1,073 matches
-
și Marc Stears, Oxford University Press, Oxford, 2008, pp. 29-48. --. "How 'Realistic' Should Global Political Theory Be? Some Reflections on the Debate So Far", în Journal of International Political Theory (2016), DOI: 10.1177/1755088215626940. Misak, Cheryl, Truth, Morality, Politics: Pragmatism and Deliberation, Routledge, New York, 2000. Morrow, James D., Bruce Bueno de Mesquita, Randolph M. Siverson și Alastair Smith, "Retesting Selectorate Theory: Separating the Effects of W from Other Elements of Democracy", în American Political Science Review 102, 3 (2008), pp.
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
of Political Ideologies 13, 3 (2008), pp. 297-320. Sleat, Matt, "Making Sense of our Political Lives - On the Political Thought of Bernard Williams", în Critical Review of International Social and Political Philosophy 10, 3 (2007), pp. 389-398. --. "Justification, Pluralism and Pragmatism: The Problems and Possibilities of a Peircian Epistemic Justification of Liberalism", în European Journal of Pragmatism and American Philosophy 2 (2009), pp. 38-58. --. "Bernard Williams and the Possibility of a Realist Political Theory", în European Journal of Political Theory 9
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
On the Political Thought of Bernard Williams", în Critical Review of International Social and Political Philosophy 10, 3 (2007), pp. 389-398. --. "Justification, Pluralism and Pragmatism: The Problems and Possibilities of a Peircian Epistemic Justification of Liberalism", în European Journal of Pragmatism and American Philosophy 2 (2009), pp. 38-58. --. "Bernard Williams and the Possibility of a Realist Political Theory", în European Journal of Political Theory 9, 4 (2010), pp. 485-503. --. Liberal Realism: A Realist Theory of Liberal Politics, Manchester University Press, Manchester
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Press, Cambridge, 2014. Swift, Adam și Stuart White, "Political Theory, Social Science, and Real Politics", în Political Theory: Methods and Approaches, (ed.). David Leopold și Marc Stears, Oxford University Press, Oxford, 2008, pp. 49-69. Talisse, Robert B., Democracy After Liberalism: Pragmatism and Deliberative Politics, Routledge, New York, 2005. A Pragmatist Philosophy of Democracy, Routledge, New York, 2007. --. Democracy and Moral Conflict, Cambridge University Press, Cambridge, 2009. Taylor, Craig, Moralism: A Study of a Vice, Acumen, Durham, 2012. Taylor, Robert, Reconstructing Rawls: The Kantian
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sau regulile de organizare socială, politicile publice imperative în cadrul societății etc. 39 Așa cum indică, spre exemplu, Rawls, Political Liberalism, p. 11, Rawls, Justice as Fairness, p. 14 sau Quong, Liberalism without Perfection, p. 14. 40 Cheryl Misak, Truth, Morality, Politics: Pragmatism and Deliberation (Routledge, New York, 2000), Robert Talisse, Democracy After Liberalism: Pragmatism and Deliberative Politics (Routledge, New York, 2005), Robert Talisse, A Pragmatist Philosophy of Democracy (Routledge, New York, 2007), Talisse, Democracy and Moral Conflict. 41 Așa cum sugerează Matt Sleat, "Justification, Pluralism and
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
39 Așa cum indică, spre exemplu, Rawls, Political Liberalism, p. 11, Rawls, Justice as Fairness, p. 14 sau Quong, Liberalism without Perfection, p. 14. 40 Cheryl Misak, Truth, Morality, Politics: Pragmatism and Deliberation (Routledge, New York, 2000), Robert Talisse, Democracy After Liberalism: Pragmatism and Deliberative Politics (Routledge, New York, 2005), Robert Talisse, A Pragmatist Philosophy of Democracy (Routledge, New York, 2007), Talisse, Democracy and Moral Conflict. 41 Așa cum sugerează Matt Sleat, "Justification, Pluralism and Pragmatism: The Problems and Possibilities of a Peircian Epistemic Justification of
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
and Deliberation (Routledge, New York, 2000), Robert Talisse, Democracy After Liberalism: Pragmatism and Deliberative Politics (Routledge, New York, 2005), Robert Talisse, A Pragmatist Philosophy of Democracy (Routledge, New York, 2007), Talisse, Democracy and Moral Conflict. 41 Așa cum sugerează Matt Sleat, "Justification, Pluralism and Pragmatism: The Problems and Possibilities of a Peircian Epistemic Justification of Liberalism", în European Journal of Pragmatism and American Philosophy 2 (2009), pp. 38-58, Michael Bacon, "The Politics of Truth: A Critique of Peircean Deliberative Democracy", Philosophy & Social Criticism 36 (2010
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
2005), Robert Talisse, A Pragmatist Philosophy of Democracy (Routledge, New York, 2007), Talisse, Democracy and Moral Conflict. 41 Așa cum sugerează Matt Sleat, "Justification, Pluralism and Pragmatism: The Problems and Possibilities of a Peircian Epistemic Justification of Liberalism", în European Journal of Pragmatism and American Philosophy 2 (2009), pp. 38-58, Michael Bacon, "The Politics of Truth: A Critique of Peircean Deliberative Democracy", Philosophy & Social Criticism 36 (2010), pp. 1075-1091, Matthew Festenstein, "Pragmatism, Inquiry and Political Liberalism", Contemporary Political Theory 9 (2010), pp. 25-44
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
of a Peircian Epistemic Justification of Liberalism", în European Journal of Pragmatism and American Philosophy 2 (2009), pp. 38-58, Michael Bacon, "The Politics of Truth: A Critique of Peircean Deliberative Democracy", Philosophy & Social Criticism 36 (2010), pp. 1075-1091, Matthew Festenstein, "Pragmatism, Inquiry and Political Liberalism", Contemporary Political Theory 9 (2010), pp. 25-44, Eric MacGilvray, "Democratic Doubts: Pragmatism and the Epistemic Defense of Democracy", în Journal of Political Philosophy 22 (2014), pp. 105-123 sau Eva Erman și Niklas Möller, "Why Democracy Cannot
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
2009), pp. 38-58, Michael Bacon, "The Politics of Truth: A Critique of Peircean Deliberative Democracy", Philosophy & Social Criticism 36 (2010), pp. 1075-1091, Matthew Festenstein, "Pragmatism, Inquiry and Political Liberalism", Contemporary Political Theory 9 (2010), pp. 25-44, Eric MacGilvray, "Democratic Doubts: Pragmatism and the Epistemic Defense of Democracy", în Journal of Political Philosophy 22 (2014), pp. 105-123 sau Eva Erman și Niklas Möller, "Why Democracy Cannot Be Grounded in Epistemic Principles", în Social Theory & Practice 42, 3 (2016), pp. 449-473. 42 Deloc
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
personal), în virtutea anumitor competențe specifice - stăpânirea limbilor străine, cunoașterea străinătății, o formație școlară mai aprofundată. Politica stalinistă Politica bolșevică a anilor 1920 față de naționalități, și de evrei în mod deosebit, recunoscându-se necesitatea extinderii perioadei de integrare, este marcată de pragmatism tactic. Pentru rezolvarea problemelor unei populații confruntate cu chestiunea limbii - 70% din evrei declară, la recensământul din 1926, idișul ca limbă maternă -, și cu probleme economice specifice - naționalizarea economiei* a ruinat artizanatul, o specialitate evreiască -, în 1918 au fost create
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din pricina contradicțiilor sale. Din punctul de vedere al lui Marx, burghezia nu și-a făurit numai armele propriei sale ucideri, ci și pe „oamenii care vor mânui aceste arme - muncitorii moderni, proletarii”. Totuși, teoria necorespunzând defel realității, Marx deduce cu pragmatism consecințele revoluțiilor ratate din Europa din 1848. El predică o strategie de permanentă revoluție, mulțumită unui angajament militant sub „falsele stindarde”ale diverselor mișcări progresiste - muncitorești sau burgheze -, în scopul educării militanților și a orientării lor, la momentul oportun, spre
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în lipsa curajului civic, în disprețul față de drepturile individuale și în absența tradiției libertății politice. Descrierea caracterului național american, așa cum rezultă din Despre democrație în America a lui Tocqueville, nu este lipsită de actualitate, după mai bine de un secol. Indecizia pragmatismului american între un idealism implicit dogmatic și dependența de succes, ca măsură a adevărului, se reflectă în ezitarea diplomației americane între Cele patru libertăți și Carta Atlanticului, pe de o parte, și „diplomația dolarului”, pe de altă parte. Caracterul național
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
intuitiv tinzând spre echilibrarea lor. # Acest personaj, scrie ea, încă rar, eliberează intuiția ascunsă în fiecare dintre noi, el excelează în a o armoniza cu raționalismul său pentru a desfășura o viziune foarte largă, o percepție cât mai corectă, un pragmatism cât mai ascuțit și, în definitiv, o eficacitate cât mai percutantă (Le Saget, 1992/1993, p. 307). # De asemenea, ea nu se centrează exclusiv pe rolul liderului ca persoană, ci se referă și la impactul acestuia asupra celorlalți, îndeosebi asupra
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și de evoluție a societății, deși, În același timp, lumea pare să se uniformizeze. Altfel spus, ceea ce noi separăm În plan abstract și În cadrul disciplinelor științifice este trăit de actor ca o Întrepătrundere pornind de la care el acționează, dinamic, din pragmatism. Omul concret, homo situs În terminologia noastră, nu este la fel de disciplinat ca disciplinele pe care le-am creat. Pentru a-și găsi locul, el conjugă mai multe lumi și mai multe dimensiuni concomitent. Sociologii și economiștii convențiilor ar spune că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În fața unui pluralism impus de multiplicitatea și coexistența Bisericilor, nici una dintre acestea neavând mijloacele de a se impune În fața celorlalte. Lumea catolică propovăduiește Încă unitatea absolută a credințelor, În vreme ce În Anglia sau În Olanda se instalează spiritul de toleranță și pragmatismul, contradicția asumată Între credințe devenind una dintre trăsăturile specifice ale acestor țări. În plan științific, contrastul dintre progresele realizate de țările protestante și Întârzierea țărilor catolice este evident, chiar dacă analiza istoricilor asupra cauzelor acestei diferențe nu a ajuns Încă la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
produsele, fiind altminteri amenințată cu dispariția; de aici provine, după Hirschman, superioritatea Întreprinderilor private față de serviciile publice. Astfel, chiar dacă sunt dezamăgiți sau iritați, cei dominați nu contestă neapărat dominația la care sunt supuși: ei pot să rămână loiali, fie din pragmatism, fie din convingere, și pot căuta o soluție și În exit. Protestul este singura soluție care Îi obligă pe conducători să-și folosească puterea pentru a rezolva cu adevărat problemele vieții În colectivitate, pentru a ameliora instituțiile, pentru a-i
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În continuare cinci curente sau grupuri de curente care ne par deosebit de semnificative; demersul nostru este Însă departe de a epuiza lista acestor școli. Dincolo de eterogenitatea sa, instituționalismul tradițional american (aproximativ 1885-1914), pornind de la o triplă tradiție (istoricism, darwinism și pragmatism), după Veblen, este centrat pe un comportament individual care se modifică sub efectul incitațiilor venite dinspre mediul Înconjurător natural și social, aflat el Însuși În schimbare. Instinctele și obiceiurile conjugate dictează comportamentele umane, iar instituțiile ă care nu reprezintă reguli
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
analiza discursului. Lucrări de referință: Analyse automatique du discours, Dunod, Paris, 1969; Les Vérités de La Palice, Maspéro, Paris, 1975; (în colab. cu Gadet, Françoise), La langue introuvable, Maspero, Paris, 1981. Charles Sanders PEIRCE (1839-1914), logician american, matematician, semiotician, fondator al pragmatismului, a cărui operă s-a bucurat tardiv de o recunoaștere internațională. Teoria semnului promovată de Peirce influențează decisiv evoluția științelor limbii în secolul al XX-lea. Lucrări de referință: Collected Papers, Harvard University Press, Cambridge, 1931-1935, vol. 1-6, 1931-1935 (Charles
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cazuri. Vom vedea mai tîrziu folosirea ei de către Ehrard și Shaw, și incredibila accelerație a terapiei rapide (quick therapy). C) Metaforele "will" și "self" Accentul este pus în toate cazurile și în toate disciplinele de la Palo Alto pe schimbarea imediată. Pragmatism, căci acțiunea posibilă care este considerată de către un individ determinat, într-o situație dată, individ căruia i se restituie capacitățile inventive și voința. Această schimbare nu funcționează, deci, decît prin discontinuitate: ea este bruscă, neașteptată, ilogică, non-deductivă, ca toate marile
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
muncitoare din Marea Britanie și din Franța, el încearcă să identifice variabile care pot explica înclinația mai mare sau mai mică spre radicalism politic. Muncitorii din Franța au apreciat scena politică drept locul privilegiat în care se putea realiza schimbarea, în timp ce "pragmatismul" clasei muncitorilor britanici a dat liderilor sindicali un rol decisiv. De ce au devenit samuraii din Japonia agenți ai puterii centrale și ai modernizării, pe când în Germania, Junker-ii au devenit o forță conservatoare? Încercând să răspundă la această întrebare, Reinhard Bendix
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Comparativ cu postmodernismul occidental, cel românesc afirmă Codreanu este o gălăgioasă formă fără fond, un fenomen de împrumut, care nu are nimic cu fondul nostru național. Ceea ce a dus la impunerea unor curente și orientări deviaționiste, cum ar fi feminismul, pragmatismul, homosexualitatea etc. O dată cu încheierea războiului rece, cu marile schimbări din Europa postcomunistă, afirmă cercetătorii Ihab Hassan și Malcolm Bradbury, postmodernismul se stinge. Mai mult, evenimentele din 11 septembrie este de părere Codreanu, marchează o breșă semnificativă în viața politică a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
respectului pentru valori, iar un Patapievici de modelul german al profunzimii. Pentru acești doi "corifei teleintelectuali", ceea ce naște din disputa Lyotard Habermas, ceea ce naște, paradoxal, din plierea celor două teorii, nu poate fi acceptat decât cu coloratura americană. Orientarea spre pragmatism nu surprinde; după revoluție, afirmă Codreanu, postmoderniștii români au fost interesați de ocuparea instituțiilor culturale, iar abia după 1995 au început ofensiva pe planul conceptelor, clasicizând ceva ce încă nu-și făcuse apariția în peisajul literar autohton: postmodernismul. Mutantul optzecist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
avea o legătură indirectă, transistorică, transmodernă deci, cu emblematica de tip comunist și, chiar mai departe, cu "revoluția" din 1989. După înfățișarea amplă a caracteristicilor postmodernismului de tip înalt, se trece la chestiuni mai terestre, și anume la Postmodernism și pragmatism, analizat în principal prin intermediul afirmațiilor lui Richard Rorty, cunoscut la noi cu volumul Contingență, ironie și solidaritate. Punând în discuție rolul filosofiei în cultura occidentală modernă și criticând teoriile promovate de Ludwig Wittgenstein, filosoful american al cunoașterii consideră că este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mediile Legației își exprimau opinia că guvernul francez ar face „o gravă eroare” dacă ar considera U.R.S.S. ca agresor în Polonia și i-ar declara război, ceea ce denotă mai degrabă scăderea prestigiului politic și militar al Franței decât un pragmatism politic. Neutralitatea guvernului de la București, condus de Armand Călinescu, a fost apreciată ca „foarte precară” deoarece, în cazul unui conflict prelungit, dictatul economic al Reichului se va impune în România „ca o necesitate germană de neînlăturat”, ceea ce se întâmpla deja
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]