911 matches
-
voi face pentru tinerii tăi de optsprezece ani o zi de post și de rugăciune. Împreună cu mine, parohul acestei parohii și alți prieteni vor oferi această zi de post pentru Exercițiile Spirituale pe care le faceți”. Împreună cu aceste persoane care postesc și se roagă pentru noi din locuri ale foamei, mai sunt atâția alții: întâlnindu-mă cu reprezentanții grupurilor de tineri, v-am recomandat rugăciunilor lor și, astfel, suntem susținuți în oboseala acestor zile. Vă invit să medităm asupra primelor rânduri
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
să mai crească înainte de a le introduce în cuptor. Apoi le ungem cu un ou bătut și le coacem la foc potrivit. Acest aluat se mai poate umple cu dovleac alb dat prin răzătoarea mare și călit cu zahăr. Dacă postim aluatul nu îl frământăm cu ouă și lapte, îl facem de post. Este la fel de bun. Se bea o Tămâioasă de Cotnari. Rețeta nr. 76 Prăjitură fragedă cu mere și bezea „Rodica“ - excelentă Ingrediente: Tava unsă bine cu unt și presărată
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
zile «să iasă Diavolu’ din copil». Mie, acasă, îmi mureau animalele. «Șapte zile de post negru să ții, cu lumânări aprinse pe cărămidă și numai așa vei scăpa de dușman!». Copilu’ alerga deuna, pleca cu găleata la apă aiurea... Am postit trei zile. Mi se usca și gura, și tot. Te omoară setea. Copilu se liniștea. Nu mai alerga. N-am putut posti mai mult. Mi-e rău la inimă... De multe ori, îmi pierd toate puterile, că suntem chinuiți... Ce
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cărămidă și numai așa vei scăpa de dușman!». Copilu’ alerga deuna, pleca cu găleata la apă aiurea... Am postit trei zile. Mi se usca și gura, și tot. Te omoară setea. Copilu se liniștea. Nu mai alerga. N-am putut posti mai mult. Mi-e rău la inimă... De multe ori, îmi pierd toate puterile, că suntem chinuiți... Ce să facem? Asta e... Dacă aș avea mai multă credință... Cinci suflete se chinuie pe Valea Tarcăului, într-o singură cameră. Am
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
multă lume. Niciodată nu era singur. Prin 1983, venise o fată de 22 de ani. Rupea hainele de pe ea. Părintele a încuiat-o într-o cameră și a pus-o la post 15 zile. Fără mâncare, fără apă - nimic. Părintele postea și el. Îi dăduseră niște neamuri argintul viu și i-a trecut. După un timp, neamurile i-au dat iar argintul. - Cum poate să iasă argintul viu din om prin rugăciune? - Nu știu. Aici Mântuitorul lucrează. - Dați-mi 10 lumânări
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
el mai mult, a primit ceea ce oferă creștinismul cel mai de preț, libertatea absolută. Libertatea de a-L sluji pe Hristos și Biserica Sa cum știa el mai bine. Continuându-și activitatea literară (în primul rând), dar și rugându-se, postind, muncind, sprijinindu-i pe cei ce aveau nevoie de ajutorul lui. Ce a primit Biserica Ortodoxă în special, creștinismul în general? S-a îmbogățit cu un fin teolog (vezi volumul de predici Dăruind vei dobândi). A câștigat și câștigă în
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
asupra celor mai de seamă figuri ale orașului 4. La căderea serii, cu torțe aprinse în mâini, pelerinii pătrundeau în curtea exterioară a sanctuarului. O parte din noapte era consacrată dansurilor și cântecelor în cinstea zeițelor, în ziua următoare, aspiranții posteau și aduceau sacrificii; în ce privește însă riturile secrete (telete) suntem constrânși sa emitem doar ipoteze. Ceremoniile care se desfășurau în fața și înăuntrul telesterionului se raportau probabil la mitul celor două zeițe (G. E. Mylonas, op. Cit., pp. 262 sq.). Se știe că
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mystii să coboare ritualic în Infern 7. S-a încercat, de asemenea, să se reconstituie ritualul inițiatic plecând de la formula secretă, acel synthema sau cuvântul de ordine al mystilor, transmise nouă de Clement din Alexandria (Protrepticos, II, 21,2); "Am postit; am băut ciceon; am luat panerul, și după ce 1-am folosit, 4 Semnificația acestor gephyrismoi este controversată. Erudiții au insistat mai ales asupra funcției apotropaice a expresiilor obscene. 5 Seneca, Hercules furens 364-366; Phaedra 105-107; cf., de asemenea, Minucius Felix
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în timpul dominației vremelnice a vizigoților și în secolul al V-lea, în timpul dominației hunice, documentele vorbesc de sate ale băștinașilor, care furnizau stăpânitorilor vremelnici o parte sau toate mijloacele de subzistență . De la Dierna la Pietroasele, Valul lui Constantin adă postea o întreagă viață romană, cu carmată, drumuri, cetăți, sate și ogoare, schimburi comerciale și, constant, infuzia elementelor romanizate și de creștinism latin. Și pentru populația romanizată de la nordul Dunării, daco-romani, daci liberi, carpi, numiți și carpo- daci, orașul lui Constantin
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
m-am învoit de la serviciu și m-am dus să mă spovedesc. Am așteptat preotul două ore, convins c-am sfeclit-o dacă-i spun că e prima sau a doua mea spovedanie, că fumez de sparg, că n-am postit în viața mea. Mi-am pregătit și replici: „Da’, dar eu nu urăsc pe nimeni, iubesc oamenii...“. Habar n-aveam ce-o să mă-ntrebe. La chestii din astea de viață o mai întorc din vorbă. Am oareșce cunoștințe de comunicare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
Aceste stranii creaturi mitologice ne invită, cu alte cuvinte, să ne asumăm o urgentă și necesară lecție de ecologie și de corectă administrare a domeniului public. Săptămâna Neagră este și un timp al ascezei și reculegerii. Conform tradiției, adevărații creștini posteau pentru mântuirea sufletelor celor morți necreștinește. Săptămâna Neagră era un timp al neființei și al totalelor interdicții. Ele vizau, înainte de toate, viața noastră spirituală și mai apoi obișnuitele practici agrare sau păstorești. În 2009, Paștele Blajinilor ne surprinde cu un
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
într-o scurtă călătorie de câteva zile și chinul pe care l-a avut de suferit în absența lui i-a arătat cui este chemată să-i arate lumina. S-a zbătut zadarnic împotriva voinței glasului; s-a rugat, a postit, a cerut ca potirul acesta să fie îndepărtat de la ea: glasul era nemilos, trebuia să se supună. Contesa de Krüdener nu mi-a povestit prin ce mijloc a ajuns în intimitatea împăratului, dar de ajuns, a ajuns. A inventat pentru
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
se dovedea omul cel mai virtuos și, prin urmare, cel mai puternic în fața lui Dumnezeu. Cu ajutorul acestei abile măguliri făcea din el ce voia. Îl punea să se roage pentru ea, pentru el, pentru Rusia, pentru Franța. Îl punea să postească, să facă pomeni, să și impună privațiuni, să renunțe la toate gusturile sale. În speranța că își va spori trecerea în ceruri, obținea de la el tot ce voia. Nu spu nea pe șleau, dar lăsa să se înțeleagă că glasul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
aflat în slujba lui Moș Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l¬a născut pe Isus Hristos. Numele de Ajun ar veni din latinescul eiunum = jejunium = nemâncare, post. Deci, cuvântul ajun ne amintește de viața austeră a creștinilor, care în preajma Crăciunului posteau mai tare ca-n celelalte zile ale postului. În ziua de Ajun, este bine chiar să ajunezi foarte aspru, deci să nu mănânci nimic toată ziulica, deși vezi atâtea bunătăți (friptură de purcel, curcan, cozonac și altele). În unele ținuturi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nepricepere. Ele au folosit leacurile băbești pentru vindecarea oamenilor, precum și practicile magice, descântecele, vrăjile. Să ne închipuim că avem în față o astfel de femeie vârstnică. Descântătoarea e curată, spălată, primenită, îmbrăcată în strai strămoșesc, iar în acea zi a postit. Își face sfânta cruce, bate câteva mătănii, zice “Doamne ajută!” sau “Tatăl nostru” și apoi începe să descântece celui bolnav sau îndrăgostit. Să zicem că baba lecuitoare avea înainte, pe vreme când nu existau antibioticele de astăzi, un copil grav bolnav
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
primește lunea bani , să se bucure, că toată săptămâna va primi. Lunea să nu se spele rufe, deoarece unul de-al casei va face buboaie. Să nu se ia lunea ouăle de la cuibar, căci va fi părăsit acel cuibar. Cine postește lunea, acela va avea noroc în viață. Cine vrea să facă o călătorie să nu plece marțea, căci e rău de moarte. Miercuri e ziua Maicii-Domnului și se postește în cinstea ei. Dacă mănânci de frupt, e rău de primejdii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
lunea ouăle de la cuibar, căci va fi părăsit acel cuibar. Cine postește lunea, acela va avea noroc în viață. Cine vrea să facă o călătorie să nu plece marțea, căci e rău de moarte. Miercuri e ziua Maicii-Domnului și se postește în cinstea ei. Dacă mănânci de frupt, e rău de primejdii și de năpaste. Vinerea e cea mai primejdioasă zi din săptămână, mai ales pentru femeile care n-o respectă, făcând unele lucruri nepermise. În această zi, multe femei postesc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
postește în cinstea ei. Dacă mănânci de frupt, e rău de primejdii și de năpaste. Vinerea e cea mai primejdioasă zi din săptămână, mai ales pentru femeile care n-o respectă, făcând unele lucruri nepermise. În această zi, multe femei postesc, nemâncând nimic, și nu se culcă cu bărbații, ca să fie ferite de boli grele. Dacă sâmbăta se croiește ceva, tot în această zi să se isprăvească; altfel e tare rău de boală. Toate visele visate sâmbăta noapte spre duminică se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
aflat în slujba lui Moș Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l¬a născut pe Isus Hristos. Numele de Ajun ar veni din latinescul eiunum = jejunium = nemâncare, post. Deci, cuvântul ajun ne amintește de viața austeră a creștinilor, care în preajma Crăciunului posteau mai tare ca-n celelalte zile ale postului. În ziua de Ajun, este bine chiar să ajunezi foarte aspru, deci să nu mănânci nimic toată ziulica, deși vezi atâtea bunătăți (friptură de purcel, curcan, cozonac și altele). În unele ținuturi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nepricepere. Ele au folosit leacurile băbești pentru vindecarea oamenilor, precum și practicile magice, descântecele, vrăjile. Să ne închipuim că avem în față o astfel de femeie vârstnică. Descântătoarea e curată, spălată, primenită, îmbrăcată în strai strămoșesc, iar în acea zi a postit. Își face sfânta cruce, bate câteva mătănii, zice “Doamne ajută!” sau “Tatăl nostru” și apoi începe să descântece celui bolnav sau îndrăgostit. Să zicem că baba lecuitoare avea înainte, pe vreme când nu existau antibioticele de astăzi, un copil grav bolnav
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
primește lunea bani , să se bucure, că toată săptămâna va primi. Lunea să nu se spele rufe, deoarece unul de-al casei va face buboaie. Să nu se ia lunea ouăle de la cuibar, căci va fi părăsit acel cuibar. Cine postește lunea, acela va avea noroc în viață. Cine vrea să facă o călătorie să nu plece marțea, căci e rău de moarte. Miercuri e ziua Maicii-Domnului și se postește în cinstea ei. Dacă mănânci de frupt, e rău de primejdii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lunea ouăle de la cuibar, căci va fi părăsit acel cuibar. Cine postește lunea, acela va avea noroc în viață. Cine vrea să facă o călătorie să nu plece marțea, căci e rău de moarte. Miercuri e ziua Maicii-Domnului și se postește în cinstea ei. Dacă mănânci de frupt, e rău de primejdii și de năpaste. Vinerea e cea mai primejdioasă zi din săptămână, mai ales pentru femeile care n-o respectă, făcând unele lucruri nepermise. În această zi, multe femei postesc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
postește în cinstea ei. Dacă mănânci de frupt, e rău de primejdii și de năpaste. Vinerea e cea mai primejdioasă zi din săptămână, mai ales pentru femeile care n-o respectă, făcând unele lucruri nepermise. În această zi, multe femei postesc, nemâncând nimic, și nu se culcă cu bărbații, ca să fie ferite de boli grele. Dacă sâmbăta se croiește ceva, tot în această zi să se isprăvească; altfel e tare rău de boală. Toate visele visate sâmbăta noapte spre duminică se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cele trei zile ale "morții" lui Isus nu este întâmplătoare). Perioada pe care o pot petrece pe insulă este de patruzeci de zile. Numărul patruzeci are o simbolistică aparte; reprezintă numărul de zile cât a durat potopul și cât a postit Isus în deșert. Aceste două elemente arată că societatea științifică este una inițiatică. Bacon nu explica de ce nu trebuie părăsită "casa de oaspeți" timp de trei zile, timp de "pregătire" pentru noua lume, iar cele patruzeci de zile reprezintă un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu �remodelarea unui acoperi?� (Viena, 1984�1989), dau uzina Funder 3 (Austria, 1988), produce structuri cu geometrii haotice, tinz�nd c?tre a �defunc?io-naliza� imaginea arhitecturii, c?ci ele nu pretind s? exprime func?iile pe care le ad?postesc. Antecedențele lor s�nt �n �contrareliefurile de unghi� ale lui V. Tatlin (Rusia, 1915) sau sculpturile anilor �60 ale britanicului A. Caro. G.�Behnisch (Institutul Hysolar, Stuttgart, 1990), elve-?ianul B. Tschumi (Folies, Parc de la Villette, Paris, 1983-1990) sau Z
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]