5,618 matches
-
mai puțin de 210 magazine comercializează o multitudine de produse cosmetice, de parfumerie, îmbrăcăminte, încălțăminte, articole de marochinărie, bijuterii, lenjerie de corp, articole sport și multe altele, procentul de reducere a prețurilor oscilând între 5% și 70%. În această iarnă, prejudecata conform căreia magazinele cu articole de marcă nu practică reduceri de preț semnificative, nu s-a adeverit, întrucât și firme precum Stefanel, Mango, Lotto, Steilmann, Bata, Otter, Triumph, Il Passo, Elegance și multe altele au pus în vânzare articole la
Agenda2006-04-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284670_a_285999]
-
17, 19, 21); prețul unui bilet: 6 lei (zilnic, primul spectacol și miercuri, tarif redus: 4,50 lei). REȘIȚA: Dacia: 17-22. 06 - Legenda lui Zorro - SUA - premieră (V: 1730, 20; S și D: 15, 1730, 20); 23-24. 06 - Mândrie și prejudecată - Anglia - premieră (V: 1730, 20; S și D: 15, 1730, 20); prețul unui bilet: 5 lei (primul spectacol, tarif redus, 3,5 lei). ARAD: Dacia: 17-22. 06 - Codul lui Da Vinci - SUA - premieră (12, 15, 18, 21); 23-24. 06 -Omen
Agenda2006-24-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/285064_a_286393]
-
Vinci - SUA - premieră (12, 15, 18, 21); 23-24. 06 -Omen: Profeția - SUA - premieră (11, 1330, 16, 1830, 21); prețul unui bilet: 7,00 lei (zilnic, primul spectacol și joi, tarif redus: 5,50 lei). DEVA: Patria: 17-22. 06 - Mândrie și prejudecată - Anglia - premieră (1630, 20); 23-24. 06 - Epoca de gheață 2 - SUA - premieră (17, 19); prețul unui bilet: 5 lei (zilnic, primul spectacol și luni, tarif redus: 3,5 lei). HUNEDOARA: Flacăra: 17-22. 06 - Ai tăi, ai mei, ai noștri - SUA
Agenda2006-24-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/285064_a_286393]
-
de purpură 2: Îngerii Apocalipsei - Franța - premieră (17, 19, 21); 30. 06-1. 07 - Casanova - SUA - premieră (17, 19, 21); prețul unui bilet: 6 lei (zilnic, primul spectacol și miercuri, tarif redus: 4,50 lei). REȘIȚA: Dacia: 24-29. 06 - Mândrie și prejudecată - Anglia - premieră (V: 1730, 20; S și D: 15, 1730, 20); 30. 06-1. 07 - Epoca de gheață 2 - SUA - premieră (V: 1730, 20; S și D: 15, 1730, 20); prețul unui bilet: 5 lei (primul spectacol, tarif redus, 3,50
Agenda2006-25-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/285087_a_286416]
-
17, 19); prețul unui bilet: 5 lei (zilnic, primul spectacol și luni, tarif redus: 3,50 lei). HUNEDOARA: Flacăra: 24-29. 06 - Misiune imposibilă 3 - SUA - premieră (V: 1630, 19; S și D: 14, 1630, 19); 30. 06-1. 07 - Mândrie și prejudecată - Anglia - premieră (V: 1630, 19; S și D: 14, 1630, 19); prețul unui bilet 5 lei (zilnic, primul spectacol, tarif redus: 3,50 lei). Expoziții Galeria Helios: „Între retro și modern“: expoziție de design vestimentar (9-18, S 9-15, D închis
Agenda2006-25-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/285087_a_286416]
-
Patria: 1-6. 07 - Acasă la Coana mare 2 - SUA - premieră (17, 19); 7-8. 07 - Casanova - SUA - premieră (17, 19); prețul unui bilet: 5 lei (zilnic, primul spectacol și luni, tarif redus: 3,5 lei). HUNEDOARA: Flacăra: 1-6. 07 - Mândrie și prejudecată - Anglia - premieră (V: 1630, 19; S și D: 14, 1630, 19); 7-8. 07 - Acasă la Coana mare - SUA - premieră (V: 17, 19; S și D: 15, 17, 19); prețul unui bilet 5 lei (zilnic, primul spectacol, tarif redus: 3,5
Agenda2006-26-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/285110_a_286439]
-
Uzina Mercedes, a cărei producție anuală echivalează cu întreg PIB-ul României. Tot prin zonă se face Audi, Opelul, Porsche, BMW-ul... În Stuttgart există un muzeu al automobilului pe care nu m-am dus să-l văd, dintr-o prejudecată: socot cea mai sinistră invenție din ultimii două sute de ani, o mie de kilograme de fiare, care să plimbe omul de colo colo. Academia Solitude ocupă câteva corpuri de clădire ale unui castel-conac construit în jurul anului 1760, aflat pe înălțimea
O experiență extremă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/2856_a_4181]
-
a adăugat că în Parlament numărul femeilor parlamentar este de 17% și este un "număr infirm". "Este momentul să renunțăm la fanfaronadă și să tratăm fiecare zi ca și cum ar fi Ziua Femeii. Doresc femeilor - mame, soții, surori - o Românie fără prejudecăți. La mulți ani, doamnelor și domnișoarelor, în fiecare zi!", a încheiat Mincă. Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a spus în final: "Femeia te ridică, femeia te coboară! No comment".
Liliana Mincă: Să tratăm fiecare zi ca Ziua Femeii. Zgonea: Femeia de ridică, femeia te coboară by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38989_a_40314]
-
cu studenții ori cu autoritățile locale, cu gentilii finanțatori ai unui premiu oarecare, scriitorii nu câștigă cât pierd. Trebuie să răspundă la întrebări insipide, uneori agresive, să pozeze, să se prefacă interesa(n)ți. Și să încaseze, în plin, tirul prejudecăților. Care țin Estul la o distanță confortabilă de Vest, înghesuindu-i pe scriitorii invitați în niște tipare, mereu aceleași: „Scrie despre Securitatea ta, despre Ceaușescu al tău, despre Casa ta a Poporului. Despre câinii tăi, copiii tăi de pe străzi, țiganii
Scriitorul global by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3905_a_5230]
-
par un soi de corolar neimportant, un apendice lung al unei cărți a cărei miză centrală o reprezintă preschimbările sociale, politice și mentale prin care trece un gigant cu picioare de lut, Imperiul Otoman. Protagonista nu poate trece uneori peste prejudecăți și nici peste un mod de a gândi realitatea pe care-l are în sânge. Metafora devine adeseori mod de viață, iar realitățile exterioare par a fi întotdeauna purtătoarele unui mesaj criptat: „Nu mai există cărbuni pentru foc. Selma nu
Cronica destrămării Imperiului by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3928_a_5253]
-
Național, 2012. Două traduceri recente din Kipling și Tagore, ambii premianți Nobel de la începutul secolului trecut, când problema schimbării în relațiile indo-britanice încă atrăgea atenția, ar putea fi citate ca ipostaze diferite ale „orientalismului”, termen prin care Edward Said desemnase prejudecățile europenilor față de Orient - dar și, totodată, pentru combaterea acestei teorii. Kim de Rudyard Kipling, unul dintre cele „o sută de romane ale secolului XX” și dintre foarte puținele care au aceeași valoare atât pentru copii, cât și pentru cititorii maturi
Kim și Gora by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3927_a_5252]
-
jurnal de călătorie prin cărțile populare. Ne place să credem însă că, după această carte de sigură și valoroasă referință, va urma abordarea și valorizarea în același spirit a colindelor românești, a descântecelor și bocetelor arhaice, aceste comori pe care prejudecățile și comoditatea unei modernități superficiale le-au închis demult (pripită și cumplită nedreptate) în sipetele culegerilor de folclor sau în pântecul cilindrilor de fonograf” (pp. 237 - 238). A avut, până la urmă, dreptate Dan C. Mihăilescu. Cea de-a doua carte
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
motivație transcendentă. Plutim în neant și o facem degeaba, restul e fantasmagorie menită a ne seda mințile înnebunite de spaimă. Pentru geneticianul Dawkins, religia e un virus social care trebuie stîrpit, pentru entomologul Wilson omul e o insectă socială căruia prejudecățile stupului i-au inculcat nevoia stricată a unui Dumnezeu viu, iar pentru paleontologul Gould, știința și religia sunt despărțite de o prăpastie. Fizicienii, la rîndul lor, sunt de o cruzime a înțelegerii care nu lasă loc de consolări. În opinia
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
însuși e indimenticabil și e vădit că va fi fost real. „Buzatul”, fierar, îmbrățișează profesia nefiind bun de lăutar, cum îl sortea ereditatea. Muncind cu nădejde, el prosperă și se emancipează, devine o figură a satului, simbol al lipsei de prejudecăți a lumii rurale interbelice, aspiră chiar a candida la primărie ceea ce nu miră pe nimeni, singura problemă fiind, după Moromete, dacă „o să-l mai vază cineva cu barosul prin fierărie”. Copiii săi merg la școală, el însuși citește gazete și
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
o prezență explicită. Sau, altfel zicând (cu vorbele eseistului), „nu apare în ipostaza de creator de lume, ci de constructor de semne”. Se poate accepta. Cât privește realismul sau nonrealismul lui Caragiale eu unul rămân, nu am ce face, la „prejudecata” realismului. Adică alături tot de Ibrăileanu care spusese despre Caragiale că e singurul autor român care face, prin personajele sale, concurență stării civile. Deci prin realism. Voi spune ce s-a mai spus: marii scriitori admit să fie tratați în
Cheia textuală by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4324_a_5649]
-
Ceea ce a făcut ca mulți ani să-mi închipui că toți muntenii trebuie să fie la fel. Mă scandaliza mult graiul lor atât de asemănător acelui al țiganilor șatrași de la noi din Moldova” (p. 35), scrie el la adăpostul unei prejudecăți tenace. E de-ajuns ca să vedem, precizânduse de la general la conturul particular, portretul de tinerețe al beiului de Samos. Față de acesta, mai vârstnic cu aproape patru decenii și menținându-se mereu pe creasta valului, autorul Amintirilor mai are un motiv
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
îndoielnic nu se bucură de favorul autorului Jurnalului, nici unul cu adevărat valoros nu e tratat fără respect. Am reluat de curând lectura Jurnalului și m-am gândit că n-ar fi rău să-l recomand tinerilor critici ca leac împotriva prejudecăților legate de lustrul de tranziție în care mi-am trăit studenția. Și nu numai de el.
Un lustru de tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4347_a_5672]
-
literar static, impus de tradiție, facem cunoștință cu un Caragiale dinamic, adaptându- se, ca stare de spirit și poetică a epistolei, fiecărui interlocutor și fiecărei situații. Intuiția lui Dan C. Mihăilescu este cu adevărat remarcabilă, deoarece, dacă ne scuturăm de prejudecata unui „nenea Iancu” comic și satiric, a unei lumi caragialiene populate exclusiv cu Mitici, descoperim formidabila suplețe a unei scriituri care iese din spațiul privat al corespondenței și trece în cel public al operei. Există un Caragiale burlesc și unul
Caragiale reinventat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4208_a_5533]
-
absurd, un Caragiale (fals) nostalgic și unul de o cruzime portretistică paralizantă. Dar, mai presus de toate, ediția lui Dan C. Mihăilescu contrazice imaginea, larg răspândită și azi, a unui Caragiale plasat ironic, asemeni unui cinic păpușar, în afara lumii sale. Prejudecată atât de frecventă, încât domină chiar cel mai recent monument dedicat scriitorului, cel amplasat în fața Teatrului Național din București. În realitate, Caragiale se bălăcește printre personajele sale - și în limbajul personajelor sale - ca într-un lichid amniotic, trecând de la unul
Caragiale reinventat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4208_a_5533]
-
pentru un intelectual deloc pasionat de „utopia” creștinismului 6, așa cum se prezintă pe sine Adrian Marino, aversiunea față de Steinhardt este explicabilă și pare a fi de bună-credință. Adică în afara unei determinări ideologice, religioase sau politice. Ceea ce nu anulează eroarea și prejudecata lui Marino cu privire la memorialistica de închisoare. Din care nu reține absolut nimic și, mai mult, ca să-i învețe minte pe potențialii contestatari, le oferă două modele „profund adevărate și exemplare” (p.80) ale acestui gen: Dostoievski (cu Amintiri din casa
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
de prezențe”. Și voi arăta ceva mai jos de ce. Că pentru Gelu Ionescu această atitudine (de modă veche, dar nicidecum depășită) are și o încărcătură morală (de nu de-a dreptul polemică) se observă din felul în care își ambreiază prejudecățile privitoare la mai tânăra generație, aculturală și contestatară în opinia criticului. „Oricât de întârziate, presupunerile mele sunt că tinerii - cei nu mulți care au citit cartea - vor găsi în ea toate motivele să creadă că tabula rasa pe care ei
Vechi chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4486_a_5811]
-
momentul podului, va fi el însuși un om mort, și-odată cu el... odată cu el... Simți exasperarea celor închiși care stăteau la pândă dincolo de pereții cuștii de lemn așteptând gestul lui salvator, așteptând să-și învingă sila de sine, slăbiciunea și prejudecățile sentimentale, moleșitoare și nefaste care n-aveau ce căuta în momentul acela, căci exact în momentul acela vagoanele din capăt huruiau greoi pe pod, făcând să clănțăne barele metalice. Vagonul lui se apropia vertiginos de conul orbitor de lumină, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a iubirii, la fel ca Liebe und Erkenntnis, confruntă concepțiile buddhistă, greacă și creștină asupra raportului dintre iubire și cunoaștere. Sursa informațiilor lui Nae asupra buddhismului este totuși mai veche, de pe vremea lecturilor din Schopenhauer, de unde și o serie de prejudecăți caracteristice acestuia din urmă. El pleacă de la problema durerii, căreia îi acordă poziția fundamentală în cadrul metafizicii buddhiste, în timp ce Scheler nu e prea interesat de ea. De asemenea, informațiile despre platonism provin din altă sursă, ca să nu mai pomenim despre partea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
umbli nespălat, ci înseamnă efortul de a reduce necesitățile tale trupești la un minimum și de a nu te lăsa încărcat de grijile vieții biologice. Evident că d-voastră [...] uitați [...] că cea mai mare parte dintre necesitățile noastre absolute sunt prejudecăți, că anume este absolut prejudecată ca să se spună că omul trebuie să mănânce de două ori pe zi, să introducă în el cantitatea necesară de alimente pe care o mâncăm noi orășenii pentru ca să ne întreținem corpul. Ei bine această cantitate
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
fără să existe realitatea scenei, te afli în ironie, farsă, joc, fără să existe realitatea bucuriei. Până la urmă, un poet ca Emil Botta tinde spre echilibru dar repudiază cu strășnicie ținta spre care tinde (poate și ca urmare a unei prejudecăți culturale), așa cum tinde spre a epuiza resursele gestuale, dar fără să o facă. Există mereu tendința deplasării atenției în zone sublatente, colaterale, care se vor iluminate prin voința supraomenească a unui regizor de geniu. Dar... regizorul lipsește. Actorul este singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]