898 matches
-
el stătea în dreptul ușii-fereastră legănându-se, cu mâinile la spate și uitându-se țintă, fără să scoată o vorbă, știind că doar așa, neîntrerupând-o și lăsând-o să facă și pauze și să se întoarcă asupra frazelor și faptelor povestite, să le limpezească ori chiar să le nege, până când faptele vor fi căpătat conturul dorit, nu întotdeauna cel mai nimerit, dar foarte pline de sevă tocmai de asta - trebuie să fi avut un curaj nemaipomenit să ia doar un cufăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
aievea să-i arate. Început de carieră la Școala Probota Iași, Mariana Vrabie s-a dovedit încă de atunci înzestrată cu acest har de a convinge prin iscusința vorbei, dar și prin realitatea faptei. Un admirabil povestitor (istoria se cere povestită!), cu atenție și înțelegere pentru cei din jur, cu energie și voință în a-și duce fapta la bun sfârșit; iată doar câteva din însușirile pe care oricine a cunonoscut-o nu le poate tăgădui; a fost un om care s-
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1850]
-
măi! Da’ când am să beau, când am să mor?> Apoi acuma ce i-am spus: hai, moșnege, acasă și ai să bei vin! Da’ de unde să mai vină? Din țărnă să mai vină? Mă luați cu vorba și cu povestitul și mai uit de icoană și de vama aceea. Nici măcar n-am văzut-o bine, icoana, și mi-au luat-o! Eu v-am mai spus, n-au avut părinții bani să mă dea la școală. Mi-a plăcut să
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ai părăsit Craiova și te-ai regăsit la București. Spui, într-o carte pe care timpurile normale ar fi consemnat-o ca un eveniment editorial, cultural, Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de gabriel chifu trăită și tot de el povestită că: "De curând, s-a întâmplat să fiu silit să schimb iar orașul și casa. Acum locuiesc la București, bineînțeles, tot cu chirie, într-o garsonieră atât de strâmtă încât, zău, nu prea încap în ea, mai ales în diminețile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
suspine bărbatului ei, zicând: „Mi s-a arătat (videbatur mihi) că voi naște un fiu plin de vicii (flagitiosum), care va fi cauza pieirii întregului nostru neam”. Ruben îi zice: „Povestești un lucru blestemat (nefariam rem), care nu se cuvine povestit; cred că ești posedată de un duh pitonic”. Ea șrăspunde așaț: „Dacă voi băga de seamă că am rămas grea și voi naște un fiu, atunci fără îndoială că nu e nici un duh pitonic, ci a fost o revelație sigură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de milițieni (care acum pozează în pensionari amabili), închisă pentru vagabondaj și prostituție, împinsă la exil. La fel ca ea au pățit și celelalte componente ale formației Catena: Lidia Creangă, Elvira Iancu și Ortansa Păun. Istoria lor se poate afla, povestită chiar de ele, clickuind pe Internet câteva minute... Am avut noroc să le văd la Polivalentă și-n Z-Club, când erau în forma lor... cea mai expresivă. Nu fac aluzie la ce ne uitam cu toții - fundul Ancăi și picioarele dezgolite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
să reînvie amintirea albastrului decît gîndindu-se la zidul casei bunicilor. Abia recuperînd acel pătrat de culoare, prin analogie și extensie, putea să-și reprezinte din nou cerul. M-am oprit la el fiindcă fusese eroul unei istorii ciudate care, bine povestită, era În stare să capteze interesul lui Richi. I-am dat deci drumul, explicîndu-i că, pe la mijlocul lui decembrie 1960, lună de iarnă seacă, fără zăpadă, la cei aproape zece ani ai lui, Viorel era un băiat ca toți ceilalți dintr-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cu meseriile pe care le-am deprins În virtutea unor chemări adevărate, a unor pasiuni, le datorez mamei Floare. Ba mi-a mai transmis și darul acelor Îndeletniciri: ușurința de a Învăța și a vorbi limbi străine, plăcerea conversației și a povestitului și, inevitabil, dragostea față de literatură și de călă torii. Regăsesc mai puțin Înrîurirea ei În impulsul de a scrie poezie. Și totuși, un anume lirism licărea ca produs secundar al fabulațiilor sale. În raza acestor Îndeletniciri, ceea ce nu am Învățat
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
puțin Înrîurirea ei În impulsul de a scrie poezie. Și totuși, un anume lirism licărea ca produs secundar al fabulațiilor sale. În raza acestor Îndeletniciri, ceea ce nu am Învățat de la ea este scrisul. Nu scrisul literar, Încorporat adînc În arta povestitului, ci uzul mijloacelor de scriere. Floare și știa, și nu știa să scrie. CÎnd ajunsese pentru prima oară la New York, la nouăsprezece ani, habar n-avea de scris și de citit, ca dovadă că nu Înțelesese rostul adresei bărbatului, Însemnată
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
autentic se preocupă nu de sentimentele pe care le investește într-un text, ci de sentimentele pe care, prin intermediul textului, le provoacă. Proza fArA poezie Adevărata proză are și puțină poezie. Nu e vorba de o poetizare romanțioasă a întâmplărilor povestite, ci de sugerarea unui sens mai înalt al lor. O proză exclusiv prozaică nu este proză. ‹‹ Ea intră în categoria istoriilor pe care și le spun gospodinele când stau la coadă. Din această categorie fac parte și povestirile publicate de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cenzura și nici nu-mi făceam mari iluzii privind șansa de a-l publica. L-am scris în primul rând dintr-o nevoie interioară, pentru că voiam să mă confrunt cu acest gen literar și pentru că aveam o frumoasă poveste de povestit (care își trăgea sursele din universul fabulos al unei lumi din care Bucovina a făcut parte, acea lume de margine de imperiu unde frontiera dintre ficțiune și realitate este mai fragilă decât în alte zone geografice). „Romanul se naște în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
incită tot mereu la puneri în scenă ale căror intrigi se pierd în încrengături; iar de personaje pe care să le pot invoca nu am dus lipsă nicicând. Astfel, istoria asta a mai fost spusă o dată, mai degrabă expediată decât povestită concludent, și anume spre sfârșitul anilor ‘60, în romanul Anestezie locală, de către un profesor pe nume Starusch, când acesta a mutat „Cursul de gătit pentru începători“ în lagărul cel mare Bad Aibling, așadar sub cerul liber al Bavariei Superioare, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
picior de lemn - existau mulți. Indiferent dacă era sângerete sau cârnat de porc, briceag sau cuțit cu lamă fixă, în timpul călătoriei în direcția asta sau în cea opusă: ceea ce memoria depozitează și păstrează ca rezervă se leagă într-o istorie povestită când așa, când astfel și nu se sinchisește de origini și de alte amănunte incerte. Cert rămâne că acel caporal cu un picior de lemn totuși plauzibil, care șezuse lângă mine în sala de așteptare din Göttingen, m-a sfătuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
la care, mai târziu, am intrat ucenic carte după carte și în cinstea căruia am înființat un premiu. La astea s-a adăugat, în ediția ilustrată de Frans Masereel, Ulenspiegel a lui Charles de Coster. Un amestec dens de vremuri povestite care avea să devină combustibilul care să pună în mișcare furia mea scriitoricească încă refulată. Și câte altele nu au fost citite, mai devreme sau mai târziu, în Lenzburg, ca și când ar fi trebuit încă înainte de nuntă să-mi fac provizii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
te beven de klinkaert, ceea ce înseamnă „E timpul să se audă clinchet de pahare“. Iar după asta, ca la un semnal, făcea țăndări ultimul pahar pe care-l băuse. Dar indiferent cine m-a plasat pe șina fără sfârșit a povestitului - la început, profesorul Littschwager a fost acela care l-a vaccinat pe elevul său cu Simplicissimus al lui Grimmelshausen -, dulapul de cărți al socrilor mei a fost zestrea Annei; însurându-mă cu ea, am devenit și bogat, pe deasupra. Și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fuseseră transformați în vulturi și păsările acelea mari și negre ce se zăreau zburînd în jurul culmii. Totul părea o nesfîrșită poveste... chiar și prezența lor în acele locuri... Bărzăunul mai așteptă cîteva clipe, pentru a asculta părerea celorlalți despre cele povestite, dar, văzînd că nimeni nu se încumetă să vorbească, continuă tot el: Oricare ar fi adevărul adevărat, eu cred că piatra asta are taine mult mai mari decît ne închipuim noi. Uitați-vă voi bine la ea, peste tot, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
zile a lui Ivan, poveștile cu zăpadă rusească, să cu leții cu lavandă dintre rufe, gleznele ei, incredibil de fine, prânzul pe iarbă, cu picioa rele goale, nopțile fără somn, alte nopți fără somn, cu dinți abia mijiți, cu vise povestite, împăr țite, dumicate în întuneric, cu cer turi, cu neștiința lor în ale contabilității biruindu-i jos, în cantină, printre hârtii, cu altfel de tăceri. Își simțiseră gândurile sărutându-se așa cum ei nu o mai puteau face și plânseseră mai
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
în funcțiune magnetofonul și se calmă treptat. Citea acum cu mai multă atenție, prânzi citind. Și când se înseră era cu totul destins. Își tăie din ultracongelator un antricot de vacă consistent. După cină luă "Istoria planetei Venus". Acolo era povestită viața primilor oameni pe planetă, către sfârșitul secolului al XX-lea, și se relata cum a fost temperat, încă din primul sfert al veacului al XXI-lea, infernul arzător al atmosferei venusiene. Fuseseră aduși de pe Jupiter meteoriți de gheață, ulterior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
a dat și la Apus pentru eliberarea acelei părți din Transilvania ruptă din trupul patriei prin Dictatul de la Viena, până la înfrângerea Germanie hitleriste, nume dat după dictatorul Hitler. Fac o scurtă pauză, trecând prin filtrul memoriei și al minții scenele povestite. Privesc cerul prin florile albe, imaculate ale vișinilor. Un stol de vrăbii trece peste livadă, făcând un balet aerian. Pe trunchiul unui vișin urcă o cohortă de furnici, căutând parcă un inamic pe care noi nu-l identificam. Erau atât
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
lecțiile cu multă conștiinciozitate, și mai ales căutând să ne luăm bine cu profesorii, la gândul că poate vom avea vreunul dintre ei în comisia respectivă. Totuși, câteva mici isprăvi s-au petrecut și în timpul domniei Tiranului, dintre care merită povestită următoarea: Primăvara, vineri, pe la șase seara. Cișmigiul era, tot, numai liliac înflorit. Ne-ntorceam de la liceu, unde avuseserăm repetiție la cor, un grup de vreo patru-cinci colegi, care locuiam în același cartier. Mergeam agale, cu șapca pe-o ureche, pe
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pentru că întotdeauna am avut-o. Interesant de reținut este faptul că în ziua când s-a adus Brâul Maicii Domnului la Iași, stăteam în mulțime și așteptam să sosească de la aeroport și, ca întotdeauna în astfel de cazuri, ascultam întâmplări povestite sau participam la discuții. La un moment dat, o femeie relata un vis de-al ei și spunea că preotul îi spusese că asta însemna iadul, destul de modern, în aparență. În acel moment eu am spus, iarăși, nu cred, fără
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
cuvine, adică lucruri aparent mărunte, conștient că până și ele par uneori cam trase de păr, acesta fiind modul lor de a se lăsa văzute; e ca și cum, încercând să povestești un munte cu avalanșele lui cu tot, s-ar lăsa povestită numai o pietricică sau ceața de la gura prăpastiei; dar sunt convins că până și în tăcerea lor se poate desluși câteodată geamătul încleștării dintre vârf și abis. De asemenea, relatând lucrurile acestea cam greu acceptabile, nu încerc să descurc trama
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
era posibil așa ceva, pentru că, disperat, un dictator mondial ar fi pornit - pe la pagina două sute, detalia Berg - un război nuclear, o sinucidere, de fapt; tiranul luînd cu el toată suflarea lumii, nici măcar o vrabie nu ar fi scăpat, nici o musculiță. Romanul povestit avea și nu avea ceva din obsesiile Antoniei; aceasta spunea că Dumnezeu, cu mîna lui, avea să aducă sfîrșitul, nu ar fi lăsat El ca oamenii să tot Întindă povestea pînă ar fi trecut deșertificarea și apoi aceștia, cîteva perechi
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
un bărbat și o femeie pentru trei ore, într-o joi. Am tranșat această revelație la cimitirul Bellu. - Doamnă, când aveți timp, să treceți pe aici. Uite, vă așezați pe banca asta, vă aprindeți pe rând două Cameluri și-mi povestiți. Sper că nu vă deranjează că eu nu o să vă pot răspunde explicit. Mircea, ce s-a ales din fata aceea cu OZN-urile? Din fetele cu care te-ai iubit, din bărbații care îți beau banii de gropar? Cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
babele la pușcărie. Ne-am așternut pe vorbit la ora 13 și ne-am întrerupt la 18,30, cu ochii mari și mirați, aproape de timpul când aveam întâlnirea pentru cină cu prietenii ei. Rar m-am simțit mai confortabil în povestitul în limba engleză ca în această discuție. Aveam o spontaneitate aproape de cea în românește. Nu știu ce se va alege de cuplul Kelly - Liviu, nici cât de aptă este Kelly să devină nevastă, e însă clar că ea a intrat în etapa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]