2,203 matches
-
și merse de-a lungul holului spre bucătărie. În Încăpere era mai cald ca de obicei, ceea ce Însemna că era pornit cuptorul. Tigaia cea mare de pe aragaz oferi vederii, când Îi luă capacul, bucăți de zucca de-un portocaliu deschis, prăjindu-se Încet cu ceapă tocată. Luă un pahar din stativul de lângă chiuvetă și scoase o sticlă de Ribolla din frigider. Turnă puțin mai mult de-o gură, gustă, bău tot, apoi umplu paharul și puse sticla la loc. Căldura din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
lui de un metru și optzeci și nouă de centimetri, care era, de obicei, destul de subțire. Hugo a parcat la cafenea, unde a descoperit coada de la ora prânzului în plină progresie. A ajuns la Dunn și Dustard, puțind a șuncă prăjită, abia douăzeci de minute mai târziu. De cum a intrat pe ușă, Neil a explodat: — Unde pizda mă-tii ai fost? a vrut să știe directorul general. Hugo, care ajunsese acum la propriul birou și mușca din sendvișul cu șuncă, l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a zis ea scurt. Când Hugo a terminat de pus scutecul nou, a sunat telefonul. Bărbatul s-a dus să răspundă, întorcându-se apoi în bucătărie cu receptorul fără fir și trecându-l pe speaker, ca să pună niște pâine la prăjit. Vorbești cu el prin semne? a întrebat o voce feminină țâfnoasă. —Amanda? Și Hugo, și Theo s-au holbat uluiți la receptor. —Ei, nu fi așa de surprins. Totuși, sunt mama lui. Chiar începusem să uit, a șoptit Hugo în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
băutura cuiva? Beau din via mea, beau din munca mea! Frusina își dădu seama că nu este momentul să vorbească despre lucruri sfinte că este băut și are chef de scandal. Pregăti masa. Făcuse o ciorbă de pește și pește prăjit cu mujdei de usturoi fiindcă în ziua respectivă era dezlegare la pește. Se gândi să facă și un pic de mămăliguță la peștele prăjit. Se întâmplă că puse mai mult mălai decât trebuia și ieși o mămăligă vârtoasă. Petre avea
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
În intervalul veacurilor VIII-IX, numărul dotărilor din locuințe, dar în special din afara lor, este mai mare față de perioada anterioară, astfel că, la cuptoarele din piatră pentru încălzirea caselor, se adaugă cuptoarele din lut, de copt pâine sau pentru uscat ori prăjit cereale (cazul cuptorului 4 din L13-Dodești), cum sunt cele trei de la Gura Idrici, Chircești-Miclești și Dodești (un al patrulea cuptor fiind găsit în interiorul L13). Aceste cuptoare din lut dispuneau de câte o vatră circulară (cu diametrul de 1-1,20 m
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pl. XXXIX/8; XLIV/4; LXVII/5, 6 și LXXVI/1-3) aparține tipului I. Doar două exemplare, de la Bălteni și Găiceana (tipul III), diferă ca tipologie. Analogii în privința tipului I găsim la Bârlălești - Vaslui, Arbore - Suceava, Hangu, Dulcești, Mănoaia - Neamț, Prăjești - Bacău, Dragosloveni, Răstoaca și Câmpineanca - Vrancea. Pe baza asemănărilor, încadrăm cronologic topoarele din stațiunile amintite în secolele VIII-XI. Toporul-bardă, caracteristic tipului III, este reprezentat prin exemplarele de la Bălteni și Găiceana; au corpul ușor curbat, prevăzut cu aripioare laterale la gaura
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în același fel. În același sit, dar într-o altă locuință (B3), s-a descoperit o vatră-portativă de formă circulară, prevăzută cu un horn central, care putea fi întrebuințată atât la încălzitul locuinței, cât și la alte activități casnice (copt, prăjit ș.a.). Din punct de vedere al structurii locuințelor, în așezarea de la Dodești, s-a constatat gruparea unor locuințe ca niște „cuiburi” sau dispunerea pe șiruri, uneori în jurul unei piețe, probabil pe baza unor „criterii familiale sau sociale”. Acest sistem de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
diferit, care variază de la 24-30 la 100-125 de membri pe comunitate, număr ce depinde de etapa istorică luată în calcul. Plecând de la inventarul caselor și al complexelor adiacente - gropi (menajere, de provizii ori de cult) și cuptoare (pentru preparat hrană, prăjit semințe, ars oale sau de redus minereu) -, putem identifica unele dintre ocupațiile comunităților. Dacă, prin analiza arheologică a siturilor, s-a pus accent pe alte aspecte, urmărindu-se o altă formă de abordare, iar îndeletnicirile erau deduse pe baza vestigiilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
între 60 și 150 kg, puține dovezi s-au păstrat. Printre uneltele agricole semnalăm o săpăligă (Cociu-Motoșeni), otice (Dodești, Gara-Banca), seceri (Dodești, Gura Idrici, Negrești, Gârbovăț-Ghidigeni, Drăgești) și un brăzdar de plug (Pogonești). Cuptoarele de copt pâine sau de uscat/prăjit semințe, de la Chircești-Miclești, Gura Idrici, Dodești, Dănești sunt tot argumente în sprijinul acestei vechi activități. Măcinarea semințelor se făcea cu ajutorul râșnițelor sau cu bolovani din piatră (Oncești, Valea Mare-Dumești, Dodești). Numărul mare al instalațiilor de foc este strâns legat de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
accent québecos, care te face să râzi până În punctul În care uneori e greu să te stăpânești să nu izbucnești de față cu interlocutorul În hohote de dimen- siunile unei poutine tradiționale québecoase, melanjul acela nesuferit, dar irezistibil de cartofi prăjiți cu bile moi de brânză și sos de roșii pe deasupra - toate se află În cea mai desăvâr- șită armonie și e imposibil să nu te lași purtat de beția din jur. Toate curg unele În altele, cerul dansează cu pământul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
dulcele accent québecos, care te face să râzi până în punctul în care uneori e greu să te stăpânești să nu izbucnești de față cu interlocutorul în hohote de dimensiunile unei poutine tradiționale québecoase, melanjul acela nesuferit, dar irezistibil de cartofi prăjiți cu bile moi de brânză și sos de roșii pe deasupra - toate se află în cea mai desăvârșită armonie și e imposibil să nu te lași purtat de beția din jur. Toate curg unele în altele, cerul dansează cu pământul, care
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
untdelemn, cu mirodenii și în tingiri de aramă cositorite. Și mâncau mai mult pește și carne de oaie. Pătlăgelele așa se fac: cureți vinetele de pieliță, ca de obicei, le dai în undă, le scurgi de apă, le toci, le prăjești în untdelemn, pui și puțină ceapă tocată mărunțel, pe urmă le așezi în tingire cu apă, sare, piper, ce-i trebuie, pătrunjel, scorțișoară și unt de nucă (cum se mânca odată), și înăcrești cu zeamă de lămâie. Și lași să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
sub tirul mirosului său pestilențial. Apoi, nedând nici un semn că ne înregistrase prezența, se retrase, aplicându- și vicleana strategie a căror victime vom cădea nu peste multe minute. Să vă explic amănunțit cum au procedat, se schimonosi Norocosul. - Nu-ți prăjim, bre Bruță (se auzi vocea tot mai îndepărtată a celui în raglan putrezit), se roagă de tine îngerii, din copaci, de la Universitate. Nu băgăm și cîte-un metraj de cîrnați?! Să te curețe pe gâtlej și să ții minte cum
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nu-i va fi răpită, în nici un caz, această onoare. Pe coridoare, lucrușoarele cu care, de altfel, pe întuneric se obișnuise, lădițe, sticlării, samovare, își arătau acum adevăratele fețe de babornițe. Într-o singură noapte, vopseaua gri-albăstruie de pe caroserie fusese prăjită ca-ntr-un cuptor. Tăblăria măcinată de furuncurile de rugină. Când își vîrî țurloiul drept în mașină, piciorul îi fu expediat înapoi cu putere de grosimea și elasticitatea pânzelor de păianjen, înflorite între pedale și frâna de mână, mai energice
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
grijă... Uitați-vă: aș putea pentru ca să vă supun atenției câteva fotografii de la mare... Când eram la mare ne împroșcam cu nisip, chiuiam, ne umpleam gurile cu apă sărată și ne stropeam peste tot... Serile, ne retrăgeam în doi, după stânci, prăjeam pește și cântam la muzicuță. Zgomotele valurilor nu reușeau să acopere nemuritoarele cuvinte ale baladei: "Ce-ți mai trebuie cuvinte, dacă ești iubirea mea?" Târziu, adormeam... Despre partea cu culcatul îmi permiteți să nu vă mărturisesc mai mult. 327 CEI
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îl bufnește râsul, îl pupă din nou, bucuros că își vede nepotul, - Parcă ai mai pus vreo două grame pe tine de astă iarnă, hai să bem o tărie, mănânci ceva, le punem pe bucătărese să-ți facă niște cartofi prăjiți cu un cotlet, avem și patricieni proaspeți. Ce vrei? - Unchiule ai ciorbă de burtă? - Ce s-a întâmplat, nu o mâncai până acum? - Să vezi ce-am pățit; era un frig prin București de crăpau pietrele, eu eram după o
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
s-o învețe minte, și îi făgădui în gând s-o sfărâme în bătaie dacă o prinde-o vreodată singură. Starostele își îmbrăcă haina și hohoti de moliciunea lui. - Așa oi fi și la muieri! La plecare, Mînă-mică 1-a prăjit pe-un carditor care învîrtea niște cărți strigând mulțimii: Două negre, una albă, Cea cu marca se plătește, Fii atent și urmărește, Mizați, domnilor! Cu o cărămidă nu faci casă, Nici c-o floare primăvară, Dacă ți-e frică de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
gospodină ! strigă Maca, printre sfârâielile care se auzeau ca o grindină pe acoperișuri. Ce-ai gătit tu pentru cină ? Dolofanele se întoarseră vesele, salutând simultan, cu vârtejuri de cuțit prin aer. — Ce zici, băiete ? întrebă una dintre ele. Merge să prăjești parizer, cum face dumneaei ? Maca tuși, luat pe nepregătite. Erau simpatice amândouă, cu ochii lor rotunzi și obrajii rumeniți de vălătucii fierbinți. Dacă n-ai altceva, spuse, merge să prăjești și o talpă de bocanc. Mai ales dacă-i dai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
aer. — Ce zici, băiete ? întrebă una dintre ele. Merge să prăjești parizer, cum face dumneaei ? Maca tuși, luat pe nepregătite. Erau simpatice amândouă, cu ochii lor rotunzi și obrajii rumeniți de vălătucii fierbinți. Dacă n-ai altceva, spuse, merge să prăjești și o talpă de bocanc. Mai ales dacă-i dai și un iz de ceapă prăjită. Ele râseră scurt, căci trebuiră să se întoarcă și să răscolească prin tigaie. Poftim la masă ! spuse cealaltă, încurajată de răspunsul privitor la parizer
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dolofane oficiau ritualul cepei prăjite. — Ai venit la timp, spuse una dintre ele, întorcând, într-o sfârâială care împroșca totul, un cârnat în tigaie. Azi avem carne adevărată. Când n-ai, ține ceapa loc de carne, adăugă cealaltă. Dacă o prăjești bine și o amesteci cu cartofi, zici că mănânci carne de-adevăratelea. Mai că-ți vine să te scobești în dinți. Se întoarseră amândouă spre el și râseră. Prin ușile deschise se auzea un zornăit de zaruri. Bărbații jucau table
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
am să le iau înapoi xerogramele și am să le duc la Constanța, unde Eminescu nu a fost niciodată, deși a cântat marea așa cum a cîntat-o. Și cum în fiecare vară vin acolo zeci de mii de tineri să-și prăjească trupul la soare, se vor găsi poate câțiva dornici să-și prăjească și creierul, uitîndu-se la caietele lui Eminescu. După conferință, a venit la mine o profesoară de română, care m-a rugat să-i dau un autograf pentru fetele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Constanța, unde Eminescu nu a fost niciodată, deși a cântat marea așa cum a cîntat-o. Și cum în fiecare vară vin acolo zeci de mii de tineri să-și prăjească trupul la soare, se vor găsi poate câțiva dornici să-și prăjească și creierul, uitîndu-se la caietele lui Eminescu. După conferință, a venit la mine o profesoară de română, care m-a rugat să-i dau un autograf pentru fetele Liceului "Gh. Lazăr" din Sibiu. Și pentru că a fost vorba despre Eminescu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
petreceți veșnicia într-un burtoi putrezit, ca de obicei. Totul o să fie, așa cum a fost dintotdeauna și trebuia să fie dintotdeauna. Dar toate vremurile sângeroase vor fi doar un singur timp sângeros. În inimile voastre or să fie puse la prăjit mii de ouă de durere sfârtecătoare într-un porție de ouă mare cât pumnul. O să trebuiască să treceți pe la mine, pe la sala de forță a propriului iad. JÜRGEN: Tot ce s-a întâmplat trebuie să se întâmple mereu, din nou
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pulpa se pune într-un vas. Se adaugă miezul de pâine fărâmițat, 4 linguri de parmezan, busuioc verde tocat mărunt, sare, piper și se amestecă bine. Din această compoziție se fac 12 chiftele, care se tăvălesc prin făină și se prăjesc în puțin ulei de măsline, încălzit în prealabil. Roșiile se taie în bucăți mici și se călesc în ulei de măsline aromatizat cu ardei iute, usturoi pisat, sare și cimbrișor verde tocat. Înainte de a fi servite, se aranjează chiftelele pe
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
curăță și se strivesc cu furculița. Se adaugă oul crud, parmezanul ras, făină, sare, piper și nucșoara măcinată și se omogenizează bine. Se modelează din această compoziție crochete cu diametrul de 5 cm, se trec prin pesmet pisat și se prăjesc pe ambele părți în ulei de măsline, până când devin aurii. Lăptucile se curăță, se spală, se rup în bucăți mici și se călesc ușor în puțin ulei de măsline. Se adaugă stafidele ținute în apă călduță, să se umfle, și
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]