2,303 matches
-
exercitau talentele și noile atitudini „reformiste” în comerțul cu amănuntul - inclusiv prin contrabanda cu produse ale țărilor vecine sau chiar îndepărtate -, clasa conducătoare a economiei socialiste românești intra în „război fratricid” (Pasti, 1995). Cel puțin în primii ani ai tranziției postcomuniste, adevărata confruntare pentru controlul economiei nu s-a purtat între foștii conducători ai economiei socialiste și noii agenți ai economiei de piață - adică micii întreprinzători -, potrivit paradigmei ideologice a confruntării dintre neocomuniști și procapitaliști, ci chiar în interiorul clasei conducătoare a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
puțin interpretat ca atare de analiștii tranziției. Consecințele sale au fost uriașe. Toate întreprinderile și unitățile fostei economii socialiste se aflau în continuare în proprietatea statului, dar exista o diferență majoră între fostele companii socialiste și noile companii de stat postcomuniste, o diferență inițial doar teoretică. Primele depindeau esențial de deciziile luate de forurile administrative ierarhic superioare - centrale și ministere economice, în ultimă instanță, și ele coordonate politic. Noile regii autonome și societăți comerciale aveau autonomie de decizie cvasi-totală. Primul nivel
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
bani, se adresează băncilor, pe contribuția, sprijinul și controlul cărora se bazează. Ca urmare, băncile ca instituții și bancherii ca personaje devin extrem de importanți. Cu cât mai radicală este tranziția, cu atât mai importante sunt băncile și bancherii. Cum tranziția postcomunistă este mai radicală decât altele - doar tranziția procomunistă a mai fost la fel de radicală -, căci presupune schimbarea simultană a sistemului politic, a sistemului economic și al structurilor sociale, rareori băncile și bancherii au fost atât de importanți ca în acest tip
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
închiderii ghișeelor, ci pe cea a refuzului de a-și vinde marfa. Pentru băncile „de stat” ale tranziției românești, forma concretă a acestui refuz a fost diminuarea drastică a creditului bancar. Spre deosebire de țările dezvoltate și de alte țări ale tranziției postcomuniste, în România, creditul bancar a fost un mecanism de importanță secundară în redistribuirea atât a avuției fostei economii socialiste, cât și a veniturilor produse de economie. În vreme ce, în țările industrializate, creditul bancar ajunge chiar să depășească volumul produsului intern brut
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
volumul produsului intern brut, iar în țări precum Cehia sau Slovacia el depășea, la sfârșitul deceniului al nouălea, o treime din PIB, în România el rămânea restrâns la numai 11% (EBRD, 2000), cel mai scăzut nivel din toate țările tranziției postcomuniste europene. Chiar și în prezent, în pragul aderării la Uniunea Europeană și după o creștere considerabilă a transparenței în domeniul informațiilor publice și a cunoașterii mecanismelor mai intime ale economiei românești, nu suntem în posesia unor studii comprehensive cu privire la evoluțiile reale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
clase a întreprinzătorilor români de a asigura un transfer rapid și eficient de resurse și capital dinspre stat către noua clasă a capitaliștilor autohtoni. Arieratele și firmele-căpușă Arieratele și firmele-căpușă sunt două dintre cele mai criticate - ideologic - realități ale tranziției postcomuniste. Au fost considerate manifestări pe scară largă a unor realități ale tranziției dintre cele mai nocive. Pe bună dreptate, de altfel, arieratele au fost considerate un mecanism de subvenționare de către stat a unor unități economice ineficiente și incapabile să supraviețuiască
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
brutal pentru a impune plata. Exact aceasta a fost strategia tehnocrației industriale. În primul rând, s-a asigurat că statul nu impune plata pe mai multe căi. Prima dintre ele este cea politică. Pot fi identificate cu ușurință, în tranziția postcomunistă, o serie de situații în care statul nu va impune plata din motive politice. De exemplu, statul va evita să impună plata datoriilor unei firme private față de o firmă de stat în cazul în care această impunere va conduce la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
aceea de a uni conducerea politică cu conducerea economică, astfel încât managerii și întreprinzătorii au devenit politicieni. Este rețeta inversă a comunismului în economie. Comuniștii au unificat politica cu economia transformându-i pe politicieni în conducători industriali. Întreprinzătorii industriali ai României postcomuniste au unificat economia cu politica transformând managerii industriali și proprietarii de capital privat în politicieni. Sinteza absolută a avut loc la nivel local, unde oamenii de afaceri au devenit simultan oameni politici și funcționari ai administrației locale. Astfel încât, în calitate de funcționari
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ei provenind din sistemul comunist anterior - a supraviețuit tuturor transformărilor acestui sistem și ale societății, inclusiv pătrunderii pe scară largă a capitalului străin în sistemul bancar și financiar românesc, și a rămas la conducerea capitalului din economia românească. Ideologii tranziției postcomuniste, care și-au fixat ca principală țintă a îndepărtării de comunism eliminarea elitei politice comuniste din pozițiile de conducere ale societății postcomuniste și au făcut o obsesie din dosarele de cadre ale politicienilor și ale înalților funcționari din administrația centrală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
străin în sistemul bancar și financiar românesc, și a rămas la conducerea capitalului din economia românească. Ideologii tranziției postcomuniste, care și-au fixat ca principală țintă a îndepărtării de comunism eliminarea elitei politice comuniste din pozițiile de conducere ale societății postcomuniste și au făcut o obsesie din dosarele de cadre ale politicienilor și ale înalților funcționari din administrația centrală și locală, au ignorat că elita cu cel mai ridicat grad de reproducere în societatea postcomunistă nu a fost cea politică comunistă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din pozițiile de conducere ale societății postcomuniste și au făcut o obsesie din dosarele de cadre ale politicienilor și ale înalților funcționari din administrația centrală și locală, au ignorat că elita cu cel mai ridicat grad de reproducere în societatea postcomunistă nu a fost cea politică comunistă, ci cea financiară „comunistă”. În zece ani, între 1990 și 2000, Senatul României a schimbat 90% dintre membrii săi, o dinamică cu totul deosebită în raport cu rata de reproducere medie a clasei politice în țările
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tocmai că prin controlul capitalului o societate este adusă în slujba intereselor deținătorilor de capital - au nevoie de o ilustrare concretă, de tip experimental, a falsificării paradigmei marxiste a dependenței suprastructurii de infrastructură, o pot găsi ușor în cazul tranzițiilor postcomuniste. Pe de altă parte, și înclinația teoriei economice modene de a considera că, în ciuda unor determinări culturale iraționale, până la urmă viața socială a unei societăți se desfășoară după o paradigmă a comportamentului rațional pe piață și în societate al populației
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
înclinația teoriei economice modene de a considera că, în ciuda unor determinări culturale iraționale, până la urmă viața socială a unei societăți se desfășoară după o paradigmă a comportamentului rațional pe piață și în societate al populației este infirmată de experiența societăților postcomuniste. Presupoziția fermă și esențială a teoriilor economice moderne este că, într-o economie de piață, controlul capitalului este suficient pentru a impune regulile acestuia ca reguli ale comportamentului populației, politicienilor și al birocrațiilor din economia însăși. România a construit o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
extinde în comunitate cu atât mai mult și mai eficient cu cât comunitatea depinde mai mult de firmă sau/și de instituția administrativă. Problema dimensiunilor este aici esențială. Comunitățile rurale și comunitățile urbane mici și mijlocii, cel puțin în România postcomunistă, depind esențial de un număr mic de întreprinderi industriale și instituții birocratice. Acest lucru este valabil oriunde, dar în România a fost accentuat de comunism, care a construit comunități de dimensiuni mici și medii dependente de soarta unor întreprinderi economice
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de forțe din societate și nu de regulile vreunui model teoretic, indiferent unde ar fi fost elaborat acesta. În foarte puțini ani de după prăbușirea deopotrivă a comunismului ca regim politic și a socialismului ca sistem de organizare socială, societatea românească postcomunistă a pus în funcțiune un mecanism de distribuție a resurselor și a puterii capabil să rezolve orice problemă socială majoră, tocmai pentru că permitea forțelor economice și sociale - și reprezentanților politici ai acestora - să-și redefinească pozițiile în funcție de puterea reală de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ideale” se situează România, în economia căreia capitalul occidental a jucat un rol neînsemnat până către sfârșitul primului deceniu al tranziției, dar în care echilibrul dintre tehnocrația financiară și cea industrială a fost restabilit prin mijloace politice. Asemenea majorității societăților postcomuniste europene, primul guvern român a acționat politic în favoarea tehnocrației financiar-bancare, producând aceleași consecințe economice și sociale cu care au trebuit să se confrunte și statele fostului spațiu sovietic: inflație care a ajuns hiperinflație, prăbușirea cursului de schimb, criza valutei convertibile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitalului financiar străin - investitor strategic european -, fie nu supraviețuiesc. Până la urmă, întreaga problematică este tranșată de evoluțiile unui proces paralel și strâns legat de cel al accesului la banii publici: privatizarea. PRIVATIZAREA SAU „CALEA REGALĂ” S-a spus despre economiile postcomuniste că sunt „economii de pradă”, în loc să fie economii de piață funcționând după regulile „normale” ale unei economii capitaliste. În ciuda faptului că termenul este mai degrabă polemic decât științific, el înregistrează o diferență reală între capitalismul occidental dezvoltat și capitalismul postcomunist
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
postcomuniste că sunt „economii de pradă”, în loc să fie economii de piață funcționând după regulile „normale” ale unei economii capitaliste. În ciuda faptului că termenul este mai degrabă polemic decât științific, el înregistrează o diferență reală între capitalismul occidental dezvoltat și capitalismul postcomunist. În teorie cel puțin, capitalismul occidental dezvoltat este autosuficient și produce bogăție. Că produce bogăție este copios ilustrat atât de dezvoltarea națională a societăților capitaliste occidentale, cât și de creșterea nivelului de trai al populației în aceste societăți. Autosuficiența înseamnă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
subvenționat direct de către stat. O subvenționare indirectă a capitalului de către stat, exprimată în trecerea asupra societății a costurilor de educație, sănătate, securitate și dezvoltare a infrastructurii există, dar este considerată normală. În schimb, e ușor de observat că noul capitalism postcomunist are neapărată nevoie de subvenționarea de la stat pentru a putea îndeplini condițiile de eficiență economică cerute de piață. Chiar și în momentul în care a devenit privat și, teoretic, ar trebui să se descurce singur pe piață, capitalistul român este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a „economiei de pradă” este transferul continuu de resurse din proprietatea statului în proprietatea noilor capitaliști. Acest transfer este considerat și disfuncțional, și imoral - de unde denumirea peiorativă care i-a fost atribuită -, dar, în realitate, tocmai în aceasta constă tranziția postcomunistă. Trecerea de la economia și societatea socialistă la economia și societatea capitalistă este un proiect cu o acțiune extrem de complexă și care afectează toate componentele societății, dar al cărei nucleu dur se referă la trăsătura dominantă - privatizarea. Ea a fost problema
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din Occident. Este vorba de proprietate, nu de venituri, căci statele occidentale se străduiesc să echilibreze prin politici sociale inegalitățile în redistribuirea veniturilor pe care le implică asemenea inegalități în distribuirea proprietății. Ceea ce complică și mai mult lucrurile în tranzițiile postcomuniste ale Europei de Est este faptul că redistribuirea avuției naționale trebuie să se facă în condiții de democrație politică, în care populația are posibilitatea atât de a participa la dezbaterile cu privire la legitimitatea privatizării, cât și de a respinge diferitele politici
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în care populația are posibilitatea atât de a participa la dezbaterile cu privire la legitimitatea privatizării, cât și de a respinge diferitele politici de privatizare prin intermediul votului politic. În ciuda faptului că a fost de departe cel mai important proces al întregii tranziții postcomuniste, privatizarea este unul dintre cele mai puțin studiate. Ca în cazul majorității realităților tranziției, motivul principal trebuie căutat în extrem de importanta sa semnificație politică și în consecința imediată că a fost de fiecare dată abordată mai curând din punct de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fie precedate, fie însoțite de restructurări menite să facă funcționale pe piață entitățile care urmau să fie privatizate. Tranziția economică în România a început și ea prin apelul la restructurare. În primul său discurs public, cel mai nou prim-ministru postcomunist, Petre Roman, a vorbit nu despre privatizare, ci despre restructurarea economiei ca fiind prima sarcină a noului guvern. El a amintit deficiențele tehnologice și de structură ale economiei socialiste, cele care au provocat criza economică din anii ’80, dar a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
s-a ciocnit, ca individ și ca membru al grupului, de legitimările și solicitările altor indivizi și altor grupuri. Soluția tuturor problemelor - atât personale, cât și de grup - era, desigur, la nivel politic. Pe tot parcursul acestei analize a tranziției postcomuniste românești am întâlnit noțiunea de „grad de libertate”, care exprima posibilitatea optării, în reconstrucția postrevoluționară și postcomunistă a societății românești, între alternative cu un grad aproximativ egal de realizare. Gradul de libertate presupune întotdeauna existența unui subiect social - grup, clasă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
altor grupuri. Soluția tuturor problemelor - atât personale, cât și de grup - era, desigur, la nivel politic. Pe tot parcursul acestei analize a tranziției postcomuniste românești am întâlnit noțiunea de „grad de libertate”, care exprima posibilitatea optării, în reconstrucția postrevoluționară și postcomunistă a societății românești, între alternative cu un grad aproximativ egal de realizare. Gradul de libertate presupune întotdeauna existența unui subiect social - grup, clasă socială, elită, birocrație instituționalizată etc. - care are posibilitatea de a face alegeri care implică vaste consecințe sociale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]