16,876 matches
-
insubordonata (față de un Nichita, de pildă, „oficializat”), au suportat consecințele. Încît „eliadistul” Cezar, Înființînd la Pitești orchestră Baad și-a asumat calvarul christic: „! cine vrea mă scuipa,/ scuipa cine vrea/ eu mereu tot urcu/ urc pe Golgota”. Într-un splendid portret (Maître de la clarté, În „Contemporanul ideea europeană”, măi, 2010), Gabriela Cretan vorbea despre iluminarea prin suferință și iradierea „de fascinație și tremendum”, Întreținute de răzvrătitul poet. Așadar, poetul-trubadur (baladeur), experimentalist, certat cu lumea, dar angajat ființial, scria „pe creier” și
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
cu lumea, dar angajat ființial, scria „pe creier” și voia să ia În posesie conștiința, asumîndu-și destinul. Sondează, cu efort reconstitutiv, adîncurile mitice, dezvăluie amintirile traumatice și universalizează, s-a observat, biografemele (precum În Tatăl meu Rusia); icoana Înlocuită cu portretul lui Stalin consfințește triumful Răului (preexistent, care se Întinde Însă) și, uitat de „Părintele din ceriuri”, aduce - ironic - „laude” părintelui biologic („vrednicia ta de Tată”). Plîngerile sale, prevestirile rele, suferință atingînd pragul sacrificial, trase Într-o rostire ritualica, impregnata de
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
-ți fug de sub picioare - pietre furate de valurile mării. Poate ai să te înțelegi cu păsările ce strecoară gânduri printre aripi, luminând cerul cu atât mai mult. Poate ai să te înțelegi cu tine, când oglinda mării îți va arunca portretul pe țărm, înainte ca acesta să se strivească de stânci. Pentru că acolo Dlui Profesor Mircea Martin Nu dorm. Păzesc dimineața aceasta să nu se facă ziuă. Nu vreau s-o las să plece din mine. Nu vreau s-o las
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
și am o concepție de viață perfect asamblată/ ceea ce înseamnă că îmi plac gogoșarii în oțet/ și mai cu seamă îmi place să vă pun sub nas/ adevăruri pline cu praf de strănutat." Semnificativ, poezia se intitulează Semnalmente, și nu Portret. Deriziunea merge mai departe într-un Interviu văduvit de toate sublimitățile de ocazie. Vivacitatea, o hugoliană capacitate de cuprindere și mistuire dezleagă în parte secretul acestei lirici concomitent lineară și scăpărând de multiplicitate, într-un concurs de contrarii, răspunzând cu
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
și meserii. Din păcate, mediul nu e tocmai potrivit pentru caracterul ei sobru, rezervat. Trece prin câteva momente neplăcute în clasă și în cancelarie, prilej potrivit pentru Emilian Bălănoiu ca, prin vocea unui personaj, profesor și el, să schițeze un portret caustic, din interior, al învățământului românesc: "școala este o perdea în spatele căreia se practică cu voie de la stăpânire umilirea și pedepsirea profesorilor, a intelectualilor, în cea mai bună tradiție postbelică și, în același timp, un staționar pentru repetenții de la gimnaziu
Țara unui romancier by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9290_a_10615]
-
neînsemnată reușită = disperare absolută. Ce poate fi mai crud, mai brutal, mai inuman? Și atunci? ...Răsfoiesc, citesc, recitesc volumele, subțiri, ale unor foști colegi de liceu. De pe ultima copertă mă privesc bărbați cărunți sau cu părul alb, din prezentarea de sub portret aflu că e prima lor carte tipărită. Și-mi amintesc: aveau notele cele mai bune la română, publicau versuri în gazeta de perete, ba chiar și în foaia județeană, erau micii noștri eroi, ai clasei, ai anului, ai școlii. Apoi
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
tricolorul francez pe trup. Noi nu-i aveam decât pe cei doi martori oficiali, Florina și Marian, pe care îi numeam și "nași" în momente de entuziasm. Marian a făcut o mulțime de fotografii, între care una cu mirii sub portretul oficial de pe un zid al Președintelui Franței. Fotografiile au continuat și acasă la noi, unde ne-am ospătat cu bunătățile pregătite de Ultima. Vineri, 14 decembrie Este ultima mea zi de lucru la Cité de l'Air. Am fost redactor
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
unei asociații de idei). Oricum, în Point Counter Point prezența ei m-a izbit și se potrivește de minune caracterului ultracerebral și artificial al lui Philip Quarles, prin care autorul își face un autoportret sarcastic - nu mai puțin sarcastic decît portretele celorlalte personaje din acest roman satiric a clef (Rampion e D.H. Lawrence, Burlap e John Middelton Murry, Webley e Oswald Mosley etc.) I-am citit lui Mircea pasajul (în engleză, desigur; acum îl traduc): "Astăzi, la Lucy Tantamount, am fost
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
decît are în vedere poetul. Și, la urma urmei, aceasta nu i se poate reproșa poeziei ca un neajuns. Pentru că ea are, nu-i așa?, "scuza de a nu dovedi nimic" (E.Cioran). Aura Christi poate realiza fără nici o dificultate portrete interioare și peisaje, dar în general se ferește să facă uz de această calitate. Melancolică pînă la tristețe grea, ea izbutește să realizeze legătura dintre variate stări sufletești și natură, găsind și potrivitele mijloace proprii pentru asta: Amărăciunea plouă mărunt
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
pentru insistența cu care am prezentat această incredibilă prestidigitație a datelor. Sarabanda continuă însă să ne joace feste și azi, prin articole și monografii, nu numai în România, ci și în Franța, Germania și Italia. întocmirea neatentă a acestui microscopic portret biografic din pagina a doua a volumelor editate la Humanitas, lasă să se strecoare și alte inadvertențe de titluri și date. începând cu volumele editate în 1992 și până în 2006. (Jurnalul portughez și alte scrieri), ni se spune: "între anii
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Prin sacralizarea lumii, Eliade a deschis calea marii revoluții spirituale." (Evenimentul zilei, nr. 4505, 9 iulie 2006, Primii zece "Mari Români"). A doua zi, în același ziar se reiau ditirambii iresponsabili. Apare însă o frază despre legionarim. Autorul anonim al portretului, părând că-i acordă eroului său circumstanțe atenuante, comite o inexactitate: "De la mijlocul anilor ^30, Mircea Eliade a devenit susținător al ideologiei Mișcării Legionare, de care s-a distanțat ulterior și a refuzat orice referire la acea perioadă din tinerețea
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
oferea decât ceea ce era bun.” Cât de diferite sunt aceste sincere cuvinte rostite în 1992, comparate cu insinuările sinistre din românul sau Ravelstein 10 ani mai tarziu. Cine oare i-a otrăvit sufletul ca să se degradeze în acel hal? Un portret asemănător al lui Eliade este prezentat de Mac Linscott Ricketts, fost elev și ulterior cel mai important exeget al lui Eliade. La fel ca Bellow, acesta accentuează firea prietenoasă, înțelegătoare și chiar uneori umila a lui Eliade, totdeauna gata să
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
Banat și actuala Ungarie, ne-a spus că a cântat la Budapesta, la Seghedin și, în 1912, la Lugoj, unde afișele erau tipărite jumătate ungurește, jumătate românește”. Detalii privind prima prezență a lui Enescu la Lugoj, dar și un inedit portret al muzicianului ne sunt împărtășite de Iosif Willer în articolul omagial din revista „Muzica”: „Enescu a prezentat publicului lugojean un program cu adevărat ales. Însă ne-a cucerit, chiar mai înainte de a fi cântat programul până la capăt, prin atitudinea sa
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
din jurul Alepului, de pe drumul spre Deir-ez-Zor sau Mosul, din micuța Armenie sovietică sau din alte spații, nenumite, dar Însemnate de aceeași izgonire și același prăpăd. Chipurile lui Anton Merzian și Krikor Minasian, cizmarii, imaginea lui Sahag Seitanian, a bunicii Arșavir, portretul lui Garabet Vosganian sau cel al lui Setrak Melchian, destinul orbului Minas, al clopotarului Arșag, al vânzătorului de halva și al altora ce i-au vegheat copilăria poartă În ele amintirea altor chipuri, precum cel al lui Harutiun Khântirian deschizând
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
jurul Alepului, de pe drumul spre Deir-ez-Zor sau Mosul, din micuța Armenie sovietică sau din alte spații, nenumite, dar Însemnate de aceeași izgonire și același prăpăd. Chipurile lui Anton Merzian și Krikor Minasian, cizmarii, imaginea lui Sahag Seitanian, a bunicii Arșavir, portretul lui Garabet Vosganian sau cel al lui Setrak Melchian, destinul orbului Minas, al clopotarului Arșag, al vânzătorului de halva și al altora ce i-au vegheat copilăria poartă În ele amintirea altor chipuri, precum cel al lui Harutiun Khântirian deschizând
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
Vasile - Pagini nescrise din istoria pedagogiei și a culturii românești, București, E. D. P., 1995, p. 272. footnote>, Gheorghe Constanțiu, absolvent al Conservatorului din Iași, care aducea în mănăstirea de la poalele Bucegilor duhul cântării corale promovată de Gavriil Musicescu etc. Mănăstirea păstrează portretul votiv al zugravului Pârvu Mutu, care a pictat și bolta naosului bisericii voievodale (sfârșitul secolului al XVII - lea) și în curtea veche a mănăstirii se găsește mausoleul primului ministru din perioada primului război mondial și care a avut un cuvânt
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
triunghiului evocat anterior. PAUL CONSTANTINESCU - GEORGE ENESCU Este un fapt cunoscut că Paul Constantinescu avea un deosebit hâr literar. Epistolele sale în versuri adresate prietenilor au văzut deja lumină tiparului în anul aniversar 2009<footnote Paul Constantinescu, Corespondență. Scrisori și portrete. Cuvânt înainte, nota asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii, Sanda Hîrlav- Maistorovici footnote>. De curând am identificat în arhivele UCMR un text autobiografic în versuri pline de autoironie și umor, scris cu deosebit talent iar în libretul operei O
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
un Allegro agitato e appassionato, ce zugrăvește apetitul lui Faust pentru plăcerile vieții, și o melodie la oboi și clarinet sugerând „desfătările dureroase” ale eroului. Ultima temă este pentatonică și are un caracter hotărât, toate aceste reprezentări tematice creionând un portret grandiose, În care unii critici Îl recunosc pe Liszt Însuși. Cea de-a doua parte redă portretul Margaretei (Gretchen), fiind mult mai lentă și mai liniștită, În concordanță cu candoarea virginală a fetei. Progresiv, teme din prima secțiune sunt introduse
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
oboi și clarinet sugerând „desfătările dureroase” ale eroului. Ultima temă este pentatonică și are un caracter hotărât, toate aceste reprezentări tematice creionând un portret grandiose, În care unii critici Îl recunosc pe Liszt Însuși. Cea de-a doua parte redă portretul Margaretei (Gretchen), fiind mult mai lentă și mai liniștită, În concordanță cu candoarea virginală a fetei. Progresiv, teme din prima secțiune sunt introduse, sugerând apariția lui Faust, până ce tema acestuia și cea a Margaretei se Împletesc Într-un duet pasional
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
de prostituate, traficanți de droguri și proprietari de cluburi. Personajele dețin un aer de promiscuitate ce începe de la ușurința cu care orice plăcere este dusă la extrem, am- bivalentă în alegerea partenerilor, și normalitatea definită pentru consumul de narcotice. Este portretul Generației MTV, dus la extrem, dezbrăcat de cenzura vagă a televizorului și demascat în decadență sa morală. În cele patru săptămâni pe care Clay le petrece „acasă", citiorul trăiește, împreună cu el, petreceri burlești, gargantuești în cel mai hollywoodian sens al
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
mare duet. Duetul Pinkerton- Cio-Cio-San din primul act al operei este considerat ca fiind cel mai frumos, mai delicat, mai rafinat dintre duetele de dragoste scrise de compozitor. Este adevărat că La Rondine a fost și ea comparată - mai ales portretul eroinei principale - cu Traviata de Verdi. Magda și Violetta au fost mereu puse alături deși, între ele, la o atentă comparație, există multe diferențe. Iar partitura a cărei premiera a avut loc la Monte Carlo în 1927, este foarte departe
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
în domeniul melodiei cât și în cel al armoniei. Revenind la melodie, trebuie să subliniem faptul că Puccini va continua marea linie a melodismului italian vocal, adăugându-i o nouă latură expresivă prin adâncirea planului simfonic al expresiei muzicale. În ceea ce privește portretele, atât Verdi cât și Puccini sunt de neegalat în descrierea eroinelor simple, sincere, iubitoare, emoționate. Eroinele lor sunt caractere nobile, ce se jertfesc în final pentru dragostea lor, dar trăiesc la modul real, sentimentele oamenilor simpli. Ceea ce le distruge este
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Note de lectură, de Virgil Nemoianu, Pro domo I, de Ovidiu Ghidirmic, Din partea cealaltă, de Dumitru Radu Popa, Între femei, de Adrian Sângeorzan, Adulter cu smochine și pescăruși, de Adrian Cioroianu, Cultura digitală - între agonie și extaz, de Șerban Centea, Portrete în timp, de Florea Firan și antologia Literatura și sincretismul artelor, de Florea Firan. Toate cele trei activități desfășurate la Craiova pe parcursul a două zile au reprezentat în sinteză activitatea cultural-științifică, publicistică și editorială desfășurată de „Scrisul Românesc“ cu un
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
elită de la Mânăstirea Voroneț: Elena Simionovici și Gabriela Platon, ambele licențiate în teologie, acompaniate totdeauna de binecuvântarea și harul Irinei Pântescu, stareța de la Voroneț. Sub genericul Cu flori de mac, pe verticală -, Maria Toacă îi creionează, inspirat, cu febrilitate, un portret expresiv colegei de profesie și prietenei de 26-27 de ani: Doina Cernica: Scrie mult și scrie bine, semnând pagini întregi în cotidianul Crai nou (unul dintre ziarele cele mai populare și mai răspândite din județul Suceava), în captivitatea căruia se
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
apare zâmbitoare cu buchetul ei roșu în mână, deși de cele mai dese ori subiectele sunt dure, răscolitoare, departe de a ne oferi relaxări efemere”. Sărind peste alte detalii - care acoperă două dintre cele patru pagini și jumătate, cât însumează portretul Doinei Cernica -, reținem că aceasta i-a trimis Mariei Toacă, în ultimele mai bine de două decenii, cele mai importante și mai frumoase cărți, pentru biblioteca personală, prin cunoscuți ori aduse de Doina personal ,,în vizitele ei fulger”: ,,Oricât am
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]