1,055 matches
-
Așa că am dat sfoară în Sao Paulo pe la românii de acolo (pe unii îi cunoscusem la recepția de 1 Decembrie), am reușit să obțin de la unul din ei, Ștefan Chițimia, o garsonieră și de la alții promisiuni de ajutor, am umplut portbagajul mașinii cu două lăzi de whisky și câteva cartușe de Kent pentru Senhor coronel și cu zahăr, orez, fasole, conserve, pâine, lapte, biscuiți pentru "conaționali" și am plecat la Sao Paulo 800 de kilometri dus-întors. Colonelul a fost cooperant, cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
un Parati-station (mașina mare, elegantă, de "reprezentare", Volkswagen Santana, avea să-mi fie aprobată abia peste doi ani), așa că la următoarele expuneri ale covoarelor, de la Sao Paulo, Porto Alegre, Curitiba și Rio Negro, am călătorit cu parte din exponate în portbagaj și parte pe bancheta din spate, pe care stăteau cocoțați, ca mireasa în carul cu zestre, Consulul General și soția. Și această "caravană culturală" s-a derulat pe câteva mii de kilometri, ziua pe o căldură "tropicală", noaptea pe șosele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la 15 decembrie, data de încheiere a anului școlar în Uruguay, după o întâlnire prealabilă cu directoarea, eram prezent, împreună cu soția, la Școala "România", pentru a participa la serbarea finală și festivitatea de premiere. Nu veneam "cu mâna goală" umplusem portbagajul cu mingi, rachete de tenis, fursecuri, biscuiți, bomboane, sticle cu sucuri pentru copii. (Interesant că de "acasă" mi se comunicase că nu există fonduri la buget pentru atare cheltuieli, așa că a trebuit să ne "descurcăm". Și totuși, aveam la Montevideo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
să-i decorăm noi standul cu fotografiile din expoziția "România pitorească" și afișele turistice, pentru a crea o ambianță plăcută și profesională "Scaunului". A fost de acord, l-am expediat la "Conrad" cu mașina și șoferul ambasadei, am pus în portbagaj "exponatele" (care aveau să fie montate de șofer) și la inaugurarea Feriei eram prezent lângă standul "României", care arăta bine, chiar și cu "patronul" pe scaun. Fiind o fire "solară", cum spunea răposatul meu șef, Adrian Dohotaru, Dumnezeu să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
proaspăt. Odată ajunși la țară, la socri, vroiam să facem un grătar și să ne simțim pentru câteva ore o familie adevărată și fericită. O cunoștință s-a oferit să ne ducă până acolo cu mașina personală. Am pus în portbagajul mașinii carnea, cașul și ce mai era necesar pentru grătar și am plecat bucuroși de mini concediul care ne aștepta, lăsând toate grijile în urma noastră. Știam că legea nu permitea tăierea mieilor și nici trecerea cu animale sacrificate dintr-un
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
lor, la un grătar și la o bere. Până la intrarea în București, pe șoseaua de centură, nu am fost opriți de nimeni și bucuria noastră creștea pe măsură ce ne apropiam de localitatea unde locuiau socrii. Trageți mașina pe dreapta și deschideți portbagajul, a spus milițianul care ne-a apărut în față când ne așteptam mai puțin. Ne-am privit unii pe alții. „Până aici ne-a fost!”. Unul dintre milițieni controla portbagajul, iar celălalt solicita acte pentru mieii sacrificați. Dacă nu aveți
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
localitatea unde locuiau socrii. Trageți mașina pe dreapta și deschideți portbagajul, a spus milițianul care ne-a apărut în față când ne așteptam mai puțin. Ne-am privit unii pe alții. „Până aici ne-a fost!”. Unul dintre milițieni controla portbagajul, iar celălalt solicita acte pentru mieii sacrificați. Dacă nu aveți acte, carnea se confiscă și veți primi amendă. A cui este carnea? A noastră, a răspuns soțul. Sacul de plastic cu mieii a fost aruncat în mașina miliției. Ne-a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
lasă repetenți, mi-a șoptit copilul înainte de a intra în curtea școlii. Ținând copilul de mână, am intrat în clasă. Sub catedră și pe aceasta erau o mulțime de „mărțișoare”, pe care învățătoarea încă nu apucase să le ducă în portbagajul mașinii. 100 TOATĂ LUMEA FURA Nu mă pricepeam la agricultură câtuși de puțin și de câte ori aveam puțin timp mai citeam câte o carte despre plantele care se cultivau în acea zonă de deal, pentru a mă familiariza cu termenii și a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
când se făcea evaluarea recoltei, întotdeauna se dădea mai puțin de către șefii de fermă, pentru a avea de unde lua „mascat” toată lumea. Când se începea culesul la vie, mașinile de prin oraș nu mai conteneau să vină pentru a pleca cu portbagajele pline. Inginerul avea o listă cu toți aceia pe care trebuia să-i servească. Pe acea listă eram și eu. Ca să faci vin, aveai nevoie de vase, iar eu nu aveam așa ceva. Vă dau vin sau must, tovarășa secretară, îmi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
se fură, dar arareori cineva era dat în vileag. Odată ce primeai câteva zeci de litri de vin sau struguri, trebuia să închizi ochii, orice ai fi văzut. Îndrăzneala era atât de mare, încât mașinile veneau cu butoaiele puse sus pe portbagaj goale și plecau cu ele pline. Cu timpul, aveam să aflu că sarcina noastră, a celor din conducerea primăriei, era de a urmări cât și cum se fură. Trebuia, împreună cu Miliția, să luăm măsuri pentru a diminua sau stopa „furtul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
birou era liniște până la ora opt când începea programul, iar cetățenii veneau în număr mare cu diferite probleme la primărie. În timp ce beam cafeaua, priveam pe geam. În fața porții zootehniștilor era Dacia albă 103 care le aparținea, pregătită de drum. Din portbagajul mașinii curgea zer. Observând aceasta, zootehniștii au deschis portbagajul care era plin cu roate mari de caș pentru a pune o folie sub caș. Unde ați plecat așa de dimineață?, am întrebat din ușa primăriei. S-au întors amândoi în
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
iar cetățenii veneau în număr mare cu diferite probleme la primărie. În timp ce beam cafeaua, priveam pe geam. În fața porții zootehniștilor era Dacia albă 103 care le aparținea, pregătită de drum. Din portbagajul mașinii curgea zer. Observând aceasta, zootehniștii au deschis portbagajul care era plin cu roate mari de caș pentru a pune o folie sub caș. Unde ați plecat așa de dimineață?, am întrebat din ușa primăriei. S-au întors amândoi în aceeași clipă, uimiți să mă vadă la ora aceea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
șefilor și toate mașinile lor își făceau plinul prin ușa din spatele clădirii cooperației. Restaurantul din centru avea două separeuri unde se mânca pui pe grătar cu mujdei și mămăligă, se fumau țigări scumpe, se beau băuturi fine și se umpleau portbagajele cu purcei de lapte, cu roate mari de caș, cu găini și curcani și cu multe alte bunătăți la care orășeanul de rând nici nu visa. În caz de forță majoră, se găsea și câte o tânără gata să stingă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
primar sau mare activist la județ, dar abia reușise să-și cumpere certificatul de absolvire a zece clase. Își propunea mereu ca până la următoarele alegeri să-și cumpere diplomă de absolvire a liceului și de bacalaureat. 141 MESE ÎMBELȘUGATE ȘI PORTBAGAJE PLINE Peste câteva zile era ședință de comitet. Împreună cu „prietena mea”, contabila Pungă, lucram la pregătirea materialelor pentru ședință. Introducerea politică, adică partea cu laudele adresate lui Nicolae Ceaușescu, urma să fie scrisă de către secretarul Țăpoi, pe care îl așteptam
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și de muncă de partid, trebuia să mă ocup personal de organizarea unei mese cu produse tradiționale, masă unde era hotărât rezultatul controlului în funcție de calitatea bucatelor, a țuicii de prune și a vinului, dar și de cât de plin era portbagajul cu produse locale: găini, carne, vin, nuci, caș, miei, țuică, lapte, smântână și multe altele. Și examenele de acordare a gradelor didactice se terminau cu o masă copioasă la care eram invitată. Mă făceam că nu observ agitația din jurul portbagajelor
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
portbagajul cu produse locale: găini, carne, vin, nuci, caș, miei, țuică, lapte, smântână și multe altele. Și examenele de acordare a gradelor didactice se terminau cu o masă copioasă la care eram invitată. Mă făceam că nu observ agitația din jurul portbagajelor. Cei care veneau în control locuiau în orașe, unde criza alimentară era cumplită, iar specula cu aceste produse era în floare. TABELUL BUCLUCAȘ În fiecare seară cele două ore de program televizat ne aminteau despre realizările mărețe ale „epocii de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
jamboanele, toba și capul de porc afumat. La vamă, când deschid cutia, mirosul de afumătură românească îi înnebunește pe ăia. Le dăm și lor câte ceva și trecem fără probleme dincolo. Ne cunoaștem bine cu toți vameșii. Sprintenă, Sofia a deschis portbagajul mașinii, de unde a scos o cutie cilindrică. În timp ce priveam cutia care mirosea a șuncă afumată, mă vedeam stând culcată, cu fața în sus, acoperită de cârnați și de jamboane cu capul de porc pe față, cu un furtun în gură
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Nepotul fostului ambasador din B. .................................. 120 Calul Negru ............................................... ..................... 122 Comuna pe care urma să o conduc .................................. 123 Informatorii................................... .................................. 125 Refuzat să intre în P.C.R. ............................................... . 127 În ziua alegerilor ............................................... .............. 132 Grija pentru specialiști ............................................... ..... 137 Doctorița de la București ............................................... .. 139 Mese îmbelșugate și portbagaje pline .............................. 141 Tabelul buclucaș ............................................... .............. 143 Buletinul de identitate ............................................... ...... 147 Două salamuri de vară ............................................... ...... 150 Prețul funcției ............................................... .................. 152 Familia sacrificată ............................................... ............ 154 Plocoane pentru note de trecere ....................................... 156 Tanti Ana cea grasă ............................................... .......... 162 Cei îndrăzneți încălcau legea ........................................... 165 Descurcăreața.................................. ................................ 168 Sărbătoarea toamnei
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
girofar doar eram în misiune oficială și am plecat la "adrisant". Nu era nimeni acasă, vecinii informându-ne că "sunt plecați la țară". Cum cățeii se zbenguiau prin curte, plutonierul-șofer a sărit gardul, a înșfăcat unul, l-a pus în portbagajul mașinii și am plecat, scena amintindu-mi de un episod din "101 dalmațieni". Ajunși la vila Lac 1 cu captura, i-am dat drumul cățelului pe gazon, turcul l-a observat cu atenție, reacțiile sale fiind atent urmărite de "organele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
S-a făcut tăcere. Nimeni cu îndrăznea să pufnească în râs. Apoi lui Ion Groșan i s-a făcut milă de mine și-a spus: — Mai bine beți cu noi o horincă, domnu’... Începând din dimineața aceea, automobilul transporta în portbagaj o frumoasă damigeană. Pe lângă noi se aciuase și o fată, o jurnalistă din Sighet. Când am ajuns, după vreo două zile, în satul lui Groșan, am golit ce mai rămăsese în damigeană, înfulecând în același timp tot felul de bunătăți
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
dobîndă și cîștiguri în autoturisme îi va ferici într-o bună zi. Astăzi, o privim cu îngăduință cum se tîrîie pe banda întîi, cocoșată sub poverile cu care o încarcă amără ștenii. Pe vremuri, toată lumea avea Dacie și îi punea portbagaj deasupra, pentru a o face la nevoie camion sau chiar basculantă. Românii suflau vîrtos în jiglere, pentru că benzina, cu toate că se dădea pe rație, era proastă, avea gunoaie care înfundau carburatorul. Iarna, cînd mașina nu pornea, o împingeau sau puneau bujiile
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
nu existau vulcanizări la fiecare a treia curte ca acum, oamenii îndepărtau janta, scoteau camera din anvelopă, îi puneau petec cald și apoi, cu două leviere, băgau camera la loc în cauciuc, cu grijă să n-o ciupească. În fiecare portbagaj exista un întreg arsenal de scule. Mulți își confecționau sertărașe de lemn în care puneau mii de cuie, șuruburi, piulițe, garnituri, șaibe. Cei mai dotați aveau oricînd la îndemînă freză, fierăstrău, mașină de găurit, rotopercutor. Orice individ care privea sub
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
răsfățat“ doar cu mediocritatea ligilor inferioare, pe care o tratează cu absență justificată, provincialul merită astfel de răsfățuri. Pe vremuri, acest gen de meciuri amicale erau prilejuri de-un șpriț rustic, plus o păstrugă și-un calup de brînză la portbagaj. Acum, asemenea atavisme îi fac să zîmbească pe jucătorii plătiți cu o sută de mii de euro pe an sau pe acționarii din Top 300. Scopul e altul: coborîrea printre oamenii care nu s-ar mai da la o parte
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
fost aduși din București, pentru a da greutate șezătorii, Al. Piru și Eugen Simion. Ruptura grupului de băcăuani s-a produs după vizita protocolară la „tovarășa Găinușe”, urmată de „aprovizionare”. G. și Cs. au luat cartofi, ceapă, salam etc., burdușind portbagajul mașinii acestuia din urmă și canapeaua din spate. În consecință, Sergiu și Nanianu s-au întors la Bacău, o parte din drum, cu RATA și, o altă parte, cu trenul. Încă rebegit de frig, primul îmi relatează (cu o uimire
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un șperț în mod voluntar și discret, atunci ei se servesc singuri. Cele mai rele experiențe le fac cei care călătoresc noaptea și sunt singuri. în timp ce un grănicer se ocupă de partea din față a automobilului, celălalt se servește din portbagaj. Am fost deosebit de șocați de purtarea unui ofițer și a unei funcționare de la vama din Borș. Era noapte și la graniță nu erau decât două automobile. Înaintea noastră un francez, un om deosebit de politicos, care a fost pur și simplu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]