948 matches
-
acolo mă simt mai acasă decât oriunde, acolo fiecare stradă, fiecare zid de casă, fiecare copac îmi spune parcă o poveste din copilărie, atât e de mare farmecul locului de naștere și dragostea ce ne leagă de el. Părintele meu, postelnicul Matei Gane, era scoborâtorul unei familii vechi de 400 de ani, a cărei nume se vede figurând în letopisițele țărei și în arhondologia lui Vodă Cantemir. Mama mea Ruxandra Văsescu era soră cu răposații Dimitrie și Alecu Văsescu, foști deputați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fiica ei, în orașul Bacău. Dar mă rugase mai de mult să trec neapărat, când merg la București, pe la sora sa, care vrea să mă cunoască. Elena Emandi locuia într-o singură cameră a fostei sale vile, naționalizată, pe strada Postelnicului nr. 3. Ei îi rămăseseră de la N. Gane mai multe amintiri. Mi-a mulțumit pentru ajutorul ce li-l dădusem în alcătuirea memoriului și dosarelor și mi-a dăruit cartea "Zile trăite" de N. Gane, Iași, 1903, cu autograful autorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
La țigănci (scrisă În 1959) prostituatele sunt exotice : o țigancă, o evreică și o grecoaică <endnote id=" (154, p. 452)"/>. Exoticul domină eroticul și În „romanțul original” al lui Nicolae Filimon Ciocoii vechi și noi (1863). Chera Duduca, țiitoarea boierului postelnic al lui Caragea Vodă (1812-1818), era o „Vineră orientală, ieșită din rămășițele spulberate ale populațiunei grece din Fanar”. Ea arăta ca o „odaliscă” și cânta „ca o hanâmă [= fiică de han] de sarai”. În Bucureștiul fanariot de la Începutul secolului al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fac cu pământul? Mai mare beleaua... Gura! se răstește Ștefan. O să ai muiere, copchii! Știi cum sunt muierile: de nu le dai, te lasă!... Haideți! Haideți! Împărăția Cerurilor e pe voi! Care mai dați?! Om da, de-i poruncă, îndrăznește postelnicul Alexa, înfruntându-l. Să mă ierte Măria ta, de-om da și-om tot da, boierii or sărăci și prostimea s-o boieri... În Moldova, și "prostimea" poate ajunge la dregătorie, e după vrednicie. Ddar pentru aiasta, trebuie să nădușească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
trimise Dumnezeu judecată, că se bolnăvi un cocon ce avea, foarte rău, și făcea grozăvii multe, că era mic, înfășat, iar el sărea ca unul de 30 de ani, și tot sbiera și țipa ca caii, pînă-și deade duhul..." Uciderea postelnicului Constantin Cantacuzino în trapezăria mănăstirii Snagov e povestită cu emoție. Letopisețului cantacuzinesc i se răspunde printr-o altă istorie de partid zisă Cronica Bălenilor, care este atribuită lui Radu Popescu († c. 1729). Aci toate acuzațiile Cantacuzinilor sunt "nește amestecături". Acestora
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aici ca să scap de tină și de pulberea Iașilor, și o să șed vro lună..." Totuși există la Negruzzi un umor curat clasic. Motivul din Au mai pățit-o și alții aparține vechii nuvele italiene și e tratat cu zâmbete molierești. Postelnicul Zimbolici e un Arnolphe și Agapița o Agnés. Puțini umoriști români au o mai cristalină "joyeuseté" decât Negruzzi, care în "fiziologiile" lui reia portretul labruyerian, caricîndu-l cu mari pete de coloare în maniera Hogarth: " Provincialul umblă încotoșmănat într-o grozavă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
altele sunt prelucrări de piese franceze, mărturisite ori presupuse, în stil vodevilesc, cu obișnuita tipologie a comediei franceze în care zgârcenia primează. Alecsandri contribuie cu o veselie nesilită și cu geniul numelor proprii burlești: Jignicerul Vadră ot Nicorești, Șatrarul Săbiuță, Postelnicul Taki Lunătescu, Nastasi Cârcei, Nae Năucescu, Lică Panglică, Tingerică-Rumenică, Curculets Istets, Fărocoastă, Balamucea-Parcea, Toader Buimăcilă, Ghiță Coșcodan, Chir Chirilă, Șatrarul Nărilă etc. Dintre toate aceste piese, reprezentabile sunt încă Iorgu de la Sadagura și seria peripețiilor cucoanei Chirița (Chirița în Iași
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e un simplu vulgar vânător de avere, ci un însetat de toate senzațiile vieții. Latineasca lui Julien e înlocuită aci cu puțină elinică. Julien intră ca preceptor la un nobil rural și devine amantul soției aceluia. Păturică intră în slujba postelnicului Andronache Tuzluc și-i ia țiitoarea, pe Kera Duduca, totdeodată jefuindu-l. Păturică uzează de mijloace mai josnice, însă una e Franța de la începutul secolului XIX și alta Valahia lui Vodă Caragea. Esențial este că energia lui Păturică rămâne mereu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dimpotrivă, de genul angelic. Rezistența romanului se explică prin marea siguranță a desenului și a tonurilor fundamentale. Totul formează un album de ilustrații de neuitat, pe care cititorul le traduce în termeni epici: așteptarea ciocoiului în pridvor, întrevederea administrativă între postelnicul îngrijorat și vătaful Păturică cu condicile, Kera Duduca, Kera Duduca și Dinu îmbrățișați, Kir Costea înmînînd banii din cumpărături prin terți vătafului, Păturică jucând menuetul cu vătafii, Păturică în exercițiul funcțiunii de sameș, stând turcește pe un pat, Păturică bogat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de organizarea armatei române. Provenea dintr-o familie foarte bogată; era fiul vornicului Manolache Florescu din Râmnicu-Vâlcea; soția sa era fiica domnitorului Gheorghe Bibescu, răsturnat de Revoluția de la 1848. 303. Palatul Suțu, construit între anii 1833 și 1834 pentru marele postelnic Costache Gr. Suțu, astăzi Muzeul Municipiului București (Bulevardul I.C. Brătianu nr. 2); holul Salonul doamnei Oteteleșanu era cel dintâi fiindcă o intimitate mai mare îl lega de lumea elitei bucureștene. Și prin elită nu se înțelegea numai oameni de sânge
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
valah asupra arivismului și parvenitismului. În traiectoria personajului său, romancierul a înscris scene și trepte semnificative care, cumulate, probează, uneori în exces, cum se mișcă fiecare fibră din alcătuirea unui ambițios de o infailibilă ticăloșie. Primit în slujbă la curtea postelnicului Andronache Tuzluc, un fanariot venit în țară în suita lui Caragea Vodă, Dinu Păturică începe să-și calculeze orice mișcare. O face cu inteligență, cu tenacitate și cu o totală lipsă de scrupule. Ajutat și de credulitatea stăpânului, sluga mimează
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
Păturică începe să-și calculeze orice mișcare. O face cu inteligență, cu tenacitate și cu o totală lipsă de scrupule. Ajutat și de credulitatea stăpânului, sluga mimează cu mare artă supușenia, zelul, devotamentul. Ajunge repede să se facă prețuit de postelnic. I se încredințează supravegherea cherei Duduca, amanta lui Tuzluc, dar stoarce postelnicului sume fabuloase prin asociere cu aceasta și cu chir Costea Chiorul, un negustor mârșav. E rânduit să administreze averea stăpânului, dar îl înșală și îl ruinează. Primește rang
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
tenacitate și cu o totală lipsă de scrupule. Ajutat și de credulitatea stăpânului, sluga mimează cu mare artă supușenia, zelul, devotamentul. Ajunge repede să se facă prețuit de postelnic. I se încredințează supravegherea cherei Duduca, amanta lui Tuzluc, dar stoarce postelnicului sume fabuloase prin asociere cu aceasta și cu chir Costea Chiorul, un negustor mârșav. E rânduit să administreze averea stăpânului, dar îl înșală și îl ruinează. Primește rang după rang, devine sameș la hătmănie și, în sfârșit, postelnic, cupiditatea lui
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
dar stoarce postelnicului sume fabuloase prin asociere cu aceasta și cu chir Costea Chiorul, un negustor mârșav. E rânduit să administreze averea stăpânului, dar îl înșală și îl ruinează. Primește rang după rang, devine sameș la hătmănie și, în sfârșit, postelnic, cupiditatea lui feroce fiind în plină expansiune. Uitase de mult de unde pornise, fură fără rușine, oprimă fără milă și fără frică de Dumnezeu, predă lecții cinice de spoliere celor de-o teapă cu el. În rest, se îngrijește să etaleze
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
al doilea roman, Vioara mută, amplificare a povestirii Biserica din Slatina, este preponderent unul de analiză psihologică, mai ales datorită protagonistului, „popa” Luca Stroici, care ascunde înlăuntrul său un adevărat „labirint sufletesc”. Luca Stroici se simte un intrus în familia Postelnicilor (soția sa, Lucreția, copiii Ioan și Ana) ceea ce naște în chip neverosimil atât gesturi combative - autoizolare, adoptarea unei înfățișări de estropiat sau, încă mai direct, construirea unei biserici (construcție abandonată pe parcurs) -, cât și o spaimă ce-i provoacă halucinații
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
Descrierea Moldovei și a Munteniii în versuri polone de Miron Costin, face arhivistică, prezintă cărți rare (Martin Kraus despre Principatele Române, scrieri ale lui Amfilohie Hotiniul, Legenda Sântei Parasceve patroanei Ieșului de mitropolitul Dosoftei). În comentariile care însoțesc tragedia Răposatul postelnic, Hasdeu își fixează ca țel să deslușească în istorie patimile naturii omenești (luând drept călăuze pe Sofocle și pe Shakespeare) și să dea plasticitate și specific local scenelor istorice prin apelul la folclor și obiceiuri. Studiul său Mișcarea literelor în
DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286784_a_288113]
-
DRĂGHICI, Manolachi (1801, Iași - 1887, Iași), memorialist. Cel dintâi născut al vornicului Iordachi Drăghici, D. învață la Școala Domnească din Iași. E, de timpuriu, căminar, în 1824 primește rangul de spătar, iar în 1828 pe acela de postelnic. În 1830 intră în magistratură, fiind, în continuare, președinte al Tribunalului din Dorohoi (1834), oraș unde a fost și ispravnic, și al Tribunalului de Comerț din Galați (1839). Om vechi, rămas în urma vremurilor pe care nu le mai poate înțelege
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
I, p.138) ale lui Mihail Kogălniceanu, preluând spusele cronicarului Grigore Ureche, scria: „Tocmitau și Boieriile mari în Sfat, de chiverniseala țării și a pământului Moldovei", după care înșira dregătorii din timpul lui Alexandru cel Bun: Logofăt Mare, Vornic Mare, Postelnic Mare ș.a. Proba existenței dregătoriilor din timpul lui Alexandru cel Bun o face însăși documentul emis în anul 1404 (Surete și izvoade, Gh. Ghibănescu, vol.II, p.197) de același domnitor: „Iar la aceasta este credința mea mai sus scrisul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
căpitani și marii căpitani s-au bucurat și ei de scutiri și reduceri de dări, de muncă etc., însă numai la cerere. De scutiri asemănătoare către vistierie - de deseatină, gorștină, de vădrărit etc. se bucurau și alți slujitori, cum erau postelnicii de exemplu. Ei puteau primi chiar oameni în slujbă, dar în număr redus, aleși dintre străinii scutiți de obligații fiscale. Luând în discuție o condică de vistierie - „O samă a visteriei" -, primită de la I. Arapu, inginer din București, urmaș în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
încă, miniștrii tării, vechii boieri de Divan, au fost la început simpli camerieri ai Domnului. Cel care păzea ușa și i s-a zis vornic; cel care păzea poarta cetătii Suceava a fost portarul; cel care păzea etacul a fost postelnicul, cel care stătea la spatele Domnului când judeca a fost spătarul; apoi polcovnicul, stolnicul, comisul, tot boieri personali, cu referințe mai apoi la tară", ca mari dregători. O categorie de cheltuieli ale Curții pe care le plătea țara direct era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ed. Benes 2C. 2539. Erbiceanu Constantin, 3 apartamente, București, str. Olga Băncic 3, str. Dr. Ottoi 2. 2540. Epureanu Ion, 6 apartamente, București, str. Justiției 74, str. Schit. Maicilor 11, sos. Vergului 5. 2541. Elenă Teodor, 2 apartamente, București, str. Postelnicului 3. 2542. Enachescu Mihail, 7 apartamente, București, str. Eufrosina Poteca 48. 2543. Ermeliu Petre, 5 apartamente, București, str. Al. Constantinescu 22, Brașov, str. Vidin 17, R. Sărat, str. Victoriei 99. 2544. Enescu Carol, 5 apartamente, București, str. Vicol 5, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
apartamente, București, Sos. Pantelimon 61 6582. Rangheri Cristea, 4 apartamente, București, str. Plantelor 45 6583. Rădulescu A. Maria, 3 apartamente, București, str. Abrud 26 6584. Roșca Alexandrina, 4 apartamente, București, str. Frumoasă 32 6585. Rădulescu Anghel, 6 apartamente, București, str. Postelnicului 4 6586. Rădulescu V. Olga, 3 apartamente, București, str. Alex. Sahia 45 6587. Roban I. Virginia, 18 apartamente, București, str. Caragea Vodă 3, str. Polona 24-26 6588. Rădulescu P. Elenă, 2 apartamente, București, str. Turgheniev 30 6589. Rosianu Gonamu și
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
Pechea Str. Petofi Șandor Șos. Pipera. - nr. 2 - 38; 1 - 35 Șos. Pipera - nr, 37 - 53; 61 - 77; 79; 54 - capăt 81 - capăt Drm. Piscu Cerbului (lângă Drumul Argatului) Str. Pivnicerului Int. Poiana Int. Ponorului*(D) Str. Popa Savu Str. Postelnicului Int. Preajba*(D) Bl. D. Primăverii Ale. Priporului Str. Proiectată*(D) Str. Prometeu - nr. 2 - 24; 1-17 Str. Prometeu - nr. 26 - capăt; 19 - capăt Str. Promoroacă Str. Puțul lui Zamfir Pța. Quito Str. Rabat Str. Radu Boiangiu Int. Radu Sterie
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
incintă d)18. Ansamblul Palatului Comuna Mogoșoaia, satul Mogoșoaia Ilfov Brâncovenesc și biserica d)19. Castelul Bethlen Comuna Daneș, satul Criș Mureș d)20. Palatul Teleky Comuna Gornești, satul Gornești Mureș d)21. Ruinele palatului Comuna Filipeștii de Târg, Prahova postelnicului Constantin satul Filipeștii de Târg Cantacuzino d)22. Conacul Filipescu Comuna Filipeștii de Târg, Prahova satul Filipeștii de Târg d)23. Ansamblul Castelului Orașul Sinaia Prahova Peleș d)24. Castelul Lonyai Comuna Medieșu Aurit, Satu Mare satul Medieșu Aurit d)25
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
elenic, pe care nu fără fior îl știu pulsând în vinele mele, mi-a creat sălașul sufletesc în templul uman al filozofiei romantice germane, ea însăși plămădită în spiritul și temeliile elenismului" (p. 37). Catinca Chiriac a fost căsătorită cu postelnicul Dumitrache Motăș, care încetase din viață cu 16 ani înainte de a se naște viitorul sociolog. După C. D. Zeletin, chestiunea paternității "poate fi pusă astăzi, când protagoniștii acestei istorii neguroase, pe care filozoful o ocolea, au trecut de multă vreme
O carte despre Ștefan Zeletin by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-website/Imaginative/14751_a_16076]