876 matches
-
limba maghiară Kisfüzes") este un sat în comuna Hida din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea se află pe una din ramificațiile Drumului Național Jibou-Cluj-Napoca. În Repertoriul arheologic al României localitatea Stupini este menționată cu un sit arheologic datat (epoca) „Eneolitic” - preistorie, cultura/fază culturală „Tiszapolgár”. Prin Codul RAN 141517.01 este repertoriata așezarea eneolitică cu numele „Așezarea Tiszapolgár de la Stupini - Dealul Stupinilor”. Tipul sitului este cel de „așezare”, categoria „locuire civilă”, reperul „în apropierea localității, pe un deal”, punctul „Dealul Stupinilor
Stupini, Sălaj () [Corola-website/Science/301835_a_303164]
-
atestă rolul militar, politic, administrativ și economic pe care l-a îndeplinit cetatea. Sepulturile dacice descoperite aici, din secolul al IV-lea î.e.n., precum și toporișcele de piatră șlefuită, ceramica și oasele de mamut arată o continuitate de populare încă din preistorie. Locuirii medievale îi corespund două niveluri de locuire. Primul, anterior construirii fortificației, a fost datat pe baza materialului arheologic la sfârșitul secolului al XIII-lea - începutul secolului al XIV-lea. Cel de al doilea nivel corespunde perioadei ridicării zidurilor, deoarece
Enisala, Tulcea () [Corola-website/Science/301837_a_303166]
-
științifică de referință care vorbește despre Boișoara. Istoricul Comunei Boișoara se confundă cu istoricul Loviștei. În centrul Loviștei se află Comuna Boișoara, prin care trece străvechiul drum de legătură dintre Curtea de Argeș, vechi scaun domnesc. Populație în Loviștea a existat din preistorie, fiind un ținut înconjurat din toate părțile de munți înalți, ca o cetate. În trecut în Ținutul Loviștea nu se putea pătrunde decât pe două căi: pe la sud-est, de la Sălătruc din Județul Argeș prin Comuna Perișani și de la nord-est prin
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
Mare este un sat în comuna Grădinari din județul Olt, Oltenia, România. Este una dintre localitățile rurale importante din partea de nord a județului Olt. Cu o veche istorie, atestată de numeroase monumente, așezarea își găsește originea în vremurile îndepărtate ale preistoriei. Din cele mai vechi timpuri, oamenii s-au stabilit aici, datorită condițiilor favorabile de trai, reprezentate de lunca apropiată a Oltului, cursuri de apă domoale, cu debit mic dar permanent, solul fertil al regiunii și terasele cu numeroase izvoare, favorabile
Runcu Mare, Olt () [Corola-website/Science/302012_a_303341]
-
Heraldica ["lat." heraldus, "fr." héraut - crainic] este știința specială a istoriei care are drept scop stabilirea principiilor teoretice, cercetarea, interpretarea și evoluția stemelor unui stat, oraș, familie, corporație etc. Utilizarea heraldicii, ca manifestare simbolică, este atestată încă din preistorie, evoluând odată cu societatea și ajungând în Evul Mediu la dezvoltarea sa maximă. Heraldica are două componente principale: artă heraldică și știință heraldică. 1 — scut despicat; 2 — scut tăiat; 3 — scut sfertuit (scartelat); 4 — scut tăiat în bandă; 5 — scut tăiat
Heraldică () [Corola-website/Science/298668_a_299997]
-
prin stări afectiv-sentimentale specifice. Prin aceste senzații sau mișcări, propria rațiune ar lua act de existența sau inexistența semnalului căutat și a anumitor caracteristici ale generatorului de semnal (aerian, terestru, subteran, subacvatic etc). Radiestezia este cunoscut din antichitate, chiar din preistorie. Unii cercetători susțin că picturile și gravurile diferitelor culturi preistorice conțin elemente ce sugerează folosirea unor baghete indicatoare din lemn, drepte sau în "V" ce se țineau în mână, pe orizontală, pentru orientare. Ulterior materialele s-au diversificat: oase de
Radiestezie () [Corola-website/Science/298699_a_300028]
-
mai plauzibilă. Indiferent de origini, în general, svastica a avut conotații pozitive în istoria timpurie a omenirii, cu excepții mai ales în Africa și America de Sud. Descoperirea grupului de limbi indo-european în anii 1790 a întețit efortul arheologilor de a lega preistoria popoarelor europene de cea a arienilor (indo-iranieni). Ca urmare a descoperirii, printre ruinele Troiei a unor obiecte purtând svastică, Heinrich Schliemann s-a consultat cu doi sanscritologi proeminenți din vremea sa, Emile Burnouf și Max Müller, ajungînd la concluzia că
Svastică () [Corola-website/Science/298729_a_300058]
-
urmărește, de la distanță, chiar dacă nu în sensul unui determinism absolut. Dinamica și desfășurarea proceselor naturale, fluctuațiile climatice marcate prin acțiunea factorilor de eroziune, evoluția biologică și, în ansamblu, a faunei și florei, au definit timpurile de început ale istoriei umanității, "preistoria" (împinsă în urmă, mult, chiar către 5 milioane de ani ). În timpul "cuaternarului", în mai multe rânduri, s-au produs înaintări și retrageri ale ghețarilor, corelate, încă din 1874, de către J. Geikje, cu dezvoltarea culturilor paleolitice. Sintetizând cercetările din Alpi, A
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
formula „epoca pietrei, epoca abundenței“, câștigă tot mai mulți adepți, lăsând în urmă, justificat în numeroasele privințe, mitul omului neajutorat, dependent de natură în mod absolut, în permanentă căutare de hrană. În acest mod, trebuie reformulată ideea nomadismului omului din preistorie întrucât, fără a fi vorba de o „teritorializare“ a grupurilor umane, avea loc o deplasare, o pendulare, circulară chiar, în limitele unui anumit teritoriu, sezonier, în funcție de anotimp și de animalul vânat; acest fenomen, încă evident la nivelul paleoliticului mijlociu, de
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
Din preistorie și până în perioada contemporană, istoria teritoriilor care fac parte în prezent din Statele Unite ale Americii poate fi divizată în numeroase perioade, cele mai multe în funcție de schimbările politice, sociale și economice care au avut loc în aceste teritorii. Pentru colonizarea Americii de Nord s-a
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
de la începuturile civilizației. Această ocupație asigura cea mai mare parte a alimentelor; materiale necesare pentru îmbrăcăminte și alte materii prime pentru industrii. Domesticarea plantelor și animalelor a avut loc acum 14000-6500 de ani și este cea mai studiată idee din preistorie. Acesta a evidențiat faptului că hrană se obține nu doar prin strângerea plantelor sălbatice și vânarea animalelor ci și prin cultivarea plantelor din semințe și prin creșterea în captivitate a anumitor animale. Jumătate din populația globului lucrează în agricultură. Există
Agricultură () [Corola-website/Science/296553_a_297882]
-
și peisajele culturale . Deoarece arheologia are o gamă largă de proceduri diferite, acesta poate fi considerată știință, iar în Statele Unite, este considerată ca o ramură a antropologiei, deși în Europa este privită ca o disciplină separată. Cuprinde studiile arheologiei asupra preistoriei și istoriei; de la dezvoltarea primelor instrumente de piatră din Africa de Est în urmă cu 4 milioane ani până în ultimii zeci de ani. Arheologia nu include că disciplină paleontologia . Arheologia este foarte eficientă și utilă atunci când sunt cercetate societățile preistorice
Arheologie () [Corola-website/Science/296548_a_297877]
-
1922. Primele săpături stratigrafice populare care au prins la public au avut loc pe site-ul antic Troia , efectuate de Heinrich Schliemann , Frank Calvert , Wilhelm Dörpfeld și Carl Blegen în anii 1870, descoperind și cercetând nouă orașe diferite, suprapuse , de la preistorie la epoca elenistica . Între timp , lucrările lui Șir Arthur Evans la Cnossos în Cretă au relevat existența unei străvechi civilizații avansate. Următoarea figură majoră în dezvoltarea arheologiei a fost Șir Mortimer Wheeler, care a dezvoltat rețeaua de excavare, îmbunătățită în
Arheologie () [Corola-website/Science/296548_a_297877]
-
urbană au devenit mai răspândite și arheologia preventivă a fost dezvoltată ca urmare a creșterii dezvoltării comerciale Deoarece cea mai mare parte a istoriei omenirii a avut loc înaintea invenției scrisului, arheologia este cea mai importantă metodă de studiu a preistoriei. În plus, deoarece în numeroase cazuri informațiile istorice sunt incomplete, arheologia oferă o contribuție esențială la studiul istoriei umane. În unele societăți, scrisul a fost utilizat de aristocrație sau s-a folosit doar în cadrul religiei, astfel informațiile scrise oferă date
Arheologie () [Corola-website/Science/296548_a_297877]
-
cu estul Asiei, denumirea aceasta fiind deja folosită în perioda bizantină. O legătură comercială între China și Europa a existat din cele mai vechi timpuri, bazându-se pe schimburi de mărfuri, înlesnind totodată și contacte diplomatice și culturale. Specialistul în preistorie, "André Leroi-Gourhan" consideră acest drum ca fiind un spațiu de schimburi încă din paleolitic, însă care n-a fost evocat în cronicile chinezești decât începând din secolul al II-lea î.Hr.. Această necesitate de schimburi au dus treptat la crearea
Drumul mătăsii () [Corola-website/Science/298460_a_299789]
-
în cea a construirii Templului din Ierusalim de către regele Solomon, despre care se pomenește în Biblie. Or, potrivit lui Mircea Eliade „istoria începe în Sumer“. Practic, începuturile masoneriei operative reprezintă începuturile culturii urbane, construcția primelor orașe-cetăți. Din punct de vedere al preistoriei speciei umane însă, omul a fost dintotdeauna un cioplitor al pietrei. Când arta cioplirii pietrei a fost combinată cu geometria, a apărut Arhitectura. Primii Mari Maeștri au fost, de fapt, Arhitecți. În secolul al XIX-lea, Mackey afirma că masonii
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
ales cu vânătoarea și pescuitul. Multe dintre așezările din zonă au fost fondate în secolele XVII și XVIII de către reprezentanți ai Companiei Golfului Hudson. Între localitățile mai importante din zonă se numără: Zona golfului Hudson a fost locuită încă din preistorie de triburi de eschimoși (inuit, în nord) și cree (în sud). În 1610, Henry Hudson a descoperit golful, care va purta numele său, și a explorat coastele sale estice. În primăvara următoare însă, pe nava sa a izbucnit o revoltă
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
Studierea lor i-au permis realizarea fiselor de evidentă pentru cele din culturile Cucuteni, Sărată Monteoru, Cernavoda ș.a. În anul 1932 a prezentat ca teza de doctorat la Universitatea „Philipp” din Marburg o pertinenta analiză a stadiului cercetărilor în domeniul preistoriei de pe teritoriul României. Comisia de examinare apreciind superlativ contribuția cercetătorului i-a recomandat că în continuare să întreprindă noi cercetări care să permită redactarea unei ample lucrări care să ofere o largă paletă de date referitoare la evoluția viețuirii omului
Ion Nestor () [Corola-website/Science/307244_a_308573]
-
în colecțiile muzeelor. În acest sens la 13 februarie 1934 dr. , asistent la Muzeul Național de Antichități, informa conducerea Ministerului Instrucțiunii Cultelor și Artelor că a publicat la Berlin, sub auspiciile Institutului Arheologic din Germania o lucrare de sinteză despre preistoria României. Considerând că este necesară o completare a documentației pe baza unor vizite la muzee și realizarea de fotografii, solicită sprijinul material din partea ministerului. Rezoluția ministrului din 13 februarie 1934 solicită academicianului prof. Ioan Andrieșescu, directorul Muzeului Național de Antichități
Ion Nestor () [Corola-website/Science/307244_a_308573]
-
Ross este fratele mai mare al Monicăi Geller. În facultate i-a cunoscut pe Chandler Bing, cu care a format o formație de muzică și pe Carol Willick, prima sa soție. Este doctor în paleontologie și lucrează la Muzeul de Preistorie din New York. De asemenea, mai târziu, va deveni și profesor la Universitatea din New York. Este divorțat de trei ori și are doi copii. Prima soție, Carol Willick, prietena sa din facultate, descoperă că este lesbiană după ce rămâne însărcinată cu fiul
Ross Geller () [Corola-website/Science/307253_a_308582]
-
fost răsturnat în anul 1868, iar împăratul Meiji (1867-1912) a fost repus în drepturile lui de conducător al națiunii. Saigo Takamori, liderul forțelor imperiale, și Katsu Kaishu, liderul forțelor șogunale, s-au întâlnit și au negociat predarea pașnică a puterii. Preistoria este acea porțiune din trecutul uman care precede documentele scrise și poate fi cunoscută doar prin cercetarea arheologică. Era preistorică în Japonia începe în epoca pleistocen (era glaciară), când grupuri umane de pe continentul asiatic au ocupat pentru prima dată arhipelagul
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
În antichitatea clasică, era regiunea din vestul Peninsulei Balcanice, cuprinsă între Marea Adriatică, râul Morava și Panonia, locuit de iliri. Principalele orașele ale Iliriei au fost Apollonia, Epidamus, Scodra (în prezent, Scutari, Albania) și Rhizon (în prezent, Risan, Muntenegru). Preistoria Iliriei și istoria ilirilor sunt cunoscute din dovezile arheologice. este cucerită de Republica Romană în 168 î.Hr. în urma Războaielelor Ilire. În mitologia greacă, originea numele Iliriei poate fi trasată etiologic de la Ilirios, fiul lui Cadmus și al Harmoniei, care eventual
Iliria () [Corola-website/Science/302120_a_303449]
-
aliere. Ionii de mangan au diverse culori și sunt folosiți în industrie ca pigmenți și ca oxidanți. De asemenea, ionii de mangan (II) apar ca și cofactori pentru o serie de enzime. Unii compuși ai manganului erau cunoscuți încă din preistorie. Au fost descoperite picturi vechi de 17000 de ani realizate cu pigmenți pe bază de bioxid de mangan. Egiptenii și romanii foloseau compuși ai manganului la fabricarea sticlei, fie pentru a o colora, fie pentru a o decolora. De asemenea
Mangan () [Corola-website/Science/302786_a_304115]
-
1954 și 1955, această formă fiind cea mai populară. A fost retipărită de mai multe ori și tradusă în diferite limbi, devenind una dintre cele mai populare și influente lucrări ale literaturii secolului 20. Acțiunea cărții "" se petrece într-o preistorie imaginară, cel de-al treilea Ev al Pământului de Mijloc. Ținuturile din Pământul de Mijloc sunt populate de oameni și de alte specii umanoide (hobbiți, de elfi, gnomi și orci), precum și de multe alte creaturi reale sau imaginare. Narațiunea este
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
continuitate fiind probabil folosite de populațiile locale până la ocuparea Sardiniei de Imperiul Roman în secolul II î.Hr. Incertitudinea datării monumentelor de tip nuraghi este tipică arheologiei din acestă regiune. Conform arheologului italian Massimo Pallottino, cercetător ce se ocupă cu studiul preistoriei italiene, civilizația nuragică a creat cea mai avansată și cea mai monumentală cultură arheologică din tot bazinul vestic din Marea Mediterană. Din numărul mare de construcții doar o foarte mică parte a acestora au fost cercetate științific. Foarte multe artefacte aparținând
Cultura Nuraghi () [Corola-website/Science/302962_a_304291]