13,684 matches
-
oricând. Universalitatea și farmecul nebuniei Nebunia este rară în cazul indivizilor, dar în cazul grupurilor, partidelor, națiunilor și epocilor, ea este regula. Friedrich Nietzsche Perioada în care trăim nu este nici mai bună, nici mai rea decât cele ce-au precedat-o. Toate au în comun prezența nebuniei (duioase uneori, agresive alteori), în forme pe care nici cel mai acerb dintre detractorii societății umane nu a izbutit să le prevadă (nici măcar ilustrul amic al lui Nicolaus Olahus, Erasmus din Rotterdam, pe
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
inefabilă care radiază din prinț, de unde și epitetul însoțindu-i numele, este interesant să aflăm că Genji este recunoscut de către oricine, chiar când vrea să treacă neobservat, prin parfumul unic, inconfundabil, pe care îl degajează. Numai la adierea acestui parfum, precedându-i intrarea într-o încăpere sau impregnând câteva zile locul vizitat, femeile sunt deja ca și supuse. Obiceiul nobililor din perioada Heian, al cărei apogeu este descris în romanul celebrei Murasaki Shikibu, este să realizeze, în general după tehnici importate
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pornit în cea mai îndrăzneață aventură a sa: aceea de a pune pe hârtie clasificând și de a clasifica desenând realitatea. Dacă mai era nevoie de așa ceva, iată că teza neoromantică susținută de Bachelard își găsește aici confirmarea deplină: imaginea precedă conceptul, imaginația vine înaintea gândirii. În acest decor primar al umanității-copil, întâlnim, sub forma componentelor de bază prin combinarea cărora se ajunge la a se putea "desena", practic orice concept: câteva obiecte care trimit la ocupațiile principale (acoperișul, vasul cu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
se dezvoltă și capacitatea empatică: a împărtăși cu ceilalți temeri, așteptări și speranțe, ba chiar, îndeosebi în interiorul grupului familiar, capacitatea altruistă. Aceasta asumase o importanță fundamentală pentru comportamentul social uman. Pe parcursul evoluției s-au format emoții și intuiții morale care preced argumentele și judecățile morale. Astfel a învățat omul, încetul cu încetul, încă de la origini să se comporte uman. În concluzie, omul este unica ființă vie care a fost în măsură de la început să creeze și să dezvolte norme sociale și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
să fie elaborate deseori într-un joc de echipă cu experții celorlalte domenii. În orice caz, astăzi o etică rațională nu mai poate presupune acceptarea pasivă a unui sistem de norme eterne, fixe, imutabile, transmis de cei care ne-au precedat. Trebuie găsită soluția care ține cont atât de dezvoltarea istorică a normelor morale, cât și de diversitatea lor culturală. Normele fără o situație concretă, în realitate sunt goale, dar situațiile fără norme sunt oarbe. Totuși, în fața unei permissive society în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
despre originea cosmosului ține de religie și filozofie, care încă din timpurile gânditorilor presocratici este în căutarea principiului originar al realității. Dar și cercetătorului religiei îi este aproape imposibil să se orienteze între concepțiile referitoare la nașterea cosmosului (cosmogonia), adesea precedată de nașterea divinității (teogonia). Sunt cosmogonii conform cărora lumea și omul există datorită mișcării forțelor impersonale. Iar altele, în care mai multe divinități sau doar un unic Dumnezeu creează totul. Pentru majoritatea oamenilor de știință faptul că religiile profetice apelează
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
iau viața așa cum vine. Ars moriendi Totul a fost diferit de cum gândeam. La fel ca mulți din contemporanii mei, datorită importantelor progrese ale igienei și medicinei, mi-a fost dată posibilitatea să trăiesc mai mult decât cei ce m-au precedat. Am pornit deja pe strada celui de-al nouălea deceniu. Pentru cât timp încă? Cu cât îmbătrânesc, cu atât mai mult mă interesez ca viața mea să aibe un sfârșit demn. Din ars vivendi, arta de a trăi, face parte
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cunoștințelor care alcătuiesc "știința" și care își revendică de altfel cu aroganță acest titlu. Înțelegem prin aceasta o cunoaștere riguroasă, obiectivă, incontestabilă, adevărată. Ea se distinge de toate formele aproximative, chiar îndoielnice, ale cunoștințelor, sau credințelor, sau superstițiilor care au precedat-o prin forța evidențelor și demonstrațiilor sale, a "dovezilor" sale, și în același timp prin rezultatele extraordinare la care a ajuns, și care bulversează fața pământului. Din nefericire, această bulversare se răsfrânge asupra omului însuși. Dacă, neîndoielnic, cunoașterea din ce în ce mai comprehensivă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
științifică și distrugerea omului. Iată noua barbarie, pe care nu este sigur că o vom putea depăși de data asta. CAPITOLUL I CULTURĂ ȘI BARBARIE Barbaria nu este un început, ci este întotdeauna secundară unei stări a culturii care o precede în mod necesar, și poate apărea ca o sărăcire și o degenerescență numai în raport cu aceasta. Barbaria, spune Joseph de Maistre, este o ruină, nu un rudiment. Cultura este așadar întotdeauna preeminentă. Până și formele cele mai fruste de activitate și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
precis credința că cunoașterea științifică este nu numai cea mai importantă, ci și singura cunoaștere veritabilă, că, de fapt, cunoașterea înseamnă știință, adică acel tip de cunoaștere matematică a naturii introdus în epoca lui Galilei, și că tot ceea ce a precedat această implantare a științei riguroase în Occident nu a fost decât un mănunchi de cunoștințe neorganice, intuiții confuze, ca să nu spunem prejudecăți și iluzii. Nu putem totuși scăpa din vedere faptul că începuturile sunt întotdeauna partea cea mai dificilă; și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
proces, nimicirea sa. Or o atare imagine nu este nici ideală, nici abstractă, este cea a lumii în care trăim, o lume în care tocmai a apărut un nou tip de barbarie, mai grav decât toate cele care l-au precedat și din cauza căruia omul riscă într-adevăr astăzi să moară. Numesc praxis cunoașterea vieții ca acea cunoaștere în care viața constituie deopotrivă puterea care cunoaște și ceea ce este cunoscut de ea, procurându-i într-o manieră explicită "conținutul". Ceea ce caracterizează
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
este vorba, fiecare, spunea Marx, face diferența între ochiul grosolan și ochiul rafinat ca și cum o asemenea cunoaștere nu ar fi doar indiferentă față de lipsa de precizie a cuvintelor și conceptelor în care se încearcă a o exprima, ci le-ar preceda într-un anumit fel, nedatorându-le nimic, nefiind nici explicată, nici elucidată de ele. O astfel de cunoaștere este cea a vieții, a subiectivității care se cunoaște pe sine independent de orice abordare de un alt ordin: legată de limbaj
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în mod constant pe sine și cunoscându-se în orice clipă, viața știe de asemenea în orice clipă ceea ce trebuie făcut și ceea ce-i trebuie. O astfel de cunoaștere nu este în nici un fel diferită de acțiune, nici nu o precede, nici nu o "determină" la drept vorbind, ci îi este identică, în calitate de această pricepere originară care este viața, în calitate de praxis, în calitate de corp viu. Acțiunea, așa cum am văzut, nu este niciodată decât actualizarea puterii primitive a acestui corp fenomenologic. Determinarea valorilor
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Eu Pot fundamental care sunt eu. Însă mișcarea prin care, fără contenire, viața ajunge în sine și survine sieși în conservarea și sporirea de sine această mișcare nu este vrută, ea nu rezultă din nici un efort, ci mai curând îl precede pe acesta și îl face posibil; ea este acel a fi cu sine în mod integral și radical pasiv în care ființa este dată ei înseși pentru a fi ceea ce este în conservare și sporire pentru, eventual, pe acest Fond
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pe care să ne fie posibil a le aprecia din exterior; numai surprinderea posibilității lor celei mai interioare le clarifică. Aceasta este în esența sa fenomenologică. Mai veche decât ivirea pre-obstanțială a lumii și decât explozia sa ek-statică, ea le precede nu pentru a le ceda locul și a se transforma în ele, ci ca ceea ce rămâne în sine în Noaptea abisală a subiectivității sale, pe care nici o auroră nu o risipește vreodată. Și totuși aici, în această Noapte nepătrunsă și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
evidență și, odată cu ea, caracterul pătrunzător al observației de pornire împrumutate de la Joseph de Maistre și potrivit căreia barbaria este mereu secundară în raport cu o formă preexistentă de cultură. Nu o situație istorică, cea a unei culturi date, este cea care precede răsturnarea sa într-un proces de descompunere, ci Energia originară a Ființei în calitate de Viață sau, mai curând, în ceea ce privește această viață care este a noastră (cea a indivizilor și a grupurilor, prin urmare cea a societăților), faptul că ea se regăsește
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
înseși și a Energiei sale. Să presupunem o lume în care nu mai există nici biserici, nici temple, în care edificiul cel mai modest și mai utilitar nu mai are deasupra un fronton, și nici nu mai este flancat sau precedat de o colonadă (ca la Efes) o lume în care organizarea muncii nu se mai înrădăcinează în subiectivitatea organică, în care munca nu mai este actualizarea puterilor sale potrivit jocului imanent al ordonării lor interioare, venirea lor la ele însele
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de pură iubire de exemplu. Recunoașterea în existența sa autonomă a unei dimensiuni ontologice de imanență radicală în sânul căreia se înfăptuiește această repetare originară este esențială, ea singură permițând înțelegerea transmiterii cunoștințelor primitive străine cunoașterii reprezentative și obiective, și precedând-o în mod necesar. Primele schimburi dintre mamă și copil, însușirea mișcărilor corporale, antrenarea sub toate formele sale, fenomenele de imitație și de intropatie care se află în fondul vieții individuale și sociale se produc toate în interiorul acestei sfere intersubiective
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
au schimbat din momentul în care femeia a devenit mamă. Observația participativă - posibilă prin acceptarea cu bunăvoință de către coordonatoarea proiectului și de asistenții sociali din program - a presupus implicarea în viața de fiecare zi a comunității. Acest fapt a fost precedat de declararea intențiilor globale de cercetare. Participarea la viața comunității a fost relativ moderată, fără o integrare efectivă în grup și o asumare de roluri corespunzătoare. Analiza de documente a vizat studierea fișelor de identificare, a evaluărilor inițiale și finale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
tot așa, până la sațietate. După ce își notă, totuși, într-un carnețel, câteva din cele mai aiuristice și mai artistice mesaje, Bart își goli cana cu ceai, apoi scrise și el fără mare grabă câteva replici ironice la adresa celor care îl precedaseră și le expedie pe net, semnându-le cu pseudonimul său simpatic - D’Artagnan. Pentru că era singurul utilizator la acea oră matinală și nu se aștepta la reacții imediate, dădu să iasă puțin până în balcon, să ia aer, dar până să
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
-i cerere. În optica keynesiană, dimpotrivă, o supraproducție este posibilă datorită faptului că ponderea relati-vă a economisirii crește pe măsură ce crește venitul. Aceasta îl conduce să considere economisirea ca pe o fugă din circuitul economic. Atunci cînd economiștii care l-au precedat considerau economisirea ca un prealabil necesar investițiilor, deci un element benefic, Keynes dorea, dimpotrivă, sterilizarea economiilor. Mai mult, el preconiza recursul la împrumut și la deficit public pentru a dezvolta investițiile, eliminînd astfel anticipările asupra unor economisiri viitoare. Deci pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de acei termeni cu care pare a fi sinonimă. În primul rînd, mentalitatea e o însușire a unui grup de oameni și nu a unei persoane izolate. Ai o mentalitate numai alături de alții, nu de unul singur. Apartenența la grup precedă dobîndirea mentalității. În al doilea rînd, mentalitatea e invizibilă, precum un cîmp psihologic pe care nu-l vezi, dar pe care îl simți mereu, prin felul în care reacționează oamenii care sunt prinși în el. Un pește ținut într-un
Acvariul cu mentalități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7884_a_9209]
-
foarte prietenește, pe față, opiniile. Sigur, ei fiind mai fanatici, mai încordați. Oricum, erau inteligenți. Asta e un fapt". Elita tineretului aparținea acestei fascinante mișcări: M-a frapat că, dintre noi, din generația mea și din cea care m-a precedat, cei mai deștepți, mai buni și mai cultivați erau legionari". Disputele ce aveau loc reprezentau, ca să ne exprimăm astfel, o hărțuire a inteligenței de către ea însăși. Un regal al unei autodevorări ce anunța parcă, în fosforescența sa, noaptea postbelică în
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6993_a_8318]
-
Predeal, lăcaș luminos ce poartă hramul Sf. Împărați Constantin și Elena, au găzduit fiecare în parte prezentarea celebrului ciclu de lucrări cvartetistice datorate lui Joseph Haydn, Ultimele șapte cuvinte ale Mântuitorului pe cruce. Este un opus original, un ciclu ce precede marile capodopere beethoveniene ale genului. Cele șapte mișcări în mare parte lente, șapte sonate precedate de o introducere și urmate de o concluzie, Cutremurul, portretizează momentul suprem al sacrificiului; ne luminează viziunea unui artist de geniu asupra suferinței. între mișcări
Orchestra tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7000_a_8325]
-
parte prezentarea celebrului ciclu de lucrări cvartetistice datorate lui Joseph Haydn, Ultimele șapte cuvinte ale Mântuitorului pe cruce. Este un opus original, un ciclu ce precede marile capodopere beethoveniene ale genului. Cele șapte mișcări în mare parte lente, șapte sonate precedate de o introducere și urmate de o concluzie, Cutremurul, portretizează momentul suprem al sacrificiului; ne luminează viziunea unui artist de geniu asupra suferinței. între mișcări, prelatul avea menirea de a comenta cuvintele Mântuitorului. Este momentul crucial ce anunță zorii Romantismului
Orchestra tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7000_a_8325]