751 matches
-
atunci Fârtatu l-a prins de coadă, l-a învârtit de două trei ori cum învârți un bici și l-a zvârlit în hău. Și a zis: Să te încolăcești în juru pământului de nouă ori și să-l aperi de prăpădul apelor."348 Șarpele primordial, de origine sacră, era antropomorf, iar prin "căderea" ontologică a fost supus, paradoxal, unui blestem întemeietor, fiind considerat o cauză a facerii lumii: "Șerpele dîntâi nu a fost șerpe, a fost om, și era în cer
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
înfățișare neapărat caricaturală sau repugnantă. Când le ajunge cuțitul la os, urgisiții se răzvrătesc și mânia lor îi împinge la cumplite, sângeroase fapte. Obsedați de „pământ și slobozenie”, ei ucid cu sete, pradă unei beții a răzbunării, dau foc, fac prăpăd pe unde trec. E multă cruzime în romanele lui I., atât în secvențele de război, când se dezlănțuie „măcelul”, cât și în scenele de răfuială și de pedepsire, unde sabia, ghioaga, ștreangul, țeapa curmă sumedenie de vieți. Urmează represaliile și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
de vulturi spăimântați”, „după un chip oval și-un trup subțire” (Gol). Alteori iubirea e pustiitoare, metafora însăși fiind parcă mistuită într-o rotire cosmică. Poetul invocă stelele, dă foc cerului într-o „tragică seară”, provocând „un ultim potop și prăpăd” (Baladă la Steaua Polară). El are în sânge ritmurile agreste ale baladelor dunărene, iubirile dezlănțuite ale haiducilor și hoților de codru (Rit). Formarea lui V. în atmosfera Școlii de Literatură și a revistei „Tânărul scriitor” și-a pus însă amprenta asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
turmă și viței puși la îngrășat. 6,5 Aiurează în sunetele alăutei, se cred iscusiți ca David în instrumentele de muzică. 6,6 Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn și nu se întristează de prăpădul lui Iosif!” Autorul îi prezintă pe filistenii din cele cinci centre de putere, ca un popor iscusit, bogat și cu darul traiului tihnit prin propria muncă și nu prin prădăciuni. Sînt iubitori de frumos și de muzică ceea ce stîrnește invidia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
iar esenii și-au scris majoritatea textelor de răspîndire a religiei lor în această limbă, deci oracole- le caldeene sînt texte din teozofia geților, pe care niște mișei le-au distrus în mare parte, iar pentru ce a scăpat de la prăpăd, s-a folosit o denumire improprie ca să se piardă orice urmă ce ar trăda originea lor. Episcopul iudeo-creștin Meliton din Sardes spunea pe la anii 175 că toată filozofia creștină a venit de la barbari nu de la iudei sau grecotei și asta
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
tîrziu în Valahia așa cum susțin istoricii noștri, ci de la cuvintele bes, neamul get pomenit în mai multe itvoare antice și sarabi care au fost un ordin de preoți sau călugări geți ce au reușit să se refugiezi către est de prăpădul roman. Faptul că în același timp sînt amintite ambele cuvinte - bessarabeni și Bazaram-bam - dar cu 100 de ani înainte ca această familie să ajungă a conduce Valahia, exclude zicerea istoricilor români așa cum am arătat mai înainte. O altă menționare a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Încă din primăvara anului 1245 din Lyon, papa Inocențiu lV îndruma misionari franciscani spre ,,țările bulgarilor, vlahilor, cazarilor, slavilor, sîrbilor, alanilor, goților, iberilor și celorlalți creștini din Orient” să accepte Unirea cu Biserica romană pentru organizarea rezistenței antimongole. Și după prăpădul tătarilor în Ardeal au rămas destui români care să participe alături de secui la ,,închiderea trecătorilor munților de zăpadă”. Să revin la ,,schismaticul” Ioan Asan care a bătut palma cu vlădica grecilor de la Niceea ca părinte spiritual al valahilor și bulgarilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
merge prin glie să rînesc și să alung jegul”, adică să curețe țara de răi și de rele. După părăsirea Geției de către romani era imposibil ca cineva să organizeze o structură socială revendicînd fruntariile gliei străbune. Istoricii spun că după prăpădul roman, pe meleagurile noastre s-au aciuat mai multe seminții tocmai pentru că nu avea cine să-i oprească. Rămîne ca sigură făuri- rea tezaurului de către neamul get și folosirea lui ca obiecte de cult pînă cînd Za-molxe în secolul Vl
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Tăblița 47 este dovada acestei combinații menționată de Suetoniu și pusă la cale de împăratul Octavianus Augustus în anii 12 î.e.n. sau 11 î.e.n. după moartea lui Agriipa. În anul 15 î.e.n. Cotiso trece Istru cu mare oștire și face prăpăd înspre vest în provincia Illyricum. Între anii 12-9 î.e.n. romanii lui Octavian cuceresc Panonia, teritoriu al neamului get ce făcea parte din toriștea ce o conducea Cotiso. Despre acțiunea geților lui Cotizo, Suetoniu spune la 20 ,,...a oprit și incursiunile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și o inepuizabilă sursă de inspirație, de date concrete, personaje și limbaj. Jurnalul de la Udești al lui C., apărut postum cu titlul Cartea de piatră (1981), este o mărturie patetică a atașamentului față de casa părintească, de viața rurală. În volumele Prăpădul Solobodei (1943; Premiul Societatății Scriitorilor Români), Avizuha (1945), Turmele (1946), Valea hoților (1948) este prezentată în diferite situații o lume primitivă, dominată de obiceiuri ancestrale, superstiții și instincte, văzută în lupta, surdă și grea, pentru supraviețuire. Este o lume mereu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
Alexei Tolstoi ș.a. Unele dintre scrierile în proză ale lui C. au fost traduse în limbile franceză, rusă, italiană, germană, chineză ș.a., fiind tipărite în țară sau peste hotare. SCRIERI: Chemarea cumpenelor, București, 1937; Cordun, București, 1942; ed. Iași, 1988; Prăpădul Solobodei, Iași, 1943; Avizuha, București, 1945; Focurile (în colaborare cu Magda Isanoș), București, 1945; Turmele, București, 1946; Valea hoților, București, 1948; Negura, I-II, București, 1949-1950; Temelia, București, 1951; Prin Țara de Sus, București, 1954; Livezile tinere, București, 1954; Poarta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
introd. edit., București, 1961; Kalidasa, Sakuntala, București, 1964. Repere bibliografice: G. Călinescu, [Eusebiu Camilar, „Cordun”], VR, 1938, 7; Octav Șuluțiu, „Cordun”, RFR, 1943, 1; Ovidiu Constantinescu, „Cordun”, „Fapta”, 1943, 3; Perpessicius, Opere, X, 111-113; Constantinescu, Scrieri, II, 5-10; Traian Chelariu, „Prăpădul Solobodei”, UVR, 1944, 3; Al. Piru, „Avizuha”, VR, 1945, 7-9; Octav Șuluțiu, „Turmele”, „Apărarea”, 1946, 5; Caraion, Duelul, 194-203; Al.A. Philippide, „Turmele”, „Nopțile Șeherezadei”, „Semnalul”, 1947, 1521; Octav Șuluțiu, „Nopțile Șeherezadei”, „Apărarea”, 1946, 41; Ovid S. Crohmălniceanu, „Valea hoților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
din cuvintele noi arată infirmități sufletești și trupești, fiind apte pentru zugrăvirea monstruosului: mârșăvia, scârnăvia, trândăvia, gângăvia, gârbovirea, cîrnia, pleșuvia, curvia, năucia, prostia, tâmpirea. Altele trezesc ideea teroristă a invaziilor (gloată, grămadă, ceată, norod, pîlc), evocând calamitățile (potop, pojar, vifor, prăpăd, răzmeriță, răscoală, răzvrătire, pribegire) cu sonuri înspăimîntătoare (răcnire, hohotire, plescăire), sau trezind groaza infernală și escatologică (primejdie, taină, clătire, nălucire, prăpastie, beznă, iad). Cu puținele ungurisme apar notele unui grup imigrat făcând caz de neamul și gingășia lui, ale căruia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și nici furtună, Dar să piară ei cu toții: Graiul lor de voie bună Nu l-am dat, și nici nepoții Nu l-au dat! Nu-l vor da! -------------------------------------graiul neamului = limba română vremuiască traiul = (să) treacă viața nestrămutați = statornici potop = prăpăd, dezastru panda = observare directă dintr-un loc ascuns vreme tulburata = peridoadă grea, dificilă ziua deșteptării = (aici) momentul în care strămoșii se eliberează de sclavie vifor = viscol, ninsoare însoțită de vânt puternic ispita = (aici) a pune la încercare pierzare = pieire, pierdere
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
o furie oarbă, asupra atacatorilor, împroșcîndu-i pe oamenii triumfători cu o ploaie de sînge, răsturnînd ambarcațiunea lui Flask și sfărîmîndu-i prova. Era lovitura ei din urmă, căci balena era acum atît de vlăguită de hemoragie, încît se depărta deznădăjduită de prăpădul pe care-l pricinuise și, întorcîndu-se neputincioasă într-o rînă, începu să dea din aripa-i ciuntită, apoi se răsuci încet asupra ei înșiși, ca o planetă ce se stinge, dezvăluindu-și albul secret al pîntecului; și, lungindu-se acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o viață de om - numărul capetelor de bizoni recenzate în Illinois depășea numărul locuitorilor de astăzi ai Londrei și deși în acea regiune n-a mai rămas acum nici un corn și nici o copită de bizon; și deși cauza acestui uimitor prăpăd a fost lancea omului - însăși natura cu totul diferită a vînătorii de balene face categoric imposibil un asemenea sfîrșit rușinos al leviatanului. Patruzeci de oameni care au vînat timp de patruzeci și opt de luni cașalotul la bordul unei baleniere
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
banchize și, în acest cerc magic al unui decembrie veșnic, sfidează orice atac din partea omului. Cum, însă, proporția balenelor de acest soi ucise cu harponul este de cincizeci la un singur cașalot, anumiți filozofi de la teuga au conchis că acest prăpăd le-a și micșorat simțitor rîndurile. E adevărat că, de cîtva timp, nu mai puțin de 13.000 de astfel de balene sînt vînate anual, numai de americani, în largul coastelor de nord-vest; totuși, există suficiente motive să se creadă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fundul în sus, iar Ahab și oamenii lui se zbătură să iasă de sub ea, ca niște foci care se tîrăsc dintr-o grotă de pe țărm. Din cauza șocului, balena își schimbă fără să vrea direcția, ieșind la mică distanță de centrul prăpădului pe care-l pricinuise; cu spatele la epave, rămase o clipă așa, încercînd parcă să pipăie cu coada într-o parte și-n alta și trăgîndu-și-o brusc înapoi, ori de cîte ori atingea vreo vîslă răzleață, vreo scîndură sau măcar o fărîmă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Rădulescu, Românii și Dunărea, Al. Manuila, Originea neamului românesc în interpretarea să biologică) și literare (Radu Stoichiță, Note despre intelectual, Alice Voinescu, Umanismul femenin, Adrian Marino, Despre cultura literară). Cronică literară este susținută, printre alții, de Alexandru Piru (Eusebiu Cămilar, „Prăpădul Solobodei”) și George Mărgărit (G. Călinescu, „Sun sau Calea neturburată”). La cronică teatrală Dan Nasta face o critică ascuțită regizorilor Ion Șahighian și Victor Bumbești pentru regia spectacolului cu Horațiu de Corneille, opinie contrabalansata de Petre Constantinescu, care apreciază Mioara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]
-
au suferit, „ci și aceia care au primit să sufere un lucru oarecare plăcut lui Dumnezeu. Și dacă ai cerceta bine, sunt mai mulți mucenici dintre aceștia decât dintre ceilalți. Că nu-i același lucru a primi să suferi un prăpăd ca acesta și pierderea vieții, și să nu pieri, cu a suferi aceeași pedeapsă pentru o faptă mai mică. Nu numai cei care au fost uciși și-au pus pe frunte cununa de mucenic, ci și cei care erau pregătiți
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
acestei grupări a foștilor georgiști este atestată și pentru luna noiembrie 1938, când, cu ocazia unei noi ședințe, Mihail Sturdza declara: "Făceam parte cu toții dintr-un partid mai mult de tineri decât de bătrâni, până când într-o zi, a venit prăpădul: reîntregirea"888. În concepția vorbitorului, consecințele reîntregirii au fost catastrofale și pentru partid și pentru Gheorghe Brătianu, care lupta acum pentru afirmarea între liderii liberali. Mihail Sturdza anunța cu această ocazie, intenția sa de a părăsi partidul, pentru a trece
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Trudiți de drumul nopții-ntregi? Pretexte doar, Semne de părăsire și revoltă! Mergi, Adu-mi mai bun răspuns. GLOUCESTER: Stăpîne drag, Stii firea înfocată-a ducelui, Ce neclintit, nenduplecat e el Cînd s-a pornit. LEAR: Moarte și răzbunare și prăpăd! Ce înfocat? Ce fire? Gloucester, Gloucester, Vreau să vorbesc cu Cornwall și cu soața lui! GLOUCESTER: Da, bun stăpîn, așa i-am înștiințat. LEAR: "Înștiințat"? Omule, mă-nțelegi? GLOUCESTER: Da, bun stăpîn. LEAR: Regele vrea vorbi cu Cornwall; tatăl drag
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
acolo, și iar!... (Furtună continuă) LEAR: Fetele l-au adus în halul ăsta? Și n-ai putut păstra nimica? Le-ai dat tot? BUFONUL: Nu, și-a oprit o țoala, altfel ne-ar fi rușine la toți. LEAR: Acuma tot prăpădul ce-n văzduh Stă peste crimele-omenești, pe fete-ți cadă! KENT: El n-are fete, șir. LEAR: Moarte, sperjur! Nimic nu poate firea Duce-n așa-njosire, decît fiice rele. Moda-i să n-aibă tații alungați Nici cea mai
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
19: 24, 25). Ajutați de Avraam, Lot și fiicele sale s-au ascuns într-o peșteră. Dar, când a stricat Dumnezeu toate cetățile din părțile acelea, și-a adus aminte Dumnezeu de Avraam și a scos pe Lot afară din prăpădul cu care a stricat Dumnezeu cetățile, unde trăia Lot. (Facerea, 19: 29). Crezând că vine sfârșitul lumii și că nu vor mai avea urmași (soții lor, ginerii lui Lot, au murit), fiicele lui Lot s-au hotărât, cu orice preț
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
regele Samariei; ca o așchie va fi pe deasupra apei. Pustiite vor fi înălțimile de la Aven, păcatul lui Israel; spini și ciulini să crească deasupra altarelor lor! Atunci vor grăi către munți: "Acoperiți-ne!", iar colinelor, "Cădeți peste noi!" Pentru aceasta prăpădul războiului să vină peste cetățile tale și toate întăriturile tale să fie dărâmate... Așa voi face cu voi, cei din casa lui Israel, căci ticăloși sunteți. În vălmășagul luptei va pieri regele lui Israel!" (Osea, 10: 7, 8, 14). Cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]