129,018 matches
-
lucruri diferite în funcție de interlocutor, spun întotdeauna același lucru, numai că, până la urmă, e o chestiune care trebuie să fie rezolvată de statele membre și sper ca ele să poată găsi o soluție. Știu că domnul președinte Băsescu se gândește la posibilitatea unei soluții treptate, nu vreau să intru în detalii, dar e foarte important, a fost o mare aspirație a cetățenilor români aceasta, să se bucure de mai multă libertate pe care oferă spațiul Schengen. Autoritățile române și-au făcut datoria
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
detalii, dar e foarte important, a fost o mare aspirație a cetățenilor români aceasta, să se bucure de mai multă libertate pe care oferă spațiul Schengen. Autoritățile române și-au făcut datoria, este absolut corect să li se ofere această posibilitate. Președintele României, domnul Traian Băsescu: Voi vorbi în continuare în limba română. Nu știu dacă neapărat voi face vizite în capitalele unde avem vulnerabilități, dar știu sigur că un bun lucru ar fi dacă aș putea să fac echipă, pentru
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
fapt, sunt într-adevăr înclinat a crede că nu sunt în stare să fac o construcție artistică. încerc să fac o nuvelă a copilăriei. întîmpin dificultăți pentru că vreau să mă exprim ca în jurnal: sunt sincer. Știu, e totdeauna suspectată posibilitatea sincerității directe și conștiente; e-o sinceritate care nu coboară în adîncimi; dar nici romanul, proza literară nu poate face asta. Visul poate face asta, și poezia. Jurnalul e însă mai valabil decît romanul. Paris, 10 August 1939. întors de la
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
nedreptate. Trebuie să te ridici peste geologie și istorie, spre a te integra într-o ordine spirituală, independentă de lumea asta căreia îi aparții, dar de care te poți libera. Trebuie să ducem o luptă teribilă pentru ca să ne rămînă intactă posibilitatea de a urca, de a ne libera de lanțurile geologiei și istoriei. Să dăm istoriei tributul (ascultarea, viața), dar să nu-i dăm sufletul. Să n-o confundăm cu cerul. Să putem fi liberi. (sfîrșit)
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
le înhumase cu o jumătate de veac în urmă - dar continuau să rămână intangibile și sacrosancte tabuurile privind legitimitatea Regimului. Căutam - unii dintre noi, mulți sau puțini, nu știu - cu disperare un mijloc, un proiect, o tactică bazată pe modestele posibilități materiale de care dispuneam, pentru a strecura printre zăbrelele Puterii speranțele, până atunci interzise, iluzia înfiripării unui dialog uman autentic, sfidând canoanele ideologice cu publicul pe care-l visam. Trebuia să existe, ne spuneam, un program, o formă estetică inedită
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
care se pare că îi plac cu deosebire, de ce. Poate că i-ar fi de ajutor o lectură mai atentă a Notei asupra ediției din 2004, pe care am impresia că nu a citit-o integral. O pagină pamfletară - după posibilități - îi prilejuiește lui George Corbu transcrierea ultimei strofe din Colind pentru vînători de munte: "Prin zăpezi cît teancul/ Cum ne-a prins Crăciunul/ Colindăm cu tancul și urăm cu tunul", care în ediția mea apare "Prin zăpezi cît tancul". "Să
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
simbolistică expresionistă, cu termenul de garanție depășit. Ioan Alexandru, Amintirea poetului, ediție sentimentală alcătuită de Ion Cocora, prefață de Aurel Rău, București, Ed. Palimpsest, 2003. 216 pag. Ion Cocora, bun cunoscător de poezie (și poet el însuși), oferă tinerilor cititori posibilitatea de a-l descoperi pe Ioan Alexandru (iar nouă, celor mai în vârstă, de a-l redescoperi) prin intermediul unei "antologii sentimentale". Dând dovadă de luciditate și bun-gust, autorul antologiei a luat în considerare doar versurile din primele patru cărți ale
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
Adevărul trebuie spus pînă la capăt. Profesorul face parte din acel grup de cetățeni români care ar fi putut părăsi oricînd țara, din 1947 și pînă astăzi; ar fi putut-o părăsi cu acte în regulă, oficial, ba chiar cu posibilitatea revenirii periodice în locurile natale. împinși de suferințe, de mizeria generalizată de marginalizarea căreia îi căzuseră victime, mulți au emigrat; foarte puțini dintre cei aflați în situația lui Paul Cornea au rămas pe loc, neclintiți; imensa majoritate s-a expatriat
Profil și efigie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12352_a_13677]
-
bine tempo-ul sacadat al unui roman de azi, intră niște povești mai degrabă tradiționale, "cuminți", ce verifică însă "dogma" vieții de scenă, deprinsă de Ștefan Valeriu alături de Arabela: "virtuozitate și simplicitate sînt două lucruri identice." Farmecul răscrucilor stă în posibilitatea de-a trece pe lîngă ele și, astfel, de-a alege, fără să-ți dai măcar seama, cochetînd mereu cu fleacurile și pierzînd întregul în atîtea frumuseți de prisos, intermediare: "e de mirare cum zilele în care se întîmplă ceva
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
om este cum să nu se piardă pe sine.," Întrebarea va rămâne până la ultima carte, răspunsurile se vor schimba de la roman la roman. În deceniul dintre Ana Roșculeț și Risipitorii, Utopia începe să devină o figură de stil. Nu o posibilitate a devenirii lumii, ci un instrument de lucru al scriitorului, mai preocupat de imaginarul său mântuitor decât de soluțiile socialismului științific. Cornel Ungureanu Post scriptum. Paginile de mai sus erau scrise, când am primit revista "Vatra", nr. 9-10/2004 cu
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
am simțit încurajată și de ea, în pierdutul frumos, fiindcă îmi mărturisise odată că i-ar fi venit mai ușor să lase totul deodată, decît să nu adune sau să se despartă de fiecare obiect-poveste în parte. Ea prevăzuse o posibilitate pe care eu o pusesem în practică, și asta anula cumva opoziția dintre noi. Cu asemenea experiență și pregătire am dat aici de societatea de consum care te învață să arunci și, menținîndu-ți vii poftele, să nu te legi de
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
astă dată opțiunea nu e liberă, rezultat al unei decizii individuale. Schimbarea de macaz e provocată de o constrângere exterioară. Scriitorul e pus în fața unei alternative: sau acceptă condițiile de obediență fără să murmure sau suferă represalii. îi este amenințată posibilitatea de mișcare, dreptul de a scrie și de a publica, îl așteaptă boala, închisoarea, anonimatul. Totalitarismul cotropește terenul opțiunilor în arena civică, dar nu se mulțumește cu atât, râvnește să-l priveze pe artist de independența inspirației. Am vorbit cu
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
dat afară din serviciu, continuă să se amăgească și să spere că funcționarii și pensionarii o vor duce mai bine sub noul regim, care, chipurile, prețuiește munca și nu capitalul. Dar imediat e silit să constate cum i "se închid posibilitățile de exprimare" și i "se anulează" încrederea în anumite valori. Este de-a dreptul consternat în fața numeroaselor interdicții ale "forurilor" ideologice: se respinge tot ce "nu e în perspectiva marxistă": "tragedia pe motiv că e deprimant", "capodopera în care nu
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
Emil Brumaru Pătruns pînă la prăsele-n zbuciumul căutării unei posibilități de a-i găsi un post Tamarei Nikolaevna, sufletul meu nu mai zburdă printre citate, ci se răsucește nervos în carnea cea de toate clipele a umilinței și eșecului. Prețioasă frază, banal sens: n-am reușit nimic pînă acum. Doar
A fi poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12792_a_14117]
-
un sistem de estetică, și așa au gîndit și recenzenții (de exemplu, Petru Comarnescu își intitula cronica Sistemul de estetică al prof. Tudor Vianu). Acum, Vianu decide să clarifice însuși conceptul de sistem (filozofic), să dea un răspuns interogației privind posibilitatea sistemului și, last but not least, să justifice ideea de sistem în estetică. El admite că sistemul, în accepția raționalismului clasic, așa cum a fost formulată de Descartes („icoană teoretică integrală a realității”) a devenit, datorită existenței „zonei iraționalului”, a „ceea ce
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
e un lucru de la sine înțeles, ca și cum altceva nu mai e de făcut”1. Poate contrar aparențelor, acesta era sfatul cel mai bun pentru un prieten evreu. Dar și pentru unul român. Mircea Eliade nu pierduse niciodată din vedere această posibilitate, deși, aparent, nu risca la fel de mult ca Sebastian dacă ar fi rămas în țară. La vremea scrierii Memoriilor, Mircea Eliade revenea asupra acelor ani cu convingerea că se aflase pe un drum cu sens unic, că nu ar fi putut
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
măcar o parte din cărțile pe care le visasem și să public măcar o parte din cărțile pe care le visasem (...). Abia împlinisem 31 de ani, eram încă - și mai ales mă simțeam - foarte tânăr, plin de proiecte și de posibilități. Îmi spusesem că voi găsi o catedră în Italia (unde mă invita Tucci) sau în Statele Unite, unde mă îmbia Coomaraswamy. Nu vedeam în exil o rupere de cultura românească, ci numai o schimbare de perspectivă, mai exact o deplasare în
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
el însuși” și scriind majoritatea cărților pe care visa să le scrie. Este greu de presupus ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi refuzat în 1940 șansa de a pleca, dar este greu și de imaginat că „Istoria” și posibilitățile din țară i-ar fi permis să-și realizeze visele în aceeași proporție. Eliade a avut, cum spunea și Sebastian, și cum el însuși recunoaște, „nenumărate noroace”. „Norocul” lui Eliade de a face ceea ce își propusese este de fapt un
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
natura însăși și-a luat măsuri în această privință ferind femeia de aventurile căror bărbatul le rămâne expus când își caută norme noi de conduită. Femeia poartă înscrisă în chiar trupul ei o orientare sigură, în care sânt rânduite toate posibilitățile evoluției ei. Bărbatul trebuie să dibuie, să rătăcească, să ocolească până să-și găsească drumul cel bun. Femeia n-are decât să-nchidă ochii - o călăuzește legea ei vecinică. Oricât de mari vor fi schimbările vieței sociale, oricare ar fi
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
celui care nu și-a învățat lecțiile (și totuși mai are ceva habar...) 24 martie 1952. Programul meu a rămas același. În săptămîna care s-a scurs a avut loc o mult trîmbițată consfătuire cu decanul, spre a se studia posibilitățile de descongestionare a programului. Era mai mare dragul să-i privești pe colegii mei manifestîndu-și fățiș și cu o admirabilă naivitate antipatia față de diverse materii, pentru ca la sfîrșit decanul să arate că el înțelege doleanțele formulate, dar că... satisfacerea lor
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
verde / tata în fața catedralei” /.../ dar nu mai e vremea / să-ți scoți pieptul alb la lumină / pe străzile fără iarbă / crește o lume critică / mai bine în neștire să mergi / cu capul în pânze de heliu”), distanța dintre trăire și posibilitatea expresiei, regizată de “arbitri” constrângători, insinuează sentimentul inautenticității și cere tăcerea: “aici sunt vorbele / dincoace e inima / între acestea un arbitru amabil / îți cere mereu să repeți / poveștile lui preferate // uite că tac” . Sau, și mai direct: “la poarta infernului
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
parte, puteam să mă strecor pe strada paralelă, punînd o distanta cît mai mare între mine și familia Dumbrava. Pe de altă parte, aș fi putut rămîne unde eram, pînă cînd situația s-ar fi calmat. Cum nu aveam nici o posibilitate să-mi dau seama cît de extinsă era această vînătoare de oameni, am optat pentru a doua soluție și m-am pus pe o lungă așteptare. Era prea frig să rămîn nemișcata multă vreme, așa că am izbit cu piciorul pămîntul
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
ca două picături de apă, cu cea din zilele noastre. Regele Carol al II-lea a instituit începînd cu anul 1934 Săptămîna cărții � echivalentul Tîrgului de carte de azi) în care editurile ofereau reduceri de 20, iar cititorii aveau posibilitatea să obțină autografe de la scriitorii preferați. În restul anului activitatea editorială și difuzarea cărților (mai cu seamă cele aparținînd autorilor români) sunt activități prea puțin profitabile, dacă nu de-a dreptul falimentare. Pentru a-și susține afirmația autoarea îl ia
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
fapt, și acum sînt obsedat de acest obiect. În schimb, mi-a reușit o fîntînă! Bineînțeles, scrisoarea asta e scrisă sub impresia "corecturii". Cana galbenă, de teracotă, din care beau zilnic, dimineața, o cafea uriașă (fiindu-mi interzis!) reprezintă acum, posibilitatea de-a mai obține un mic entuziasm ce-mi declanșează mîna pentru cîteva zeci de minute. Fiindcă, sînt sigur de asta, scriu cu mîna! Am momente în care aș cumpăra mii de chiloți de damă și i-aș dărui, umil
Iar pentru femeile cu sînii nebuni aș avea sutiene de forță! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13925_a_15250]
-
visuri, închipuiri și imaginări ale unor întîmplări create de izolarea mea constrînsă, care nu se încheiase în cei 2-3 ani de căsnicie. Într-un caiet al meu în care de mulți ani începusem să-mi consemnez visurile, fantezia mea clădise posibilități inimaginabile care erau însoțitoarele mele oriunde m-aș fi aflat. În ambiantul confortabil al proaspetei mele căsnicii mă mișcam ca într-un joc de-a baba-oarba în care nu deslușeam nici o zare alta decît confortul meu mereu același. Cu vremea
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]