873 matches
-
Universul nostru este cu siguranță un univers cu predominanță macro-fizică. Dar Lupasco vedea, în mintea sa, celelalte două universuri care pentru noi, muritorii de rînd, par mai degrabă de domeniul SF: un Univers cu predominanță biologică și un Univers cu predominanță psihică. În Universul biologic, "sistemele macrofizice ar fi minoritare, fragile și efemere, mereu atacate și potențializate de grupări macromoleculare, de configurații și de structuri biologice, ale căror amploare, suplețe, bogăție a diversității și forță sunt greu de imaginat... ". În Universul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
tradițiile lumii, dintotdeauna fac apel la un astfel de proces. Universul psihic este fondat pe terțul inclus, așa cum universul macrofizic este fondat pe omogenizare, iar universul biologic este fondat pe eterogenizare. Și cele trei universuri coexistă. Doar că există o predominanță a unuia sau altuia. În ceea ce numim "viața", există o predominanță indiscutabilă a universului macrofizic ne îndreptăm inexorabil spre moarte. Va trebui, scrie Lupasco, să se dezvolte în om materia psihică, semi-actualizările și semi-potențializările antagoniste și contradictorii în starea T
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
psihic este fondat pe terțul inclus, așa cum universul macrofizic este fondat pe omogenizare, iar universul biologic este fondat pe eterogenizare. Și cele trei universuri coexistă. Doar că există o predominanță a unuia sau altuia. În ceea ce numim "viața", există o predominanță indiscutabilă a universului macrofizic ne îndreptăm inexorabil spre moarte. Va trebui, scrie Lupasco, să se dezvolte în om materia psihică, semi-actualizările și semi-potențializările antagoniste și contradictorii în starea T pentru ca aceste două conștiințe antinomice, una luminînd-o pe cealaltă, să dea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
seama de caracterul progresiv al acestora, din punctul de vedere al nivelului de integrare și al demersului de proiectare curriculară, dar și de scopurile urmărite în procesul de învățare. Indiferent de abordarea adoptată, de nivelul de integrare și de posibila predominanță a unei strategii didactice, trebuie reținut faptul că proiectarea integrată a curriculum-ului și organizarea învățării se centrează pe principiul învățării prin încercare și prin descoperire, bazat pe o viziune constructivistă și globală asupra celui ce învață și asupra lumii
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
sau cele derivate - cu „cât”) sunt susceptibile de a favoriza strategii bazate pe sondaje sau analize ale informațiilor de arhivă, cum se Întâmplă În cercetările economice. Aceste strategii sunt avantajoase atunci când scopul cercetării este acela de a descrie incidența sau predominanța unui fenomen, sau când studiul se vrea a fi anticipativ În privința anumitor rezultate. Două exemple tipice ar fi investigarea atitudinilor politice predominante (În care un sondaj ar putea constitui strategia preferată) sau a răspândirii unei boli precum SIDA (În care
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cea mai importantă condiție pentru a delimita diferitele strategii de cercetare este identificarea tipului de Întrebare pe care o adresați. În general, Întrebările „ce”/„care” pot fi explorative (situație În care poate fi utilizată oricare dintre strategii) sau privitoare la predominanță (caz În care sunt favorizate sondajele sau analiza informațiilor de arhivă). Întrebările „cum” și „de ce” sunt susceptibile de a favoriza folosirea studiilor de caz, a experimentelor sau a istoriilor. Formularea Întrebărilor de studiu este poate cel mai important pas Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Aceasta din urmă necesită o enumerare operațională a Întregului univers sau grup, cu folosirea statisticilor inferențiale pentru a stabili intervalele de Încredere pentru care această reprezentare este Într-adevăr precisă. Procedura este folosită de obicei când cercetătorul vrea să stabilească predominanța sau frecvența unui anumit fenomen. Aplicarea logicii de eșantionare pentru studiile de caz ar fi o greșeală. În primul rând, studiile nu sunt cea mai potrivită metodă pentru stabilirea predominanței unui fenomen. În al doilea rând, un studiu ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Procedura este folosită de obicei când cercetătorul vrea să stabilească predominanța sau frecvența unui anumit fenomen. Aplicarea logicii de eșantionare pentru studiile de caz ar fi o greșeală. În primul rând, studiile nu sunt cea mai potrivită metodă pentru stabilirea predominanței unui fenomen. În al doilea rând, un studiu ar trebui să acopere atât fenomenul de interes, cât și contextul său, rezultând un număr mare de variabile relevante. Ar fi nevoie de un număr prea mare de cazuri pentru a permite
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
depinde de progresul și descoperirile celorlalte investigații. În al treilea rând, se poate să fi fost nevoie de studii pentru a elucida un proces de bază și s-au folosit alte metode (cum ar fi un sondaj) pentru a defini predominanța sau frecvența proceselor. În acest scenariu de complementaritate, nu de convergență, Întrebările sunt susceptibile de a fi strâns coordonate cu cele ale altor metode, investigațiile complementare pot apărea simultan sau secvențial, dar analiza inițială și rapoartele fiecărei cercetări În parte
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
dovezilor sondajului: complementaritatea descoperirilor Studiile bazate pe metode multiple pot adresa Întrebări complementare ce trebuie abordate prin metode diferite. Cel mai adesea, studiile de caz sunt folosite pentru o Înțelegere mai profundă a proceselor cazuale, În timp ce sondajele oferă indicații asupra predominanței unui fenomen. Două studii ilustrează această combinație. Primul s-a ocupat de proiecte educaționale finanțate de Ministerul Educației din Statele Unite (Berman și McLaughlin, 1974-1978). Au fost combinate studiile de caz a 29 de proiecte cu un sondaj pe 293 de
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
detalierea înfățișării și/sau a trăsă turilor de personalitate/de caracter ale unor personaje literare sau ale unor persoane reale/ale unor personalități. Textul descriptiv are ca marcă definitorie capacitatea de reprezentare a unor aspecte simultane, coexistente în spațiu. Prin predominanța organizării spațiale și, implicit, prin suspendarea temporalității, discursul descriptiv se diferențiază de textul narativ. Alt element de contrast este opțiunea demersului narativ pentru diegesis (relatare), în timp ce textul descriptiv apelează frecvent la mimesis (reprezentare). Un model reductiv al textelor descriptive diferențiază
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
text: laic și religios, colocvial și neologic, argotic, ironic etc. - accentuarea elementelor de sintaxă poetică: discurs înlănțuit liber prin tehnica ingambamentului, dislocări sintactice, topică afectivă - radicalizarea nivelului stilistic: înlocuirea metaforei plasticizante cu figuri de stil moderne - „metafora revelatorie“ sau ermetică, predominanța metonimiei, frecvența construcțiilor oximoronice etc. - diversitatea elementelor de versificație, de la prozodia clasică la versul liber sau cel cu rimă, fără ritm (aritmic); noul model de poeticitate bazat pe accente afective, cu versuri inegale ca măsură, fără ritm, cu rimă/semirimă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de narare. Stil direct, stil indirect și indirect liber Modurile principale de narare sunt: Nararea prin reprezentare este o strategie textuală prin care se impune discursul personajelor ce substituie pe spații ample discursul naratorului. Conferă narațiunii un caracter scenic, determinând predominanța stilului direct. Vorbirea directă a persona jelor este marcată subiectiv, afectiv și stilistic prin prezența indicilor lexicogramaticali ai persoanelor I și a IIa, a substantivelor și adjectivelor în cazul vocativ, a verbelor la imperativ, prin mărci afective exprimate prin interjecții
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și alte elemente ce diferențiază romanele: diversitatea relațiilor dintre realitate și ficțiune, dintre fabulă și discurs, diversitatea perspectivelor narative și a contextului ficțional. Complexitatea acțiunii presupune și existența unui număr mare de personaje complexe, individualizate, ilustrând diversitatea tipologiilor umane, precum și predominanța narațiunii, care are însă caracter integrator, inserând și pauze descriptive ori secvențe dialogate/monologate. Criteriile de clasificare au în vedere un singur aspect din multitudinea celor care caracterizează un roman. Criteriul canonului estetic diferențiază romanul medieval de cel romantic, baroc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
personaje. Astfel, în fragmentul citat, se evidențiază prezența unui narator heterodiegetic (narator omniscient/anonim/obiectiv, care relatează la per soana a IIIa) și existența mai multor personaje: Titu Herdelea, Petre Petre, Marioara, Nadina, boierul Miron etc. O altă caracteristică vizează predominanța narațiunii ca mod specific de expunere. Textul reprodus reprezintă un episod narativ în care se relatează pregătirile pe care le face Titu Herdelea pentru călătoria de la conacul boierului Miron până în satul Lespezi și drumul său, în tovărășia țăranului Petre Petre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
O primă trăsătură ilustrată este prezența instanțelor comunicării narative - narator și personaje. Astfel, în fragmentul citat, se evidențiază prezența unui naratorpersonaj (narator homodiegetic, desemnat în text prin persoana întâi narativă) și existența unui personaj feminin, Ileana. O altă caracteristică vizează predominanța narațiunii, fragmentul fiind centrat pe relatarea succesiunii de momente ce premerg actul creației șii urmăresc desfășurarea, până la istovirea finală. Tot astfel, pot fi ilustrate trăsături precum desfășurarea acțiunii în timp și spațiu (în text apar repere spațiotemporale multiple: pe la mijlocul lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se remarcă prezența unui narator homodie getic care are și rol actanțial. Alături de acest personaj narator, în text mai apar tovarășii lui de călătorie și călăuza drumeților de la oraș, Ion Onișor. O altă trăsătură distinctivă a ope rei epice este predominanța narațiunii. Acest mod de expunere este dominant în frag mentul reprodus, în care se relatează călătoria la munte a unui grup de orășeni și popasul lor în casa lui Onișor. La nivel discursiv, narațiunea este susținută prin frecvența mare a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
citat, naratorul este heterodiegetic, omniscient, iar personajele evidențiate sunt Dănuț și Monica. Alte trăsături ale genului sunt: existența unui conflict, a unui fir epic/mai multor fire epice, ca succesiune de evenimente, de situații, apoi, prezența unor repere spațiotemporale multiple, predominanța narațiunii etc. Fragmen tul reprodus schițează un conflict interior, cognitiv, fixează repere spațiotemporale multiple ale acțiunii (de exemplu, Iași, mai avea un an de școală și isprăvea cu o epocă) etc. 9. Secvența textuală selectată detaliază reflecții ale personajului principal
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
privește totuși cu un zâmbet neînduplecat. O altă particularitate a genului este structurarea textului în unități compoziționale specifice - acte, tablouri, scene. De exemplu, fragmentul dat a fost selectat din Actul III, Tabloul XII, Scena II. Caracteristică creației teatrale este și predominanța dialogului dramatic, ca mod principal de expunere. Fragmentul citat, de pildă, alcătuit dintro succesiune de replici, antrenează în dialogul dramatic două personaje: Maria și Gelu. 9. Schimbul de replici dintre Gelu și Maria evidențiază concepții diferite asupra iubirii. Prin convingerea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Mirat, agitat)]. 8. O trăsătură a genului dramatic este prezența didascaliilor, prin care se precizează elemente ale spectacolului teatral. Deși în număr redus, indicațiile scenice apar și în fragmentul citat: Cei doi se îmbrățișează. O altă particularitate a genului este predominanța dialogului dramatic, ca mod principal de expunere. Fragmentul citat este o succe siune de replici care alcătuiesc dialogul dramatic susținut de către două personaje: Samuel Beckett și Godot. 9. Replica personajului Godot are implicații multiple. În primul rând, exprimă optica spectatorului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
are drept trăsătură definitorie prezența instanțelor comunicării narative. De exemplu, în fragmentul citat, se evidențiază prezența unui personajnarator, desemnat prin persoana I (îmi luasem obiceiul să mă duc...), și a unui personaj feminin - iubita lui. O altă caracteristică rezidă în predominanța narațiunii, ca mod principal de expunere. Astfel, în prima secvență, se relatează o suită de acțiuni legate de pasiunea de a pilota avioane și activități cotidiene, numite mai ales prin verbe la timpul imper fect - indice specific al narativității (Veneam
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a dirija jocul scenic al actorilor, prin precizarea elementelor paraverbale și nonverbale ale discursului (zâmbind obosit, îi vor bește ușor, fără ură)/detalierea limbajelor scenice și a comportamentului scenic al actorilor. 8. Genul dramatic are multiple trăsături definitorii: prezența didascaliilor, predominanța dialogului dramatic, ca mod principal de expunere, structurarea textului în unități compoziționale specifice (acte, scene), precum și prezența limbajelor scenice, specifice artei dramatice (decor, sunet și lumini, jocul scenic al actorilor etc.). Toate aceste caracteristici sunt ilustrate și în textul citat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
perfectă, ale cărei elemente și funcții se găsesc în cele mai strânse și mai armonioase relații de interdependență. Nu există nici fenomen local fără răsunet general asupra organismului, precum nu există fenomen general, fără corespunzătoare expresii organice locale. De aceea, predominanța unei anumite funcții imprimă individului anumite particularități anatomice, fiziopatologice și psihice, a căror cunoaștere permite să se tragă anumite concluzii, valabile pentru întreaga comportare a individului. Este întocmai ceea ce a făcut Cuvier, care se știe că a putut reconstitui particularitățile
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
individualizat, până în cele mai mărunte detalii ale activității lui. Pe de altă parte însă, numărul normal de tipuri umane, morfologice și fiziopatologice, nu este deloc nelimitat, ci dimpotrivă, el este restrâns la un joc relativ redus de tipare, determinate de predominanțele funcționale, care precum se știe, nu sunt nici ele nelimitate. Din lucrările moderne asupra tipologiei umane rezultă următoarele două postulate fundamentale: 1. Toate particularitățile unui individ uman sunt determinate în raport cu tipul său general. 2. Tipurile posibile în ordinea normală sunt
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
determină doar ciclul anotimpurilor prin care domnește asupra vegetației; în plus, soarele GUVERNEAZĂ CICLUL ZI-NOAPTE, CEEA CE ÎI CONFERĂ FUNCȚIA DE ILUMINARE ȘI SPECIFICITATEA DE A SIMBOLIZA SPIRITUL, FUNCȚIA ILUMI-NANTĂ A PSIHISMULUI UMAN. Fazele succesive ale evoluției mitice se caracterizează prin predominanța tot mai mare a simbolismului "soarelui-spirit", reprezentate a supraconștientului, deci a unui plan secundar din ce în ce mai spiritual și posedînd prin aceasta o prevalență progresivă a deschiderii etice. Interpretarea miturilor a dat întotdeauna dovadă de o anumită tendință destul de pronunțată de supraestimare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]