresiste își extinde pe nesimțite influența și autoritatea. Organizează biblioteci și cercuri de lectură, asociații savante, cluburi pentru dezbateri politice, pentru popularizarea marilor cărți iluministe sau a jurnalelor interzise de cenzura monarhică introdusă de Francisc I. Caută o unitate, o grupare a forțelor. Și nu doar cunoașterea este esențială în întronarea orientărilor moderne, ci, nu mai puțin, contactele dintre oameni. Am arătat
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a cărei finalitate se lasă așteptată de mai mulți ani. În aceste condiții, identificările noastre au fost făcute înfruntând necunoscutul, iar trimiterile documentar-bibliografice au devenit aproape imposibile. Am sperat însă că și în acest mod putem contribui la semnalarea și popularizarea unei importante colecții, care se cere a fi sistematic parcursă, ceea ce se întrevede a fi cu putință abia după așezarea temeiului științific mai sus menționat. Vezi Iacob Radu, Manuscriptele bibliotecii episcopiei greco-catolice române din Oradea Mare. Studiu bibliografic, București, 1923
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]