19,664 matches
-
e în crescendo: cînd afirmă, de pildă, despre un roman contemporan "că e o carte artificioasă, plictisitoare - mai ales -, că e o tîmpenie și o porcărie" (p. 121). Tonul familiar glumeț - "alde Cioran" (p. 39), "la alde mine"(p. 112), "praf gemacht, cum spun gagiii" (p. 178), "garsoniera mea, grav șubrezită și paradită" (p. 213) - se integrează și în scrisori discursului pe teme religioase: "peisajul (...) unei intimități cu blîndețea marială și taina tăcerii Domnului ce nu s-a mai văzut" (p.
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
un "king maker"! Ar trebui, totuși, ca în următoarele patru luni domnul Constantinescu să stea mai mult pe-acasă. Altminteri, s-ar putea ca de puseul de onoare ce-l va fi împins spre retragerea din cursă să se aleagă praful. Dacă președintele va prefera turismul, punerii în practică a promisiunilor ce sunau atât de solemn, înseamnă că adjectivele pe care i le-am aplicat din prima clipă a sosirii la Cotroceni erau nu doar motivate, ci palide descrieri jurnalistice ale
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
ei, tînărul universitar Lester Faigley, ridică o problemă importantă pentru societatea americană, dar valabilă, sub aspect teoretic, pentru oricine e preocupat de dinamica tendințelor contemporane de gîndire și a felului în care influențează ele nu doar tomuri sortite rafturilor și prafului într-o bibliotecă, ci și viața reală, de zi cu zi. Problema este următoarea: care este relația dintre conceptele și metodologiile postmoderniste și un domeniu disciplinar relativ nou, încă fără un echivalent european, așa-numita "compoziție"? Formulez deliberat în mod
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
gândește-te la varză și la costiță/ fii o femeie cuviincioasă/ ce parcă beethoven i-am zis/ nu se gândea nu-i cânta și lui/ tot timpul pasărea în cap?/ bine dar beethoven a spus mama/ a luat cârpa de praf/ și a început să șteargă urechile geniului" (minodora îl visează pe sam) Poeta are, de altfel, experiență în construirea unor romane fulgurante - castele de nisip înălțate pe țărmul poeziei. Un asemenea roman este ciclul de poeme Scrisori neexpediate, subintitulat Roman
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
luat-o, poetul se alintă pe sine prin complezente cruzimi. Cînd are o dispoziție mai potolită, așterne descrieri minuțios sensibile, de un ilogism domptat, vecin cu modalitatea lui Mircea Ivănescu: "Desigur se făcuse tîrziu în acea dimineață (parcă/ presărată cu praf de dinamită/ un fitil de/ speranță) desigur ruginise și al treilea cîntat al/ cocoșilor și ce era de făcut altceva - după alte și alte/ trei nopți de alfabet prăbușit/ ce ar fi fost de făcut/ decît să îți iei rămas
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
din Franța, acasă, în nordul României (un compatriot a localizat Oașul)... Începînd cu sunetele limbii române, totul îți sună nefiresc în România lui Haneke. Prima secvență (întîlnirea Mariei cu soțul) e plasată ca într-un pustiu, într-o furtună de praf gros, care umple ecranul, obturînd totul! Cam așa cum ne-am imagina noi o furtună de nisip din deșertul Gobi (dar, cine știe, poate în deșertul Gobi o fi senin!). La un moment dat, în cadrul acestui film care se petrece azi
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
într-un prostănac și într-un naiv care nu știe pe ce lume se află. împărțirea demagogică în dreapta și stânga a unor politicieni și partide ce n-au decât un scop - dobândirea frauduloasă, imediată și impunitivă a prosperității proprii - aruncă praf în ochii unei populații debusolate, chemată să susțină aberații în care nu cred nici măcar cei care le lansează. în fapt, indiferent de culoarea cravatei pe care o poartă, oamenii politici din România aparțin unui singur partid: cel al mafiei nesătule
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
au declanșat. Sunt convins că burtă-verzimea baricadată în spatele d-lui Radu Sârbu n-a pus în viața ei mâna pe o ediție critică, iar ideea de "scriitor clasic" e echivalentă cu aceea de carte inutilă, pe care se așază, straturi-straturi, praful și fumul de țigară solidificat. "Editura Minerva" nu înseamnă doar cei cincisprezece-douăzeci de redactori, tehnoredactori și corectori care, mai mult sau mai puțin stângaci, își apără, ca niște sindicaliști amărâți, drepturile. "Editura Minerva" e un bastion împotriva pierderii identității noastre
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
formație completă, Haidia, Chibici, Șaraga și Zarandi, ne simțim istoviți, dar nu renunțăm pentru nimic în lume la mîntuitoarea hoinăreală pe străzile reci, sub lună, în aerul ca-n Cîntarea Cîntărilor, înmiresmat cu smirnă și cu fel de fel de prafuri aromate. Noi, cearcănul zurbagiu al lunii. Somnul? Succedaneul morții? Să-l ia dracu'! Pe Vovidenie, Șaraga se cațără într-un mălin și ne aruncă ramuri în floare, buchetul se mărește, otrăvitor, captează lumină, luminează el însuși. Pentru cine flori? Pentru
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
Percepem ochiul pictorului care alcătuiește compoziția, aranjează nuanțele, sprijinindu-și opera de ceea ce găsește în natură. E un compromis între descripție și viziune: "Printre șine cresc smocuri de iarbă lucioasă, lumina strecurată pe sub castani le aprinde odată cu micul halo de praf dansînd calm în jurul lor. O lumină venind de nu știu unde, răcoroasă, largă, absorbită de cîmp și copaci. În vecinătatea acestui loc pacific, cochete locuințe, printre care ale cîtorva familii de italieni, aduc în spațiu grăuntele de sare. Ziduri albe, sticlă, țigle
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
de pag, f.p. Timpul singurătății " Toate diminețile lumii se duc pe un drum fără întoarcere. Timpul trecuse. Cînd se trezea dimineața, Domnul de Sainte Colombe mîngîia cu mîna pînza pictată de Domnul Baugin și își trăgea cămașa. Mergea să șteargă praful în baracă. Era un om bătrîn. Apoi uda florile și arbuștii pe care-i sădise Madeleine înainte de a se spînzura. Apoi aprindea focul și încălzea laptele . Scotea o farfurie adîncă de faianță în care-și pregătea terciul", notează egal, spre
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
să explice acordul între subiect și predicat, dușmani ireductibili ai gramaticii și ai limbii române, gângavi potriviți cu saloanele din casele de nebuni îți flutură, după impertinență și capacitate de-a penetra sistemul, grade și funcții menite să te facă praf. Dintre toate, cea mai odioasă e expunerea făloasă a stării (că altfel nu-i pot spune!) de �doctorand". Nulități care într-o țară normală n-ar depăși nivelul șaibei și-al măturii îți trântesc semeț cărți de vizită care, sub
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
Și nici măcar nu era un neadevăr, o contradicție politică... Atâta doar, o delicatețe complet deplasată: să nu afle cumva cititorul că materia se poate preface în asemenea hal, niște somoni atât de vii și de puternici, preschimbându-se într-un praf chimic... Faptul că ar fi putut fi o zicere sadică, un sadism ce nu i-ar fi fost îngăduit, cel mult, decât lui Curzio Malaparte, profanatorul de lucruri sfinte, luarea în deșert a ceva sacru ca rămășițele somonilor. Unele lucruri
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
rigoare și obiectivitate conținutul volumului, nelipsind scurta trecere în revistă a punctelor bune și slabe ale ediției. Informațiile ținînd de istoria literară (sau culturală) sînt oferite în doze concentrate și într-o formă dinamizată, atrăgătoare; nu se simte nici o clipă praful adunat pe documente, impresia este că faptele literare evocate sînt vii, prezente. Iar argumentația din structura miezului este atentă, fără scăpări, clară și concisă. Ostentativa obiectivitate prezintă uneori breșe care lasă să respire liber, vreme de cîteva rînduri, personalitatea autorului
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
a/ sorbit îndelung dintr-o bere// "as fi cazul s-o tăiem și noi" a/ zis Boieru' și a lovit cu halba tăblia/ mesei.// începuse să plouă pe terasă cădeau/ Frunzele ca-n mijlocul toamnei// "am început să urăsc și/ praful de pe frunze" a zis Jean/ plini de draci ne-am ridicat de la masă.// "Ploaia asta poa' să țin-o/ săptămînă" a zis Serpente./ Dacă ține-o săptămînă/ mă car." (Ultimii pionieri ai Estului) Lucrul de care fug ultimii pionieri este
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
scurtă partidă de giugiuleală cu asistenta. Cu atât mai mult cu cât arabul Arafat transpiră să aducă în România fonduri din străinătate pentru a dota SMURD-ul, în timp ce de taxele imense percepute pe așa-zisa "asigurare de sănătate" se alege praful și pulberea. S-a întâmplat, prin 1994-1995, când un membru al familiei mele coordona programele medicale ale Fundației Soros, să aflu de existența acestui incredibil personaj. îmi amintesc și acum de insistența - vecină cu agasarea! - cu care pleda pentru finanțarea
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
prinț, nu numai al gîndirii, ci și al existenței", afirmă Ileana Mălăncioiu. Limbajul autoarei, în sine o temă de comentat, nu este nici poetic, nici filosofic în sensul greutății frazelor și formulărilor. Nici urmă de prețiozitate lingvistică, nici fir de praf în construcția ideii și elaborarea ei. O vioiciune a spiritului, liber, neprins în șabloane se instalează în text încă de la început. Complexul lui Oedip, nebunia lui Hamlet și amînarea uciderii lui Claudius, tatăl vitreg, criminal și uzurpator al tronului Danemarcei
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
i-a adus "tribunului" noi straturi de osânză?), iar prosperul Adrian Păunescu nu merge cu "naționalismul" până acolo încât să-i pună la dispoziție o cameră "valorii naționale" Geo Dumitrescu! în România, naționalismul e strictamente o afacere de familie și praf aruncat în ochii idioților. A doua cauză a fost excelent diagnosticată de către Sorin Roșca-Stănescu, în editorialul său din 30 august din Ziua, intitulat în atenția premierului: Nu intrăm în NATO cu agenți anti-NATO! Simțind c-a pus degetul pe-o
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
spinarea statului și în detrimentul cetățeanului. Oriunde în lume, individul care câștigă milioane de dolari lasă în visteria statului un procent substanțial din venituri. La noi, nu: mârlanul ajuns mare șef peste hala în care până în ajun se ocupa cu ștersul prafului, securistul ce trăgea cu ochiul la marfa de export devenit supervizor al afacerii, hahalera ce se juca la planșetă de-a proiectantul convertit în mare antreprenor și alții, din aceeași familie generoasă de nulități, te sfidează acum de la geamul-termopan al
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
plumbului secret/ dorit în fiecare dimineață/ vertebrele pe care le devoră/ incandescența dinților iubirii/ leșinul neuronilor pe stradă/ micronul de otravă palpitând/ în centrul fiecărei inimi" (Plumbul secret) sau "noiembrie peisaj industrial/ culoarea galbenă a feței/ Se scurge murdară în praf/ Sub muzica motoarelor și ploi acide/ picioare și mâini/ membre de scrum alergând /.../ somnul acestui anotimp/ șterge orașul desenat în cretă/ deasupra orizontului spasmodic" (Noiembrie). Nimic nu mai e natural. Simulacrele au cuprins tot, guvernează și transformă iremediabil realitatea: "fast-food
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
caraula în timp ce se înfruptă din resturile de măduvă ale stârvului sleit al țării, e limpede că tagma aceasta de vampiri veseli n-are nici timp, nici chef de "gândire prospectivă". Prospectiv gândesc maximum pentru ei și familiile lor! În rest, praful și pulberea să se aleagă de "țărișoara" pe care, altminteri, o căinează ori de câte ori au prilejul. Că profesorii sunt plătiți mizerabil, că a fi dascăl a ajuns astăzi o vorbă de ocară (mai ceva decât aceea de hingher sau de mardeiaș
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
bucuros de orice dialog și nu se supără că l-am ales pretext teatral al mîhnirilor solitare... Marele noroc al lui Isus este că a murit tînăr. De trăia vreo șaizeci de ani, în locul crucii scria memorii. Și astăzi suflam praful de pe un fiu al lui Dumnezeu fără noroc. Cea mai compromisă persoană din istorie este Iosif, tatăl lui Isus. Creștinii l-au aruncat pe o linie moartă și l-au făcut de rîsul bărbaților. De-ar fi spus el o
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
asociat cu intenția literară. Această corespondență personală devine, printr-o întâmplare fericită, un adevărat roman. Cum raționalizarea alimentelor după război va dura în Anglia până către 1960, Helene Hanff, deși strâmtorată, va trimite constant peste ocean colete cu ouă proaspete, praf de ouă, conserve de carne, și ciorapi de nylon. Bucuros, dar ușor jenat, Frank Doel îi va răspunde prompt dar cam stereotip-convențional: ,,Trebuie să vă mulțumesc pentru coletul de Paști care a ajuns cu bine ieri și care ne-a
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
aromânii - "Gîndită după chipul și asemănarea lor, pînă la brîu era lînă și sare și de la brîu în jos cărări de munte. Claie peste grămadă, tarabă de bazar, paginile își disputau supremația invocînd cuvinte cu sensuri arhetipale: drum, aur, caș, praf de pușcă...". Haide, bre! pare mai degrabă un roman postmodernist sau un jurnal; atît doar că amintirile însemnate aici nu sînt numai cele ale unei vieți de om, ci și cele ale unui mileniu de istorie aromână. Sînt povești. Ale
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
dat cu încetinitorul", Eugen Noveanu este "un cap de Lenin pus pe un trup de tăietor de lemne", "Imaginați-vă un cap de șobolan cu pălărie și cravată la gât. Și mai imaginați-vă un costum de haine tăvălit prin praf, călcat de șenilele unui tractor, pus să-l ude ploile unui întreg sezon, apoi întins la uscat pe garduri și îmbrăcat direct pe piele. Acesta e Vasile Ștefănescu", "Un animal ciudat, perfect împărțit în două" este Tudor Țopa, iar I.
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]