1,543 matches
-
copiii lor au aflat doar că "nu cerea bani". Încă o dată și foarte evident, prezentul apela, în mod preferențial, doar la trecuturile convenabile. Exponenți ai unui imaginar colectiv avid de știri violente 6, copiii nu păreau să fi sesizat libertățile postdecembriste decât în ipostaza lor de exces, agresivitate, insecuritate. Indirect, aprecierea ordinii și a siguranței publice se traducea și în elogiul făcut armatei, patriotismului și pacifismului clamat de regimul Ceaușescu. Unul dintre copii dovedea că a înțeles cu destulă acuitate realitatea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cunoștințele lor de istorie (care trebuiau verificate obligatoriu, în cazul elevilor de la profilul umanist). Dar nu structura subiectelor s-a modificat, ci exigența examinării; astfel, bacalaureatul din vara anului 2011 s-a soldat cu cea mai slabă promovabilitate din perioada postdecembristă (vezi Mihai Schiau, REZULTATE BAC 2011, 2010, 2009: cum s-a prăbușit promovabilitatea de la 80% la 44% în trei ani, în "Adevărul" din 4 iulie 2011, publicat pe http://www.gandul. info/news/rezultate-bac-2011-2010-2009-cum-s-a-prabusit-promovabilitatea-de-la-80-la-44-in-trei-ani-vezi-pe-harta-judetele-cu-cele-mai-dramatice-scaderi-8436272, accesat la data de 12.01
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
românești din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, se impune prin bogăția informației și verva demonstrației, incitând la dezbatere. Lucrarea Romanul „obsedantului deceniu” (1945-1964). O radiografie alfabetică (1995; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) se înscrie pe linia tentativelor postdecembriste de a restitui adevărul cu privire la controversatele raporturi dintre scriitorii români postbelici și puterea comunistă. După ce trece în revistă evenimentele politice, sociale sau culturale care au însoțit impunerea în România a realismului socialist, autorul inventariază romanele epocii sub forma unor fișe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
epic se schimbă în două volume de povestiri cu un subtitlu comun: Carte de calculatoare pentru spirite literatoare, și anume în Chei fierbinți pentru ferestre moi (1998) și în Stângăcii și enormități (1999), atenția prozatorului deplasându-se acum asupra realităților postdecembriste. Nu însă și maniera narativă, bazată pe aceeași reciclare postmodernă a convențiilor narative și legitimată tot de un pretext ciberneutic: în localitatea Straja, o triadă de afaceriști veroși deschid o firmă de computere, iar narațiunile se ordonează după un algoritm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
Înlăturarea - În condiții ce rămân până astăzi mai mult sau mai puțin enigmatice - a premierului Radu Vasile, numirea pe ultima sută de metri În funcția de prim-ministru a lui Mugur Isărescu, practic, personajul politic cel mai longeviv din istoria postdecembristă a României, cu excepția lui Ion Iliescu... Mircea Mihăieș: Să-l numim personaj public, nu politic... Vladimir Tismăneanu: Într-adevăr, e un personaj public. Deși numit politic, Isărescu este Guvernatorul Băncii Naționale. În discuțiile pe care le-am avut cu Ion
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Mihai Lupoi, pe care l-am Întâlnit la Washington, În grădina reședinței ambasadorului român, Sorin Ducaru. Am avut o conversație de vreo două ore, altminteri amuzantă. Când l-am Întâlnit prima dată, Lupoi era Încă ministrul Turismului În primul guvern postdecembrist. Pentru tineretul care nu știe, Mihai Lupoi... Mircea Mihăieș: ...este primul ofițer care a apărut În decembrie 1989 pe postul național. Era În uniformă și avea o pușcă automată, ca să dea sentimentul că revoluția nu poate fi răsturnată. Vladimir Tismăneanu
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
aduse la zi, eventual câteva eseuri sau o nouă prefață. Tânăra generație ar trebui să citească acele eseuri care spun lucruri foarte interesante exact pe tema contrastului dintre discursul politic și realitate. Nicolae Manolescu identifica În volumul respectiv vulnerabilitatea regimului postdecembrist În incapacitatea, ca să nu zic mai rău, de a percepe realitatea. Adică În disprețul față de aceasta. Este deja, de acum, o chestiune de psihologie a distinge Între neputință și nedorință. Mircea Mihăieș: Să rotunjim puțin cele spuse până acum. Am
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
am fost numit vreodată de cineva ca atare. Domnul Varlaam trăiește la Paris și este o cunoscută figură a exilului românesc din Europa de Vest. El spunea: criteriul oferit de domnul Tismăneanu este perfect valabil; În conformitate cu cele afirmate de el, În România postdecembristă nu poate face carieră nimeni, nici o persoană care nu poate fi șantajată pe bază de dosar de securitate. Mărturisesc că nu-mi amintesc să fi spus acest lucru, Îmi este atribuit și sunt lăudat pentru această declarație. E foarte probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
recunosc sau nu. Lăsând deoparte latura puțin exagerată a acestei afirmații, așa cum se Întâmplă cu orice afirmație referitoare la hârtii de turnesol și teste definitive, nu dețin secretul testului definitiv al posibilității de a face sau nu carieră În România postdecembristă. Un lucru este Însă cert: foarte multe persoane au făcut carieră În România de după ’89 având un trecut pe care nu voiau să și-l asume și mărturisească. Lucrurile acestea sunt clare, vizibile, și au continuat și după anul 2000
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
vizita la Constanța, ne-am oprit În Eforie Nord, unde am vizitat unul dintre hotelurile care se construiesc acolo. Era de fapt un hotel care se reface, cu un trust suedez: foarte frumos, aparține unuia dintre magnații financiari ai epocii postdecembriste. Ion Iliescu purta un discurs foarte amical cu persoana respectivă. La fel de bine putea purta un discurs amical, de altă natură, cu comandantul suprem al trupelor NATO din Europa. Se poate spune orice despre Ion Iliescu, dar nu cred că i
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
militar la Washington, ne-am vizitat. Prin urmare, istoria Catedrei de Sociologie a Universității din București și a ceea ce a produs aceasta este mai interesantă decât cea a Sociologiei de la Cluj sau Iași, care nu au dat toate aceste figuri postdecembriste de prim-plan, de la profesori la studenți. Mircea Mihăieș: Clujul l-a produs pe domnul Dâncu. Vladimir Tismăneanu: Istoria Clujului este diferită și nu o cunosc destul de bine. Bucureștiul a produs figuri interesante și la profesori: Cătălin Zamfir, profesor de
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
vreun rabat estetic. E un „roman de imobil”, dar și un „roman al perioadei de tranziție” (anii ’90 ai secolului al XX-lea), prezentând o largă deschidere spre cele mai acute probleme ale actualității. Într-un oarecare bloc din Bacăul postdecembrist, un locatar se claustrează în lift, ca schimnicii din vechime care se izolau în pustie sau în peșteri („stiliții” sau „stâlpnicii”, de unde termenul burlesc de „liftnic”), pentru a se dedica meditației spirituale și apropierii de Dumnezeu, oripilat fiind de lumea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
de locatari sunt diverse, captivante, dar și încărcate cu gravitate. „Liftnicului” îi revine însă rolul de revelator al unui sens mai grav decât cel de pură observare inteligent-ironică ce se degajă din cronica - ori microfresca burlescă și satirică - a societății postdecembriste. Scriitorul nu este un „simplu” umorist; el cercetează noimele majore ale existenței, cu serioasă înclinare către recursul la spiritualitate, gândit la modul grav, nu la cel al gesticulației histrionice. SCRIERI: Amintiri din provincie, Iași, 1983; Firesc, București, 1985; Erou fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
cu Uniunea e Fondul literar. Acesta are menirea de a le acorda membrilor săi împrumuturi, ajutoare suplimentare și pensii, de a le asigura familiile după decesul titularilor, într-un cuvânt, de a le procura unele facilități scriitorilor. În cursul anilor postdecembriști s-a încercat constituirea de organizații scriitoricești alternative, cum este Asociația Scriitorilor Profesioniști (ASPRO). Repere bibliografice: Ana Selejan, România în timpul primului război cultural (1944-1948), I-II, Sibiu, 1992-1993; Katherine Verdery, Compromis și rezistență. Cultura română sub Ceaușescu, tr. Mona Antohi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
nu schimbă” (aluzie la semnificația revoluției din decembrie 1989, de întoarcere în același punct). Dacă, dincolo de îngroșările de rigoare, s-a văzut în romanul lui Orwell o parabolă a societății totalitare, romanul lui P. grefează, tot parabolic, situații din România postdecembristă. SCRIERI: Sfera paralelă, București, 1984; Generoasele cercuri, București, 1989; O mie nouă sute nouăzeci și patru sau Schimbarea care nu schimbă nimic, București, 1993; Oglinzi mișcătoare, București, 1994; Hotel Anghila sau Vacanța unui detectiv particular, București, 1994. Repere bibliografice: Solomon Marcus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288727_a_290056]
-
expediția românească transafricană 1992), Valentin Tănase (nenumărate albume pe teme istorice, SF, ori erotice), Puiu Manu (diverse titluri în principala revistă destinată copiilor și tinerilor în primul deceniu de democrație, Universul copiilor), ori Sandu Florea (care a dominat o revistă postdecembristă dedicată benzii desenate românești, Carusel, care din păcate a avut o longevitate care a subîntins doar o duzină de numere). În orice caz, mai ales după anul 2000, cea mai mare parte a benzii desenate care există pe piața românească
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
explică parțial și longevitatea regimului, chiar în izolaționismul de final, care se justifica discursiv prin unitate și continuitate. în Chantal Delsol, Michel Maslowski, Joana Nowici, op. cit., p. 518. Aceasta explică în parte și funesta blocare în mitologie, vizibilă în perioada postdecembristă, în care stânga românească a rămas autoritară și naționalistă, atât de îndepărtată de stânga europeană. ibidem, p. 523. 855 Dodo Niță, Istoria benzii desenate românești, p. 38. 856 Ibidem, p. 40. 857 Inginerul, afirmă Lucian Boia, este, pentru ideologia comunistă
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
din decembrie 1989 în următoarea ordine și clasificare: 1. interpreții revoluției pure (pe care îi numesc puriștii; aceștia sunt de două tipuri: puriștii revoluționari, ei înșiși aflați în miezul evenimentelor, și puriștii oportuniști, aflați în straturile puterii politice decembriste și postdecembriste, cărora le convine ipoteza revoluției pur și simplu; dar am prezentat și opinii ale unor analiști independenți de cele două tabere); 2. interpreții ipotezei complotului: a) extern (decretează în decembrie 1989 o ocultă străină), b) intern (decretează în decembrie 1989
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de caz), manipularea proceselor revoluției, absolvirea celor vinovați pentru reprimarea violentă din decembrie 1989. De aceea, recunoscând statutul de revoluție, Mioc creditează, ulterior, și o lovitură de stat, dar numai după consumarea revoluției, și incriminează structura pucistă a noii Puteri postdecembriste, cum o numește el! (O parte dintre cărțile lui Mioc sunt publicate înainte de 1999, când s-au aniversat zece ani de la revoluție și când au fost inculpați, judecați și condamnați doi dintre agenții, la nivel înalt, ai reprimării protestatarilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
o spumoasă șaradă parodico-fantastică, care mizează pe ironia morbidă și pe aluzia politico-morală la contemporaneitate, alcătuind un fel de basm modern în decoruri de halima. Viitorul e maculatură, Creierul și Sărută-mă își plasează nu doar alegoric acțiunea în România postdecembristă. Piesă de rezistență, Viitorul e maculatură rămâne, deocamdată, cel mai realist și mai dur text al lui Z., reluând problematica abordată anterior, dar fără mănușile alegoriei sau ale livrescului. Scrierea are un ritm alert, personajele, schematice, ilustrează psihologii ori comportamente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
ș.a. Se pot remarca de asemenea locul acordat artelor plastice (numărul 30/1998, dedicat lui Brâncuși) și prezentarea grafică a revistei ce conține ilustrații adesea inedite. La apariția numărului 50/2003, D. l. este definită ca „reper în peisajul publicistic postdecembrist”. M.Ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286638_a_287967]
-
cel puțin în ultimii ani, necesitatea unor servicii educaționale care să răspundă cerințelor unor categorii diverse de beneficiari, reprezentate de persoane de vârste diferite, aparținând unor medii sociale variate și cu potențialități intelectuale și aptitudinale diverse. Pe fondul schimbărilor sociale postdecembriste în sistemul românesc de învățământ, pe lângă sistemul public al serviciilor educaționale, legislația permite și funcționarea unor instituții care oferă servicii educaționale cu caracter privat sau confesional (este vorba de școlile particulare, școlile confesionale sau programele instructiv-educative din oferta organizațiilor nonguvernamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
un proces de organizare și conducere a unor activități specifice, adresate unei populații-țintă sau unor beneficiari bine precizați (managementul unei școli, managementul unui program pentru educația adulților, managementul de la nivelul unei clase de elevi etc.). În sistemul românesc de învățământ postdecembrist, pe lângă sistemul public al serviciilor educaționale, legislația permite și funcționarea unor instituții care oferă servicii educaționale cu caracter privat sau confesional (este vorba de școlile particulare, școlile confesionale sau programele instructiv-educative din oferta organizațiilor nonguvernamentale adresate unor categorii diverse de
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
excepțional, și numai acolo unde apar diferențe vizibile între registrele stilistice, le vom avea în vedere și pe acestea. Sub aspectul limitării în timp, ne vom ocupa de limba română așa cum se manifestă ea într-o perioadă foarte scurtă, cea postdecembristă, cu dinamica ei spectaculoasă, atât sub aspect cantitativ (număr de substantive nou introduse și de forme modificate sau în curs de modificare), cât și sub aspect calitativ (semnificația acestor schimbări la nivelul sistemului). Departe de noi ideea că, sub aspect
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
roman, multe sunt trimiterile la istorie (ca un remember): de la rugăciunea solemnă de la Alba-Iulia, din 1 Decembrie 1918 la Atentatul cu bombă de la Senat (8 decembrie 1920), de la revoluția din decembrie 1989 și până la dezamăgirile „Grupului independent de democrație...” Frământările postdecembriste sunt mult mai incisive, culminând cu „Piața rniversității”, „Duminica orbului” și intervenția minerilor (13-15 iunie 1990). Intuim acea zvârcolindă atmosferă prin Alin Pătrașcu, unul dintre reprezentanții protestatarilor care nu vor să părăsească „Piața”, când „frica înstăpânită în el... dispăruse”. Dar
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]